Am nevoie urgent de ajutooor:(

HEMIPAREZA

AJUTOR......

alexya_kidz Postat pe 10 Aprilie 2009 09:06
Mi-am facut de curand profil pe acest site in speranta ca ma ve-ti putea ajuta.Sunt insarcinata si am 17 ani,stiu ca nu vi se pare normal dar asta a fost consecinta prostiei mele...Nu imi pare rau fiindca de mult imi doream bebe,poate ca e prea devreme dar nu o sa renunt la el oricat de greu ar fi.Cererea mea de ajutor este:AM NEVOIE DE UN LOC DE MUNCA pe perioada sarcinii ceva part time care sa nu ma oboseasca prea rau si sa inceapa dupa ora 14 ca sa termin si acest an la liceu.Si as mai dori sa imi da-ti niste sfaturi cu privire la:CUM SA LE SPUN PARINTIILOR.Va multumesc
S-a intamplata, asta este. Iti admir dorinta de a pastra copilul. Cam devreme, e drept, dar bebele nu e de vina cu nimic. De lucru part time fara sa fii terminat liceul nu stiu ce te poti angaja. Incearca in lanturile de farmacii ca beauty adviser. S-ar putea sa reusesti si nu e munca grea. Partea grea este sa le spui parintilor. Gaseste o zi in care sa fie bine dispusi si spune-le direct dorinta ta in situatia data. Teoretic, ar trebui sa fie ok. Bineinteles ca vor fi socati, dar in timp se vor obisnui. Nu ai spus nimic de tatal copilului. El ce vrea?
andresdiana1980 Postat pe 10 Aprilie 2009 10:03
Tatal e de acord nu stie cum sa imi mai intre in gratii are grija de mine cum poate si e fericit.Dar problema e ca ai lui vor sa avortez tot pe ideea ca nu am terminat o scoala nu muncesc si este greu.Dar cred ca familiile noastre daca intradevar si-ar dori ne-ar ajuta.E dureros si pentru ei ce-i drept dar nu vor rezolva nimic prin acest comportament.Eu stau doar cu mama si mai am un frate dar nu sta cu noi,dar tot mi-e frica sa-i spun fiindca stiu de pe acum ca ma va da afara din casa si nu va dori copilul ca O FAC DE RAS.Asa a spus si cand a aflat ca nu mai sunt virgina...Momentan fac ce pot am pus o prietena sa se intereseze de la alte fete care au fost in situatia mea pentru camine ceva...imi tot caut de munca dar cum e si criza asta si ii voi spune mai intai fratelui meu...Chiar nu stiu ce sa mai zic incerc sa fiu cat mai calma si sa am grija de bebel.Iti multumesc din inima orice cuvinte frumoase imi sunt de folos acum:(

alexya_kidz Postat pe 11 Aprilie 2009 11:45
buna...eu am 21 si sunt anul 2 de faculta si am ramas insarcinata..nu mi am dorit copilul de la inceput dar din cauza unor probleme de sanatate a trebuit sa l pastrez desi serviciul pe care eu si viitoreul meu sot il avem nu este chiar stralucit.scolile ink nu st terminate...ce mai...am crezut k mi s a terminat toata viata..tot viitoarul.acum st insarcinata in 6 luni...si gaza mea misca am vazut o la ecograf...e fetita:D...aceeasi problema cu parintii o aveam si eu..ai lui au reactionat bn...alor mei le a trebuit ceva tp sa se obisnuiasca...aja k eu iti zic curaj....cand o sa l simti miscand...crede ma k o sa prinzi putere.nu incurajez k fetele de varsta ta sa faca copii deoarece este ff devreme...si dak ink mai poti face intrerupere de sarcina fa o ptr k esti mik si iti va fi ff greu...dar dak nu se mai poate face nik iti doresc o sarcina usoara si un copil sanatos.sa ne tii la curent cu ce ai mai facut.ppoop
carter Postat pe 11 Aprilie 2009 12:15
alexya felicitari pentru bb chiar daca nu a aparut in contextul pe care ti l-ai fi dorit sa zic asa eu sunt de parere ca un copil vine pe lume atunci cand vrea Dumnezeu si desi nu ai decat 17 ani sincer iti admir curajul de care dai dovada de a pastra copilul.La prima sarcina nu-ti recomand un avort ca am prietene care au facut aces lucru si ar da si luna de pe cer acum sa mai poata ramane gravide si nu mai pot asa ca in viata ai mare grija ce-ti doresti. Cred ca un parinte oricat de greu i-ar fi pana la urma iarta si te va ajuta mai ales ca este vorba de mama ta nu pot sa cred ca te-ar da afara din casa cu un copil in brate.Spune-i tu...In nici un caz nu lasa pe altcineva sa o faca si apeleaza la sentimentele ei materne.Oricum nu esti nici prima si nu vei fi nici ultima femeie din lume care are un copil la 17 ani.Cum spunea o viitoare mamica nu sunt de acord si nu incurajez sarcinile la minore dar nu sunt nici pentru avort .Nu pot concepe sa omori o viata dinainte de a se naste si dinanite de a avea puterea de a se apara. Multa bafta!...si felicitari pentru ca tatal copilului este alaturi de tine altul ar fi dat de mult bir cu fugitii
SEBY1YEAR Postat pe 11 Aprilie 2009 13:06
Nici eu nu sunt pentru avort.Nu numai ca sunt complicatii si poate aduce multe probleme dar si pentru ca e copilul MEU sunt atat de fericita cu el stiindu-l acolo,nu are nicio vina el.Faptul ca am un bebe mi se pare o binecuvantare cum ai spus si tu nu ORICINE poate avea copii.Acum sunt cat se poate de optimista dar tot imi ramane in gand si varianta cu datul afara,trebuie sa fiu pregatita dinainte in caz de orice...Chiar ma bucur ca mi-am facut profil pe acest site mesajele voastre ma bucura chiar imi redau mai multa incredere si hotarare.Si tie iti doresc sa fi fericita cat se poate de mult si sanatosi cu totii.
alexya_kidz Postat pe 12 Aprilie 2009 09:56
hai sa-ti spun si eu povestea mea:la varsta de 18 ani am anceput sa vb cu sotul meu ,relatia noastra a durat un an si 5 luni inainte de nunta stabilisem data nuntii an 3 septembrie 2005 timp an care am ramas insarcinata si deci la nunta noastra eram an 6 luni jumate s-a intamplat!asta e![ne doream f mult copilul dar mai tarziu]bineintes ca parintii au fost putin deranjati la inceput dar cand a venit bebe au uitat de suparare. si uite acum am si pe bebe 2 un sot minunat ne intelegem f bine momentan e plecat an germania si sunt singurica cam 4 luni. eu zic sa-ti alegi o zi in care ai tai sunt mai calmi si sa incerci sa le explici ca iti doresti copilul si ca faceti tot posibilul sa va descurcati sa-l cresteti.bineinteles ca trebuie sa fie si tatal copilului prezent sa te ancurajeze cand te hotarasti sa le spui si asa cred ca iti va fi mai usor.eu i-am spus mamei cand aveam o luna de sarcina iar socrilor la o saptamana.am fost amandoi si sotul meu le-a spus eu doar am ascultat si apoi le-am spus ca ne dorim foarte mult acest bebe care a fost facut dintr-o dragoste fffffff mare.si uite asa au trecut aproape 4 ani de atunci.am facut nunta in septembrie iar bebe a venit la sfarsitul lui noiembrie.bafta multa si cantareste f bine lucrurile inainte sa le spui parintilor
silviatatu Postat pe 12 Aprilie 2009 12:12
Ma bucur sincer ca tu esti bine cu ai tai.Iti urez in continuare sanatate si clipe cat mai frumoase.Inca nu vreau sa-i spun mamei fiindca nu as vrea sa fie suparata tocmai acum de Pasti:( Merci de asemenea pentru sfaturi cu cat sutn mai multe cu atat mi-e mai usor.
alexya_kidz Postat pe 12 Aprilie 2009 13:49
Oricum poti sa-i spui a doua sau a treia zi pentru ca sarbatoarea de paste de obicei sensibilizeaza oamenii si-i face mai buni ca sa zic asa spune-i ca la anul de paste familia va fi mai numeroasa si vrei ca ea sa te sustina si sa fie alaturi de tine pentru ca este mama si daca ea nu te intelege si nu te ajuta atunci nu o va face nimeni. Spune-i ca nu-i ea de vina dar nici nu dirija conversatia sa reiese ca ar fi cineva vinovat pentru ca un copil nu apare din vina cuiva un copil este rodul dragostei a doi oameni si tu vrei sa-i povestesti copilului tau numai lucruri bune despre bunica lui.Mult succes.
SEBY1YEAR Postat pe 13 Aprilie 2009 13:07
buna. alexya, esti de admirat, intradevar. dar sinteti niste copii care vor creste un copil. probabil o sa cresteti impreuna. vasilicasavoiu, eu am ramas gravida (pt prima oara) dupa ce am stabilit tot pt nunta, am vb cu sotul(pe atunci prieten) si am fost de acord sa fac avort. la 2 luni dupa nunta am ramas gravida. nu e o regula ca daca avortezi prima sarcina nu mai poti ramine gravida. am prietene care au fost in aceasta situatie. zic doar ca nu e o regula. 99% depinde de doctor. alexya, mamei tale trebuie sa ii spui impreuna cu prietenul tau, nu singura. oricum se va enerva. sincera sa fiu, desi nu sint adepta avortului, nu pot sa fiu de acord cu tine. daca e sa faci avort nu inseamna ca nu o sa ramii cu prietenul tau in continuare, ca nu o sa mai poti face alt copil. dar la 17 ani ar trebui sa iti termini liceul, sa va distrati putin, sa mergeti seara la o terasa, sa va intilniti cu prietenii, sa mergeti la un film, sa va traiti tineretea si copilaria. tu cind o sa iti traiesti copilaria? o sa se schimbe tot dupa ce nasti. la 17 ani nu ar trebui sa shimbi scutece. decizia, normal ca e a ta si a prietenului tau. toata lumea o va respecta. inclusiv mama ta. dar viata nu a fost corecta cu tine. sper ca nu te supara vorbele mele. daca te supara imi cer scuze. era doar o parere. sicer, mie mi-au dat lacrimile. e o minune sa ai un copil dar.......la 17 ani?
adrica Postat pe 13 Aprilie 2009 14:23
Prima sarcina am avut-o la 27 ani, tocmai facusem nunta, si pentru ca vroiam sa merg in vacanta la mare, iar asta se suprapunea cu ciclul meu, am inceput sa iau anticonceptionalele mai tarziu ca sa-l intarzii.... ghinionul a fost ca eram deja insarcinata si n-am stiut, desi facusem un test inainte, dar probabil sarcina era foarte mica... in urma multor discutii si de frica malformatiilor, am facut avort... cand mi-am dorit copil, ne-am pus pe treaba si in 2 luni eram gravida... ceea ce vreau sa spun e ca nu e adevarat ca daca faci un avort nu mai poti avea copii... iar la varsta ei se reface mai usor.... pacat ca la varsta ta, in loc sa inveti sa scrii corect ("ve-ti putea", "da-ti sfaturi"), faci sex neprotejat... cu toate mijloacele de informare si posibilitatile de contraceptie... nu vreau sa te jignesc... faci parte din alta generatie, cu alte conceptii, cu totul diferita de generatia mea... nu pot sa ma pun in locul tau, sau in locul mamei tale... dar gandeste-te bine ce vrei sa faci (asta daca se mai poate face ceva)... nu pot sa spun ca o sa-ti ratezi viata, ca asta nu stie nimeni, dar nici usor nu poate sa-ti fie... eu cred ca e dreptul femeii sa decida cand vrea si cand poate sa intretina un copil... eu n-as fi facut un copil daca nu aveam ce sa-i ofer, daca n-as fi avut cu siguranta unde sa stau... iar dumnezeu e scos din ecuatia asta...
andracalin Postat pe 13 Aprilie 2009 15:40
Draga mea, hai sa-ti zic si eu parerea mea: sa ai un copil este chiar minunat, dar este minunat atunci cand ai cu ce sa-l cresti. Eu am 28 ani si am o fetita de 1 an. Am fost angajata inainte de a naste si castigam cam 15-16 mil, iar sotul cam 23 mil. A venit sarcina: da bani pt analize, da bani la dr, da bani la ecografie ca sa nu fac vreun monstru cu malformatii si alte alea. Toate analizele, doctorii si medicamente, pt ca trebuie sa iei Elevit, Acid folic si plus ce mai ai nevoie, operatia de cezariana si primele lucruri necesare pentru copil m-au dus la cheltuieli de cam 100 milioane lei, in conditiile in care am luat de la nepotii mei patul, cantarul, umidificatorul, pompa pt san, deci cateva milioane- 12 - economisite. Apoi vin vaccinurile care costa cam 2-3 milioane unul, plus ce mai dai la dr- le vei face la 2, 4, 6 luni si 1 an, 1 an si 1 luna. Indemnizatia este 600 lei, in conditiile in care ai lucrat. Inca nu mi-a venit indemnizatia noua marita la 85% si trebuie sa-ti zic ca deja am cheltuit din banii de aprilie 8-9 mil si luna abia a inceput. Deci sunt ceva probleme cu toate ca ai o minunatie de copil in casa. NU sunt pentru avort, dar nici pentru un copil asa devreme. Iti distrugi viata in caz ca vrei sa realizezi ceva si nu doar sa termini liceul si apoi sa gasesti post de vanzatoare sau croitoreasa cine stie prin ce cotlon. Daca asta este visul tau atunci pastreaza copilul, dar daca vrei sa ajungi sa faci vreo facultate, sa fii cineva, sa castigi bani in viitor, sa vezi alte tari, sa mai iesi si tu pe la mare sau la munte atunci sfatuieste-te cu familia. Ideea este buna sa-i zici mamei tale de Paste, poate va fi alta reactia. Am o prietena care cam pe la 18 ani a facut avort pt ca era prea devreme. Dupa 5 ani s-a casatorit cu baiatul pe care il avea si acum au un baietel de cateva luni. Deci se poate mai bine. Si-a terminat scoala, a facut facultate, a lucrat drept contabila, a strans bani si a facut si familie. Deci se poate si mai bine decat sa torni copil la varsta asa mica. Decizia trebuie sa fie a TA in primul rand. Daca faci avort fa pana in max 3 luni si vei avea apoi timp si pentru spovedanie si iertarea pacatelor. Stiu ca sunt dura, dar si viata e dura. Daca vrei sa mai vorbim astept un semn de la tine.
IriCris Postat pe 13 Aprilie 2009 19:34
Nu are de ce sa ma supere ca esti sincera,dar faza cu corectatul numai la asta nu-mi sta gandul,si presupun ca din moment ce mi-ai atras atentia te-a facut sa crezi ca sunt "proasta" .Stai calma oi avea eu 17 ani si oi fi gresit LA INCEPUT GRAMATICAL dar asta nu fiindca nu stiu sa scriu ci pentru ca eram disperata.Poate voua vi se pare normal un avort,da poate el e favorabil ca iti poti termina scoala etc,dar niciodata sa nu risti cu asa ceva si nu inteleg cum cele care avorteaza isi pot omor propiul copil,daca nu iti termini scoala e numai vina ta nu a copilului el nu se pune in discutie.Si scoala multi au terminat-o si mai incolo important acum e copilul meu.Si de distractie te poti distra si cand ai bebe(daca vrei),dar asta numai dupa ce va mai creste incat sa nu-i mai dai tu lapte.Distractia nu depinde de COPIL ci de tine de felul tau de a fi si de cheful tau.Fiecare se distreaza diferit eu una nu ma distrez in discoteci si nici cu orice fel de persoana,am mari pretentii la oamenii de langa mine,(nu ca eu as fi asa cum vreau sa fie ei).
alexya_kidz Postat pe 14 Aprilie 2009 09:58
Cristina...sincer nu ma gandeam ca poate costa atat de mult dar asta poate depinde si de doctori si noroc(chiar daca nu ma pot baza pe aceste lucruri).Sunt inca minora cate ceva mai pot rezolva si cu medicul de familie sa imi dea gratis medicamente si trimiteri.Ma poate ajuta stiindu-ma de cand m-am nascut(a fost si vecina cu mine),adica stiu ca pot conta pe ea.O sa mai fie problema cu banii care vreau EU sa ii bag in buzunarele altor doctori.Si depinde,poate tie ti se pare scump fiindca ii iei hainute scumpe etc.Eu scump o sa ii iau numai ce este important ca biberoane scutece,pe cand hainutele le poti lua si mai ieftine si bune.Chiar si cand iei mancare pentru familie(adulti) poti face multe economii,trebuie doar sa sti cum.Si viitorul pe care il voi avea cu sau fara bebe depinde de mine.Nu ma cunosti nici pe mine,crezi ca mi-o voi ierta daca as avorta?Ca imi va mai pasa mie de scoala mea?Sincer eu nu pot omor un gandac cand trec pe strada si imi pot omor copilul?Degeaba a spus cine a spus ca Dumnezeu aici nu conteaza,s-a inselat,conteaza foarte mult,fiindca tot Dumnezeu o poate inmuia pe mama e impotriva Lui sa avortez.De fel nu sunt religioasa si nu merg decat rar la biserica,dar de cand imi pun increderea in el si speranta o pastrez in suflet m-a ajutat mult.Eu nu imi voi schimba decizia...si mai tarziu vom afla care a avut dreptate:P Multumesc
alexya_kidz Postat pe 14 Aprilie 2009 10:14
nu am crezut niciun moment ca esti proasta... a fi destept nu presupune a scrie corect, nici pe de parte... asta tine de educatie, de cat te-a preocupat scoala... iti pot da numeroase exemple de oameni care nu stiu sa scrie si sa vorbeasca bine si au bani cu lopata, au afaceri construite de ei si au vazut lumea intreaga... astea tin de inteligenta, nu de educatie... problema e ca nu toti reusesc... tu faci ce vrei, cum crezi ca e mai bine pentru tine... n-o sa ajungi niciodata sa regreti ca ai facut copilul, pentru ca il vei iubi si n-o sa-ti poti imagina viata fara el, dar experienta de viata (un pic mai mare decat a ta), imi spune ca e mai bine sa mai astepti... nu sunt singura care ti-a spus asta... iti doresc numai bine, indiferent de ce vei face... cristina are dreptate cu cheltuielile... asa va fi... si mai tarziu o sa fie si mai greu, pentru ca atunci va constientiza si el ca n-are tot ce alti copii au... si tie iti va fi foarte greu sa accepti asta, dar lui... eu sunt de acord ca de mic trebuie sa stie care sunt limitele, ca trebuie sa inteleaga ca nu se poate mai mult, dar generatia lor va fi mult mai capricioasa decat a mea, de exemplu... si ce faci? nu judec pe nimeni, dar ai deschis forumul sa-si dea lumea cu parerea... cat despre lucratul part-time dupa scoala, cu o sarcina.... ce sa-ti spun... nu multe reusesc, desi poate ti se pare ca esti diferita de restul femeilor... asa credeam si eu despre mine, ca o sa lucrez pana nasc, dar n-am reusit, desi am o conditie fizica buna, am facut sport, m-am ingrijit, mi-am luat vitaminele... tu decizi... e viata ta...
andracalin Postat pe 14 Aprilie 2009 10:22
Scoala mie acum imi merge f bine desi sunt in a10a am note bune si nu pe "nimic"dar fiecare gresim,in fine nu asta conteaza acum.Ai spus de copil camai tarziu va realiza ca nu are tot ce au si ceilalti copii,da va realiza,dar crede-ma nici eu nu am avut nici macar jumatate fata de cat au avut altii tot de varsta mea,de mica am inteles cand parintii aveau sau nu bani sa imi ia ceva,pe cand altii plangeau ca nu le faceau poftele,eu zambeam si spuneam INTELEG,asta depinde de educatie de mediul in care traiesti.Dar sa o luam asa,daca pe la varsta de 17 ani i-ai spune copilului tau ca ai vrut sa-l dai afara,te intrebi cum s-ar simti?!Ce ar spune?!Eu m-am intrebat si cred ca toti meritam o sansa la viata oricum ar fi ea,cum o sa o traim dupa,depinde doar de noi.Cate familii nu au ce le trebuie dar merg mai departe si sunt fericite.Daca mi-a fost dat un copil inseamna ca stiu sa trec cu bine si peste asta,numai ca trebuie sa gandesc deschis si mai tarziu sa incerc din rasputeri sa avem bani destui.Oricum tatal bebelusului este mereu langa mine,am stiut sa il fac sa ma iubeasca,si el nu e un copil,are 25 de ani.Ai lui s-au hotarat sa ne ajute ca nu pot lasa un copil la voia sortii acum totul depinde de ai mei.Si da ,e normal sa primesc diferite raspunsuri la intrebarile mele,si nu ma deranjeaza,doar ca si eu le raspund pe masura.Iti doresc sanatate si o familie fericita.
alexya_kidz Postat pe 14 Aprilie 2009 10:35
esti inca tanara si entuziasta... nu vreau sa spun naiva, ca asa eram si eu la varsta ta... poate asa eram toate... nu ne imaginam ca fara bani, nu se uita niciun doctor la tine, ca o femeie poate cheltui 100 lei pe o preche de pantofi, si multe altele... tatal meu a murit cand eu aveam 18 ani... in 3 luni a picat de pe picioare, bolnav de cancer... si m-am trezit brusc din copilarie, si m-am infruntat cu preotul care la priveghi ne-a cerut o suma colosala ca sa-si faca treaba... inainte n-am stiut niciodata ce inseamna sa n-ai bani, sa n-ai ce-ti trebuie... nu-ti imagina ca traiam in luxul de pe pamant, dar ne era foarte bine... si dintr-o data viata mi-a dat o palma, de m-a doborat... si crede-ma, am mancat luni de zile cartofi si paine cu zahar dupa aia, cand rudele tatalui meu incercau sa ne ia apartamentul si mobila din casa, iar mama era in somaj ca firma se desfiintase.... stiu ce inseamna sa n-ai... d-aia mi-am spus ca voi reusi, ca nu voi face un copil pana n-am ce-mi trebuie... cat despre a te ierta singura, viata e mai complicata, si ce credeai ca nu se va intampla niciodata, se intampla... in plus, mecanismul intern al omului, reflexul de autoconservare, te fac sa mergi mai departe...
andracalin Postat pe 14 Aprilie 2009 10:36
imi pare foarte bine ca tatal copilului si parintii lui sunt alaturi de tine... este ceea ce trebuie sa fie si trebuie sa fii mandra de el... nu incerc sa te conving sa faci avort... incerc doar sa ma postez de partea cealalta, ca sa decizi singura... intotdeauna e bine sa ai pe cineva sa te contreze, ca sa descoperi cat de mult iti doresti sa mergi pe calea ta... iti doresc o sarcina usoara, un copil frumos si sa ne trimiti poze de la nunta... (daca o sa aiba loc)... nu e obligatoriu...
andracalin Postat pe 14 Aprilie 2009 10:43
Imi pare sincer rau ca ai ramas fara tata,stiu ca e foarte dureros sa te gandesti ca nu-l vei mai vedea.Dar el te vede de undeva...Si eu am avut o viata grea,de pe la 10 ani eram batuta de tata,eu saream sa o apar pe mama,tata a facut atatea datorii la intretinere incat puteam ramane si noi fara casa.Si eu am mancat numai cartofi,dar erau zile in care nu mancam deloc si stateam pe intuneric ca nu aveam lumina.Iar acum tatalui meu nu ii mai pasa deloc de mine nici macar un telefon nu da,e ca si cum nu ar mai fi...STIU ca banii CONTEAZA mult,dar nu cantitatea conteaza asa mult ci felul de a-i cheltui.Eu nu sunt genu de fata care vera pentru ea lucruri scumpe!Poti sa iti iei lucruri ieftine si frumoase repet,incat daca vezi pe cineva cu astfel de haine nici nu-ti dai seama cat a dat pe ele.Si da stiu ca trebuie bagati bani in buzunar am mai spus asta si vom face economii.Si cu noroc totul va fi mai simplu.Dar daca avortez NIMENI nu ma va putea asigura ca voi ma avea copil si nu vreau sa risc.Asa vad eu viata asa o traiesc.Inteleg ca va fi greu stiu,dar acum suport.
alexya_kidz Postat pe 14 Aprilie 2009 10:46
Merci.Noi vrem sa facem pasul asta dar depinde doar de mama daca imi da acordul.In rest o sa astept sa treaca Pastele sa vb cu mama.Sa ai niste sarbatori si mai frumoase decat au fost pana acum:P
alexya_kidz Postat pe 14 Aprilie 2009 11:01
alexya, nu poti sa spui ca omori un copil. acum dam in extrema cealalta. cite saptamini ai de sarcina? 5,6,7? e mai mic decit unghia. e un embrion. nici inimioara nu e formata acum. urmeaza in saptaminile urmatoare. si nimeni nu te judeca. iar legat de Dumnezeu, ce sa spun.... cred ca mai tine si de noi nu numai de Dumnezeu. daca da masina peste mine si ramin o leguma trebuie sa consider ca Dumnezeu mi-a dat asta? nu cred. in primul rind ar trebui incerc sa ma feresc de masina aia. Dumnezeu nu are de a face cu sarcina ta. si sa nu crezi ca e chiar usor cu un bebelus. nu e nici la 17 ani nici la 35 de ani. dar nu ne spune tu noua ca omori copilul ca nu are sens ce spui. tu o sa ti copilul, o sa il cresti cum poti de bine(ca si noi, celelalte mamici) ca doar scopul e aceleasi pt toate. dar nu cred ca au sens discutiile astea. batem cimpii toate.
adrica Postat pe 14 Aprilie 2009 11:11
Am facut azi 7 saptamani.Si chiar daca nu are inimioara nu poti spune ca nu e o vietate numai pentru ca nu poate simti ACUM,asa gandesc eu asa mi-e inima.Nu pot sa dau o parte din mine afara.Si au sens discutiile astea,vedem cum gandim fiecare la varste diferite.Nu am spus ca totul e din cauza Domnului,ci doar VIATA ca viata numai el o poate da prin NOI.In concluzie ma bucur ca va spune-ti parerile fara a minti.Din toate astea concluzia o trag eu.Si referitor la faptul ca imi va fi geru aucm cu un copil,da imi poate fi,dar daca si ai mei s-ar obisnui cu ideea de a avea un nepot si m-ar ajuta si ei nu ar mai fi greu deloc cum spune-ti voi,deci totul tine de noroc.
alexya_kidz Postat pe 14 Aprilie 2009 11:23
alexya, tu ai luat hotarirea. k. incearca sa te ti la curent cu tot ce primesti gratis de la stat: vaccinuri gratuite(PROGRAM NATIONAL DE VACCINARE), bani care poti sa ii primesti in afara de cei 200 lei ai bebelusului, trusou,.... lapte praf vitalact(de la pediatru-e obligatoriu prin lege, deci sa nu iti spuna alte baliverne), orice te poate ajuta sa iti fie mai usor financiar. te ajut si eu cum pot si cu ce imi mai aduc aminte ca bebe meu are 1 an, dar te ajut.
adrica Postat pe 14 Aprilie 2009 11:40
Multumesc o sa tin cont de ce ai spus.Multi inainte pt bebe.Sincer mi-e cam frica cu ginecologii nu prea am incredere cu instrumentele lor...s-a mai intamplat sa nu fie sterile si nu stiu daca sa am incredere.O sa ma duc zilele astea sa cer trimitere.
alexya_kidz Postat pe 14 Aprilie 2009 12:08
Alexya, esti de admirat pentru curajul tau probabil ca multe ar fi ales calea mai usoara a avortului. Adrica, spui ca e "doar un embrion" la 5-7 saptamani? Daca vei discuta cu un medic ginecolog despre evolutia intrauterina a bb-ului, iti va spune ca inimioara lui (asa, micuta cum e) incepe sa bata la 21 de zile de la conceptie. Pot sa iti spun sigur ca la 7 sapt de sarcina am facut primul 4d si i-am auzit inimioara bebeului meu :) da, si eu cred ca facand avort, de fapt, iei viata copilului tau. Chiar si de catre codul penal este recunoscuta viata intrauterina (daca un sofer da cu masina peste o femeie insarcinata si aceasta moare, impreuna cu fatul, se considera dubla omucidere). Pt acele dintre voi care sunt "tari de inima" recomand filmul "Silent Scream", si veti vedea ce se intampla de fapt la un avort. Eu l-am vazut si, va spun sincer, mi-a fost f greu sa ma opresc din plans (si pe atunci nu eram insacrcinata). Alexya, sper din suflet sa ai intelepciune sa gasesti cea mai buna metoda si cel mai bun moment sa ii spui mamei tale despre bb. Ma bucur mult ca si tatal bb-ului este alaturi de tine si familia lui va sustine. Ai sa vezi ca si mama ta te va sustine pana la urma, doar e mama :)
cosmilore Postat pe 14 Aprilie 2009 12:12
cosmilore, da ai dreptate. am facut un avort si ginecologul ne-a lasat o saptamina sa ne gindim, desi noi luasem hotarirea. dar nu era momentul pt nici unul din noi. nici nu le-am spus parintilor. noi am hotarit. si dupa nunta l-am facut pe luca. o minune. nici o secunda nu ne-am intrebat cum ar fi fost daca......... asa ca mie nu imi pare rau ca am facut avort. ginecologii spun multe, e datoria lor. dar intreaba-i pe ei(mai ales pe doamnele ginecolog) daca ele au vreun avort la activ.
adrica Postat pe 14 Aprilie 2009 12:23
daca e sa le intrebi pe ele, doamnele dr, nu tsiu ce ai rezolva. ideea e ca, eu una, as ramane tot timpul cu aceasta pe constiinta. si sa ii intrebi pe medici ce fac ei, e ca si acei medici care iti recomanda s anu fumezi, ei avand tigara aprinsa
cosmilore Postat pe 14 Aprilie 2009 12:28
eu nu sunt pentru avort. nu conteaza la ce varsta embrionara, tot o viata este! e viu! creste, se dezvolta, se va naste candva! e viu, e o viata , chiar daca acum e cat unghia! sunt copii care cand s-au nascut puteai sa ii tii in palma, si ce, asta inseamna ca erau mai putin vii sau mai putin fiinte? si daca avortezi, poate nu o sa ai probleme medicale (sa nu mai potio avea alta sacrina etc), dar poti sa ramai cu constiinta incarcata si sa o iei si razna (pt ca pana una alta esti chiar tu un copil, sigur te va afecta foarte tare un avort, cu atat mai mult cu cat tu vrei sa pastrezi copilul). Usor nu o sa iti fie, asta e f clar: singura, fara ajutorul parintilor, iti va fi f greu. iar de terminat liceul in conditiile astea... nu prea vad cum (decat dupa cativa ani buni , nu acum cu copilul la san), dar dew descurcat (daca si tatal ti-e alaturi si va dorityi cu adevarat), se poate: te poti angaja , tu sau el, daca nu aveti liceul, tu ca menajera, sau vanzatoare etc, el la carat diverswe, na , nu stiu, exemple ar fi, de gasit se poate lucra si fara scoala, dar nu pe multi bani. deci va trebui sa stii f bine sa iti dramuiesti banii. sigur, nu ajungi la sute de milioane cheltuieli cu bb (pana face el 18 ani, da, cheltui miliarde poate, dar pt inceput nu): vaccinarile sunt gratuite, nu trebuie sa i le faci pe cele cumparate, lapte si biberoane pot sa nu iti trebuiasca DELOC daca ai norocul sa ai tu mult lapte, haine se gasesc si la preturi accesibile (chiar si in bucuresti), si nici nu trebuie sa ii faci dulapuri de haine, a zicem 10 costumase ajung, ca le speli imediat ce se murdaresc si se ususca repede ca sunt micute. dicii de familie evident sunt gratis ca de aia sunt med de fam , daca ai nevoie de pediatru sau nginecolog zi din ce oras esti , daca din bucuresti atunci iti recomand ginecolog ion ionut-maternitatea giulesti (nu ia nici un ban, ecografii nu face decat cand e cazul si costa vreo 400.000) dar stiindu-l pe el ce suflet are cred ca ti le-ar face si gratis, pediatri gasesti (gratis adica) la grigore alexandrescu (spital si policlinica), iti recomand laura carasava si rodica lupu. patut pt copil nu iti tb (poti sa il tii f bine in patul tau), carucior iar nu e obligatoriu, si daca ii iei oricum gasesti si ieftine sau la mana a doua, jucarii la fel. ce o sa fie cel mai greu sunt urmatoarele: cu cat inainteaza in varsta sarcina, o sa inceapa greturile, oboseala, somnolenta, o sa te simti tot mai grea, o sa te doara spatele si picioarele, dupa ce nastri o sa te simti obosita si o sa fie greu sa faci totul in casa si sa ai si grija de copil, daramite sa mai faci si scoala... si mai ales cel mai greu va fi imediat dupa ce nasti (o saptamana, 2, 3,... depinde de organism), pana se vindeca taietura...doare al naibii de rau si abia te poti misca tinandu-te de diverse (pereti, mese, sotz etc) ajutor si consultanta in ce priveste aspectele materiale , cred ca gasesti la centrele de asistenta maternal;a si protectia copilului. in rest, daca te putem ajuta cu ceva spune-ne. eu iti urez o sarcina usoara si sa fiti sanatosi toti 3, ca asta e cel mai important (daca pateste ceva oricare din voi o sa va fie f greu )
pinicuta Postat pe 14 Aprilie 2009 12:38
cosmilore, la ce virsta crezi ca este pregatita fizic si psihic o persoana de sex feminin(ca nu stiu cum sa ii zic, fata sau femeie) sa faca, sa creasca si sa ii dea o educatie cit mai buna un copil? 14-18 ani ti se pare ok? mie nu. nici fizic nici psihic nu este pregatita.
adrica Postat pe 14 Aprilie 2009 12:41
adrica, la sat pe vremurti (si chiar tigancile de astazi) nasc si la 14 ani, iar cand vorbesti de 18 ani esti deja major deci se considera legal sa te insori deci si sa faci copii se considera ca esti capabil
pinicuta Postat pe 14 Aprilie 2009 12:46

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
mamica dupa nastere	65	De la: irinar2010 13 Aprilie 2010 10:21
Mod de administrare Septilin	15	De la: garbo_5507 12 Iulie 2012 14:19
probleme pe parcursul sarcinii...sau fobiile noastre!	6	De la: kidz004054 3 Noiembrie 2009 13:43

LA MULTI ANI!!!	1	De la: doinak 1 Iunie 2009 15:55
Indemnizatia pentru cresterea copilului pentru mamele straine	3	De la: garbo074345 30 Noiembrie 2010 11:34