GULIA - un Super Aliment! Beneficiile extraordinare ale consumului de gulie

Gulia are un gust plăcut, dulceag, asemănător verzei, și este delicioasă consumată ca atare, crudă (în Cipru, spre exemplu, gulia se taie în bucăți și se presară cu sare, consumându-se pe post de aperitiv la mese), în salate, sau în diverse mâncăruri, prin preparare termică. În multe bucătării, sunt consumate chiar și frunzele acestei legume. Gulia face parte din familia Brassicaceae precum varza, conopida sau broccoli și deși este adesea confundată cu o rădacinoasă, mulți crezând că se dezvoltă în pământ, de fapt aceasta crește la suprafață ca și cruciferele.

Despre gulie

Din punct de vedere istoric, gulia este menționată pentru prima oară în scris de botanistul Mattioli și abia în 1554 era consumată în regiuni ale Italiei. Cu toate acestea, la sfârșitul secolului 16, gulia se cultivă deja în multe țări europene precum Austria, Germania, Spania, Anglia și în anumite zone din Mediterana de est. Pe continentul Americii, gulia a apărut destul de târziu, undeva aproape de anii 1800.

Astăzi, deși neglijată în unele bucătării, în altele ocupă un loc de cinste, precum în cea din Cașmir (regiune din Himalaya, situată între India, Pakistan și China) unde este cunoscută drept Mŏnji și consumată frecvent alături de haakh. În mod tradițional, este gătită cu tot cu frunze, sub formă de supă, și consumată alături de orez. De asemenea, în nordul Vietnamuluil, gulia este cunoscută și sub numele de su hào, iar în Bangladesh și în estul Indiei i se spune 'ol kopi'.

În țările germanice, gulia este o legumă consumată în mod frecvent. Sunt peste 22 de varietăți de gulie, de diferite culori, inclusiv verde, alb, mov sau chiar albastru.

Foto: De la Brent Hofacker /Shutterstock

Gulie beneficii și contraindicații

Deși nu este la fel de populară ca surata ei - varza, gulia este o legumă plină de beneficii, bucurându-se de un conținut ridicat de vitamina C. Prin urmare, gulia reprezintă o sursă excepțională de vitamina C, această vitamină aflându-se într-o concentrație mai mare decât în portocale. O singură cană de gulie conține 140% din doza zilnică de vitamina C recomandată. Vitamina C este renumită pentru efectul sau antioxidant și pentru capacitatea sa de a sprijini sistemul imunitar, de a susține sănătatea oaselor și de a proteja împotriva diverselor boli.

De asemenea, consumul vitaminei C ajută la reducerea riscului de apariție a cataractei și a degenerării maculare. În cadrul unei cercetări efectuate în cadrul colegiului King (Londra) s-a demonstrat că o doză considerabilă de vitamina C scade riscul de apariției a cataractei cu 20%.

Pe de altă parte, se pare că gulia ar conține anumite fitochimicale ce au proprietăți antiinflamatorii și anticancerigene. În compoziția acesteia a fost identific un anumit compus natural, phenethyl isothiocyanate ((PEITC), un izotiocianat natural al cărui precursor, gluconasturtiina, se găsește în unele legume crucifere. Conform unui studiu efectuat în cadrul Universității de stat din New Jersey, consumul de alimente care conțin PEITC ar avea proprietăți de chemopreventie, ajutând la reducerea riscului de apariție a cancerului de prostată. Gulia conține și sulforatan și Indole-3 Carbinol, substanțe despre care cercetătorii sunt de părere că au proprietăți de distrugere a celulelor cu potențial malign, în special a celor din cancerul de colon.

Legumele verzi sunt cunoscute a fi pe cap de listă în menținerea longevității și a sănătății. Conform unui raport publicat de Revista internațională de epidemiologie, 7,8 milioane de decese anuale ar putea fi prevenite dacă oamenii ar consuma zilnic 10 porții de fructe și legume.

Gulia mai conține și anumiți nutrienți atât de necesari corpului precum potasiu, calciu, magneziu, mangan, fier, vitamine din grupul B ( B1, B2, B3, B5, B6, B9, B12) , fosfor și proteine, vitamina E.

Foto: De la Elena Trukhina /Shutterstock

Gulia este o legumă prietenoasă și cu silueta. Oferă senzația de sațietate și 100 g de gulie crudă conțin doar 27 de calorii. Mai mult, gulia beneficiază și de un indice glicemic mic, fiind permisă în cazul celor care suferă de diabet (în cantitățile recomandate de medic, bineînțeles), ajutând la îmbunătățirea metabolismului și a senzației de sațietate.

Fiind bogată atât în fibre solubile, cât și insolubile (cele care nu se dizolvă în apă), gulia ajută la menținerea sănătății gastrointestinale și a motricității intestinale, iar aceste fibre sunt preferate de Bifidobacteria și Lactobacilli, bacterii bune din intestine care protejează împotriva obezității și a bolilor de inimă.

Nu se cunosc efecte adverse ale consumului de gulie, dar anumite studii sugerează că legumele crucifere precum gulia ar putea interacționa cu warfarina și, de aceea, cei care iau acest medicament, ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de a consuma gulie.

Totodată, celor care suferă de afecțiuni ale glandei tiroide le este indicat să consume în cantitate moderată această legumă sau chiar deloc dacă medicul le recomandă astfel. Ca orice crucifer, gulia conține goitrogeni care, în cantitate mare, pot perturba buna funcționare a tiroidei în anumite cazuri sau în anumite afecțiuni ale tiroidei. Prin urmare, dacă vă știți cu astfel de probleme, cereți sfatul medicului endocrinolog înainte de a consuma această legumă.

Citiți despre beneficiile guliei și pe pagina următoare >>>

---

---