|
imi pare rau pentru ce ti s-a intamplat eu am nascut in noiembrie 2006 un baiatel peste termen la 42 de saptamani diagnosticat cu cateva zile inainte de nastere cu hidrocefalie cu care am umblat perste tot pana la urma am ajuns la cluj unde a fost operat pana la uema dar prea tarziu lichidul din cap omorase toti nervi importanti ai copilului adica stefanut nu se misca,nu vedea,nu radea,nu gangurea doar auzea am ramas insarcinata cu fetita in februarie dar am avut ciclu menstrual pana in martie am fost la ginecolog cu cateva zile inante de a pleca cu stefanut la cluj dar mi-a zis sa stau linistita ca nu sunt insarcinata la cluj baietelul a avut nevoie de o radigrafie pulmonara la care bineinteles l-am asistat nestiin ca sunt insarcinata am venit acasa pe 22 martie si pe 23 am aflat ca sunt insarcinata am fost la controale si o sumedenie de ecografii inclusiv 3d,dopler si multe altele tin sa mentionez ca am rh negativ si sotul pozitiv cu baietelul nu au fost probleme a avut rh negativ ca si mine dar cu fetita pentru ca asta aveam in burtica de la 26 saptamani au inceput problemele titrul de rh a inceput sa creasca pana a ajuns undeva la 256 si am fost operata de urgenta la spitalul municipal la 34 de saptamani am nascut o fetita perfect sanatoasa care cantarea 2450grame si care luase nota 9 am iesit din spital pe 4 noiembrie ea nascandu-se pe 1 noiembrie2007 baietelul mi-a murit pe 9 noiembrie inimioara lui nu a mai putut suporta durerea pentru mine a fost groaznic dar cu ajutorul fetitei am mers inainte toate bune si frumoase pana vara trecuta cand am avut un accident de masina si am ajuns cu fetita la bagdasar pentru investigatii deoarece avea o vanataie mica la tampla si stiti cum e paza buna trece primejdia rea am vreut sa fim siguri ca e ok in urma tomografului s-a constat cu stupoare ca fetita avea chist porencefalic la nivelul emisferului stang de 9,7cm inca de cand era in burtica facut in urma radiografiei de la cluj s-au ridicat mii de semne de intrebare si au inceput sa-i faca o sumedenie de investigatii copilului in urma carora s-a descoperit ca fetita nu are nici o afectiune care sa o puna in pericol am plecat acasa cu conditia sa revenim la control peste 6 luni pentru un nou tomograf am fost luna trecuta cu ea la control si in urma tomografiei s-a descoperit ca punguta a dat inapoi la 7,7cm dar a coborat pe spate si ameninta sa preseze pe creier si acum suntem programate la rmn in martie tin sa precizez ca am un copil perfect normal dezvoltat vorbeste non-stop la 2 ani alerga cat tine ziulica mananca si se joaca cum fac toti copii de varsta ei cineva mi-a zis ca ea este minunea mea de la dumnezeu si ma ajuns sa cred si eu asta pentru ca desi pentru madici starea ei ridica multe semne de intrebare eu sunt convinsa ca asta e semn de sus.
|
kidz006837
Postat pe 11 Februarie 2010 16:31
|
|
ale_micutza
Postat pe 11 Februarie 2010 20:28
|
fetelor am fost la control cu el si mia spus k e ok doar ca e putin palid din cauza anemiei analizele le facem luna viitoare. ale_micutza eu il scot pe grati doar 10-15 min afara dar cand este caldut aici la tm a cam nins si lam dus mai mult la geam sa se obisniasca cu lumina medicul mia spus sa il scot treptat pana ajung la o ora asa ca daca ne ajuta bunu dumnezeu pot sa il scot de pasti o ora afara sa il plimb cu carucioru nu stiu cum o sa reactioneze cert este ca acum ii place in leagan cu vibratii  il rasfat la maxim apropo fetelor voi ii duceti la Kinetoterapie am auzit ca le-ar face bine dar nu stiu de la cat timp sa il duc.ca la spital unde m-au internat cu copii abaia asteapta sa scape de mine nu prea imi raspund la intrebari foarte vag si nu inteleg nimik din termenii lor la ochi nu am fost inca azi ii fac programare poate mergem maine o sa va mai spun cum evoluam deocamdata suntem ok aaaaaaaaaaaaa si inca o intrebare cat ar trebui sa pape la 2 luni si dak voi le dati noaptea sa manance lapte????k eu ii dau are 6 mese pe zi  e ok?
|
|
|
flavia__
Postat pe 15 Februarie 2010 05:02
|
Buna Betty,
Ma numesc Vali si am trecut prin acelasi lucru ca si tine ... de 2 ori pentru ca eu am avut gemeni. I-am nascut la 25 de saptamani. Baietelul a avut 740 de grame iar fetita 650. Fetita a murit dupa 12 ore iar baietelul dupa 7 zile.Erau prea mici si firavi sa supravietuiasca.
Nu are rost sa-ti spun prin ce am trecut pentru ca stii prea bine. Iti impartasesc durerea mai bine ca oricine.Ma rog la Dumnezeu sa nu mai treaca nimeni prin asta.
|
kidz003910
Postat pe 15 Februarie 2010 12:44
|
Draga Vali
Mi-am imaginat ca nu sunt singura care a avut parte de astfel de situatii groaznice. Tocmai de aceea am deschis acest topic. Am vrut sa putem vorbi deschis despre sentimente, situatii similare, atitudini in fata implacabilului, dragoste pentru niste fiinte atat de perfecte si atat de neajutorate.
Sunt consternata sa aflu cate mamici trec prin experienta pierderii unui copil. Imi dau seama ca se poate si mai rau. Tu, de exemplu ai pierdut doi copilasi. Parerile de rau sunt doar ceea ce pot atat de limitat sa exprim prin cuvinte, dar, sincer iti impartasesc durerea si sper ca tu sa te bucuri pe viitor de alta sarcina care sa te implineasca.
Pe de alta parte, iata ca sunt mamici care traiesc agonizant din cauza bolilor cu care au de luptat copilasii lor. Si asta e teribil de dureros. E injust ceea ce li se intampla acestor micuti. E prea mult pentru niste fiinte atat de plapande.
Imi pare rau pentru toate mamicilile care trebuie sa se confrunte cu astfel de probleme si va doresc tuturor sa aveti forta si sanatate sa treceti peste toate. Numai bine, pe curand...
|
aroiu
Postat pe 15 Februarie 2010 15:34
|
buna mamici.....este ingrozitor ceea ce citesc pe acest topic imi pun zeci de intrebari dar fara raspuns...oare ce este mai bn stiiind ca vei avea un copil bolnav sa traiasca si toata viata sa se chnuie si el dar si parintii sau sa se duca la doamne doamne?din pacate sunt decizii pe care o gramada de parinti trebuie sa le ia zilnic sau probleme cu care foarte multe famililii se confrunta  pupici mamicilor si multa sanatate va doresc desi cuvintele si sfaturile in cazuri dinastea sunt de prisos. 
|
anaROBERT
Postat pe 16 Februarie 2010 00:10
|
Dragele mele, imi pare rau pt tot ceea ce ati patimit si sper ca Dumnezeu va gasi o cale sa va aline suferinta.
Eu sunt mamica fericita, am copiii minunati si-i multumesc mereu lui Dumnezeu pt asta, iar deseori ma simt vinovata fata de ei pt k las treburile cotidiene sa-mi rapeasca atat timp si nu stau mai mult cu ei.
Ma aflu aici pt k sunt o matusa atat de ingrijorata pt nepotelul meu, incat nici nu am curaj sa ma bucur ca s-a nascut. Micutul s-a nascut la 32 saptamani cu doar 900g (mamica lui a avut placenta praevia, a sangerat mai mereu, a stat in spital de la 20 saptamani,dar nu a mai putut fi amanata nasterea). Am inteles ca e asa micut deoarece placenta nu l-a hranit suficient. A primit Apgar 7, a tipat tare la nastere, a apucat cu manutele tubul de oxigen, misca buzele de parca voia sa suga, deci reactie si reflexe f bune. Primele 24 ore s-au scurs bine, apoi a fost transferat la Polizu pt k au conditii mai bune. Am uitat sa va spun ca dupa 24 de ore putea respira singur, iar dupa ce a ajuns la Bucuresti, chiar nu mai e la oxigen.
Astept ziua de maine (adica azi) cu sufletul la gura, pt a afla cum s-a comportat. Pt el si parintii lui (ii iubesc enorm pe toti) sunt de ore intregi pe net si caut cazuri similare. Imi doresc din tot sufletul sa traiasca si sa fie bine, este un copli f dorit, obtinut greu, cu mari sacrificii.
Oboseala m-a doborat, dar revin maine (adica azi) si sper sa am vesti bune.
Va doresc tuturor numai bine si va rog, spuneti o rugaciune pt sanatatea puiului mic!
Multumesc ca ati citit, sunt sigura ca ati rostit si rugaciunea si asta il va intari.
|
Frezya
Postat pe 16 Februarie 2010 02:21
|
Frezya sa sti ca o sa ma rog pentru bebelus si chiar o sa mai asteptam vesti bune de la tine 
asa ca sa-ti traiasca nepotelul .....cred ca mamica este disperata si o si cred la cat spui ca s-a chinuit, nu e usor sa stai atata timp in spital , dar pentru bebe faci orice asa ca sa dea Domnul sa fie bine .....capul sus
|
nely_kidz
Postat pe 16 Februarie 2010 12:36
|
Draga Nely, multumesc pt incurajare, iar pt rugaciunea pt bebe, te va rasplati Domnul, iar pe el il va ajuta. De cand s-a nascut aceasta minune, m-am intors la Dumnezeu, desi ma cam ratacisem.
Deja am o veste buna: acum cateva ore mamica a fost chemata la Bucuresti pt k bebe mic si ambitios refuza laptele praf si vor sa-i dea lapte matern.Eu cred k e o veste extraordinara k la 40 si ceva de ore de la nastere, i se poate administra laptic.De asemenea ni s-a mai transmis k e vioi. Desi medicii nu voiau initial s-o externeze pe mama inca din maternitatea unde a nascut, i-au dat drumul si acum cred k deja a ajuns si s-a muls, poate ca piticul chiar a gustat ceva.
Daca pana acum am fost rezervata, mi-era teama sa ma bucur; acum sufletul mi-e inundat de o fericire fara seaman, sunt aproape euforica, as vrea sa dau tuturor din bucuria mea.Doresc din tot sufletul ca totul sa fie bine si de asemenea, sa citesc aici numai lucruri bune (am plans azi noapte la fiecare drama pe care cineva a trait-o si a postat-o aici). Nu m-am ridicat de la calculator pana n-am citit cu rabdare tot ce se postase. Mi-am spus a mia oara CAT DE NOROCOASA SUNT SI NU STIAM!!! (am 2 copiii pe care i-am primit in dar, pot spune, adica ce "probleme" am avut eu in sarcina sau dupa, pare nimic pe langa ce sufera alti parinti si bebei.
Voi reveni, sper, cu vesti la fel de bune.
P.S. Nu incetati sa credeti, minunile chiar se intampla, poti avea si tu parte de una!
Va imbratisez pe toti cu drag.
|
Frezya
Postat pe 16 Februarie 2010 15:29
|
|
buna frezya sa sti ca si eu am facut putin loc in rugaciunile mele si pentru bebel si doresc din suflet sa lupte si sa se faca mare,puternic si sanatos si eu sunt mama si am nascut prematur si stiu ce inseamna sa suferi pentru copilul tau sincer va doresc sanatate multa sa fiti rabdatori si optimisti o sa vezi ca totul va fi bine.pupici si multa sanatate.
|
anaROBERT
Postat pe 17 Februarie 2010 00:15
|
Frezya te astyepatam cu vesti cat mai bune ...daca i-a si lapte matern e foarte bine ...multa multa sanatate 
|
nely_kidz
Postat pe 17 Februarie 2010 18:18
|
dragele mele, multumesc tuturor pt sustinere! eeee...acum sunt ingrijorata, mi-a mai pierit din entuziasm...medicul neonatolog spune ca inca nu se pronunta despre cum va fi, dar pana acum starea generala e buna, desi are icter si o apnee usoara. Oare de ce a aparut apneea daca pana acum a respirat singur?! Nu stiu ce sa zic, doar ca mi-e teama.
va imbratisez pe toate si pe puiutii vostri si ma duc sa mai spun o rugaciune
|
Frezya
Postat pe 18 Februarie 2010 10:10
|
|
draga frezya nu trebuie sa va pierdeti increderea,si noua ne-au zis saptamani la rand ca nimic nu e sigur,ca situatia se poate inrautati de la o zi la alta.Am sperat,ne-am rugat si am incercat pe cat posibil sa raman mereu langa ea sa-mi simta prezenta.Nu stiu cume la Polizu,dar aici mi-a dat voie sa raman langa ea toata ziua(ieseam doar la schimb de ture).Ne rugam pentru baietel,trebuie sa fie bine!!va imbratisam
|
chanty
Postat pe 18 Februarie 2010 10:35
|
|
frezya..si inca ceva:Daca i se permite sa scoata copilasul din incubator,metoda Cangur este minunata,chiar face minuni.Cercetarile au demonstrat ca acest contact piele-piele are un efect benefic asupra copilasului prematur.copilasul se linistete,circulatia sangelui e mai buna,pana si laptele poate fi muls mai usor.eu personal am folosit aceasta metoda zilnic cateva ore.mi-a fost pusa pe piept(piele pe piele)si apoi bine acoperita.Va doresc multa sanatate!
|
chanty
Postat pe 18 Februarie 2010 10:45
|
|
buna fetelor..chantiam citit tot ce ai scris pe acest topic...esti demna de tot respectul pentru tot prin cate ai trecut si de cata putere ai dat dovada si observ ca n ua fost usor chiar deloc alta in situatia ta poate nu avea aceiai putere...te felicit,ti-am citit si postarile si ti-am vizualizat si profilul cu pozele si ma bucur ca ai trecut peste aceasta problema ai o fetita minunata mai mult ca minunata este fff frumusica.pupici si multa sanatate.
|
anaROBERT
Postat pe 18 Februarie 2010 12:32
|
|
ana ROBERT multumesc frumos pentru cuvintele tale frumoase.E ca un balsam sufletesc sa citesc asemenea cuvinte,mai ales cand e vorba de copilul meu si caliatile mele ca mama .Da,daca ai citit de pe topicul,,copil prematur",mi-a fost extrem de greu,am avut caderi phsihice nenumarate,dar am strans si multa experienta.Tocmai de aceea ma aflu aici,printre mamici sa pot impartasi si altor mamici din experienta mea,sa pot ajuta macar cu un sfat,fiindca stiu ce ingrozitor e cand ai nevoie de o parere de un sfat si nu ai de unde sa-l iei.sa ai o zi minunata,te pupam,multa sanatate
|
chanty
Postat pe 18 Februarie 2010 12:58
|
Dragele mele, cuvintele voastre frumoase imi dau speranta si gandurile voastre bune, indreprate catre bebe mic, ma inredinteaza ca ii dau putere. Chiar mai devreme am primit vesti ca apneea usoara e chiar usoara, adica puiutul, pt cateva secunde, "uita" sa respire (exact asa s-a exprimat medicul), dar isi revine singur imediat si nu necesita intubare sau ventilatie. Ieri i s-a marit cantitatea de laptic de la mami (de la 3 la 10 ml - ma gandesc eu k asta e cantitatea pt toata ziua...sau... nu stiu sigur....) dar la una din mese nu l-a primit, asa ca s-a mai redus putin si e ok. V-am zis k a luat in greut 50g?! Nu stiu cat scazuse si cat are acum, dar progresul e progres. Medicii inca sunt rezervati in a da un prognostic, am inteles ca dupa 14 zile se pronunta.
Oricum, datorita vestilor de la bebe si a mesajelor voastre, sunt din nou increzatoare.
Multumesc chanty pt ideea cu metoda cangurului, voi spune mamicii lui despre asta. Am o intrebare :cam ce varsta avea printesa ta cand ti s-a permis asta? Dragalasul nostru are 4 zile abia, dar sunt increzatoare ca ne vom bucura de el ani multi multi si fericiti.
Va doresc tuturor numai bine!
|
Frezya
Postat pe 18 Februarie 2010 13:26
|
|
draga frezya,fetita mea avea 6 zile cand mi-a pus-o prima oara pe piept.cu toate tuburile de oxigen in jurul gatului.....am amortit,mi-aduc aminte ca nu aveam curajul sa ma misc...era atat de mica.(doar 540 de grame).dar se pare ca ea s-a simtit minunat .apoi mi-au dat-o mereu,doar cand facea vreo infectie si era foarte slabita nu aveam voie s-o scoatem din incubator.In rest dormea si 4 ore pe pieptul meu.va pup.sanatate
|
chanty
Postat pe 18 Februarie 2010 13:35
|
Draga Chanty, am uitat sa-ti spun ca v-am vazut pozele, cea de la 6 zile m-a impresionat profund, nu mai vazusem asa ceva, iar celelalte m-au umplut de speranta. Le-am aratat si sotului meu si copiilor si le revad de cate ori ma paraseste curajul.
Datorita rezultatelor voastre excelente, ma bazez mult pe experienta ta, dar si a celorlalte fete care mi-au scris si tuturor va doresc numai bucurii!
VA imbratisez pe toate, dragi mamici de puiuti mici!
|
Frezya
Postat pe 18 Februarie 2010 13:36
|
draga frezya,am sa postez 2 fotografii,doar pentru o zi,sa va mai dau curaj .le-am mai avut puse dar au deranjat vizual unele mamici,care au considerat pozele cam brutale si le-am scos  .pentru mine era atunci la fel de minunata ca si acum .va pup
|
chanty
Postat pe 18 Februarie 2010 13:46
|
cat curaj, cata suferinta...mi-au dat lacrimile citind, mult sanatate...fiti puternice. 
|
alesya_kidz
Postat pe 18 Februarie 2010 13:51
|
|
am vazut si eu pozele nu mi se par deloc ofense la adresa niciunei mame doar ca eu personal uitandu-ma la ele am incercat macar pt o secunda sa fi fost in pielea ta in acele momente stiu ca era un amestec de fericire ca iti tineai printesa pe pieptul tau dar si o mare tristete...pacat insa de un lucru ma bucur pentru voi ca ati reusit si ma repet ai o fetita minunata se vede din poze personal nu va cunosc dar atat cat se observa din poze sunteti minunate si in fata ta jos palaria atat in fata ta cat si in fata celorlalte mamici cu cazuri similare tie,imi pare rau pt toti bebeii supusi la grele incercari de cate ori intru pe acest topic si citesc ce srieti mi se ridica parul pe mine si imi dau lacrimile si ma gandesc ;;doamne ce noroc am avut''dar in acelasi timp simt un gol in stomac pentru celelate mamici pentru ca sunt mama si stiu ce inseamna sa ai copil si sa spui ''cum ar fi daca....''mamici eu va pup si sincer din suflet va urez multa sanatate atat voua cat si copiilor si multa multa forta si putere.
|
anaROBERT
Postat pe 19 Februarie 2010 01:50
|
sa va mai dau o veste buna... printre toate cele trecute pe aici! am o prietena care a nascut ieri .. are 17 ani si a nascut in saptamana 31 de sarcina un baietel sanatos, de 4500 grame si 58 cm! si e prematur! a luat nota 8 la nastere!  
|
ale_micutza
Postat pe 19 Februarie 2010 05:54
|
|
buna dimineata fetele!Ale_micutza sa traiasca baietelul!bun venit pe lume .Frezya cum se simte baietelul?vroiam sa-ti spun ca greutatea unui prematur nu e atat de importanta,ci maturitatea organelor.El a venit pe lume in sapt 32,nu?plamanii sunt dezvoltati,riscul unei comlicatii e mai mic.exista copiasi care vin pe lume in sapt 26 cu 1500 de grame si fac complicatii tocmai datorita dificultatii organelor imature de a se adapta la viata extrauterina si oxigenarea insuficienta a tesuturilor din organism,mai ales a sistemului nervos care duce la hemoragie intracraniana.Deci capul sus!! draga frezya,la noi arde lumanarea de dimineata pana seara,rugaciunile nostre sunt sincere si din inima.Ne-ai spus ca a si papat ceva laptic...e semn bun,Dumnezeu va iubeste!Sigur mai conteaza mult si dotarea spitalului,dar din cate am auzit,la Polizu e f bine,au dotari de specialitate.Noi am hranit minunea noastra doar prin sonda 3 luni jumate,iar de lapte matern...nici vorba .Daca are lapte mamica e un lucru minunat!Noi am fost la terapie intensiva 7 mamici cu 7 minuni nascuti sub sapt 25,am ajuns sa ne imprietenim...stand zi lumina impreuna.Acum ne intalnim de 2 ori pe an,patru dintre ei au fost in repetate randuri operati(enterocolita ulcero-necrotica)si in ciuda compicatiilor de atunci sunt acum maricei,unii chiar incep scoala la anul in toamna .Si chanty printre ei!Mai cred draga frezya ca primele 6 zile sunt hotaratoare,mai greu e atunci cand copilasul ne este dat acasa .Bucuria e mare,se intelege...doar ca acolo in spital,aveai siguranta monitorizarii,cadrele medicale erau acolo ,pe cand acasa e doar mamica care are nevoie de f mult ajutor,dragoste si rabdare....Mai vorbim,asteptam vesti!! anaRobert,esti o draguta si o mamica buna .Sanatate la toata lumea
|
chanty
Postat pe 19 Februarie 2010 09:49
|
Dragi mamici de pitici, va multumesc tuturor celor care mi-ati scris, ati spus o rugaciune pt bebe, v-ati gandit la el sau pur si simplu ati citit ce am postat; stiu ca toate acestea au contat pt el si ca dovada, azi la 5 zile, piticutul are deja 970g (nascut la 900).
Ma ingrijoreaza mamica deoarece e tare stresata intrucat nu are lapte suficient , ba chiar mai putin decat acum 2 zile (obtinuse la un muls 25 ml, acum a scazut la 6, iar puiului i-ar tb 10 ml/3 ore). Acestea in conditiile in care bea 2l de ceai pt stimularea lactatiei (nu stiu denumirea produsului) + alti 3 l lichid/zi (iar asistentele mai contribuie si ele acuzand-o ca nu se hidrateaza  ). Mamica e f responsabila si total dedicata puiului, de aceea mi-a si cerut sfatul, dar eu am alaptat (amandoi bebeii mei nascuti la termen) peste un an si chiar aveam f mult lapte, deci nu se potrivesc conditiile si nu stiu cum o pot ajuta.
Apelez la experienta voastra si va rog, recomandati-mi ceva!!!
Voi cauta sfaturi si la subiectul ALAPTAREA, dar am zis sa trec intai pe la voi.
ale_micuta, primeste si felicitarile noastre pt prietena ta si puiul ei si sa le dea dzeu numai bine!
revin mai tarziu cu amanunte, caut despre stimularea lactatiei.
P.S. nu v-am spus ca nepotelul zambeste-n somn, dragutul de el!
|
Frezya
Postat pe 19 Februarie 2010 15:45
|
|
frezya...in primul rand vreau sa iti spun ca ma bucur pentru nepotelul tau o sa vedeti ca de acum va fi mai bine si va creste mare si sanatos,am citit in postarile tale un fel de disperare(daca ma insel mii de scuze)se vede ca iti iubesti enorm nepotelul abea nascut si ca suferi foarte mult dar sfatul meu este FI TARE atat pentru tine,copilasii tai cat si pentru mamica nepotelului tau.va pup pe toate mamicile si in special un pupic pentru bebelul vostru(nepotelul)cat si pentru totii copii cu mame eroine pentru ca eu asa va vad pe toate si spun asta pentru ca la citirea povestilor voastre m-am inmuiat asa tre incat mi-am pus intrebarea:Doamne oare eu aveam aceiasi putere ca ele sau renuntam la tot?insa fara raspuns caut acest raspuns dar sincer nu im idoresc sa trec prin asa ceva ca sa vad oare ce as face,eu sunt o fire mai moale,mai sensibila ma afecteaza totul si greu trec peste d eaceea im ipermit sa va numesc MAME EROINE pentru ca pt mine asta sunteti si frezya chiar daca esti matusica bebelului si tu esti o eroina pentru ca am citit disperarea,teama ta pentru el.pupici si fff multa sanatate.
|
anaROBERT
Postat pe 20 Februarie 2010 00:03
|
Draga frezya
Parerea mea este ca mamica ar trebui sa consume mai multe lactate: lapte, iaurt, sana si sa incerce sa se linisteasca cat de cat (ceea ce sigur este foarte greu). Ai sa vezi ca am dreptate si lactatia se va imbunatati.
In alta ordine de idei, faptul ca prematurii "uita sa respire" este ceva obisnuit. Spune-i mamicii sa nu isi faca griji prea mari din cauza asta. El oricum banuiesc ca este pus la un aparat care monitorizeaza saturatia.
Numai bine mamicii, sanatate si putere sa depaseasca impreuna cu micutul acest hop. Piticutul o sa fie bine, o sa vedeti.
|
aroiu
Postat pe 22 Februarie 2010 09:21
|
Dragele mele,
Multumesc pt sfaturi si incurajari si regret k n-am mai raspuns, desi am citit mesajele voastre; sunt tare ocupata cu gradinita si bebeii, am fost si pe la tara 2 zile...si dupa ce saptamana trecuta am tot stat noptile pe net , cautand informatii pt pitic si mamica, n-am mai facut fata lipsei de somn.
Dar sa va spun noutatile: lapticul mamei creste incet, incet dar sigur si speram sa fie si mai bine, mamica e si ea mai bine, operatia da semne de vindecare (desi saptamana trecuta era umflata si supura), uterul s-a curatat (desi vineri se credea k va fi nevoie de chiuretaj), oboseala mamei parca nu mai e asa groaznica (aici cred k e vb de obisnuinta, de odihna nu prea cred) desi urca si coboara multe etaje de multe ori pe zi...si...cel mai important : piticutul creste, se intinde si zambeste in somn, papa din ce in ce mai mult, a scapat si de icter..ce mai, suntem tare fericiti si dorim tuturor care se confrunta cu dificultati, sa spere si sa creada, minunile chiar se intampla!
Ale_micutza, mai ai vesti?!
speram k sunteti bine cu totii. pupici!!!
|
Frezya
Postat pe 23 Februarie 2010 19:14
|
Ma alaturi si eu voua... sunt o mamica de INGERAS. Fetita mea Gabriela Catalina a trait doar 12 zile dupa ce am nascut-o prematur la 28 de saptamani, avand 900 g.
Sunt distrusa... chiar daca toata lumea ma crede puternica, sunt ravasita, sunt deprimata...
Nici nu stiu daca voi mai avea curaj sa mai am un bebe.
Am trombofilie si se pare ca acesta e unul din motivele pentru care fetita mea nu mai este... a mostenit de la mine si fiind prematura trupusorul ei firav nu a rezistat... Ni s-a recomandat sa discutam cu un genetician inainte de a avea un bebe, acum asteptam si rezultatele autopsiei, de asemenea dna dr care mi-a urmarit sarcina ne-a spus ca problemele nu au pornit de la trombofilie ci de la problemele care le-am avut la placenta (si de la placenta astept rezultatul examenului histopatologic), ma intreb daca voi mai avea curaj sa mai am un copil, nu as mai reusi inca o data sa trec prin ce trec acum.
A fost foarte bine 10 zile, dupa care incet starea ei s-a deteriorat, iar apoi in ziua a 13-a s-a deteriorat de la o clipa la alta, de la o ora la alta.
Pentru mine cele 12 zile au fost cele mai frumoase, m-am bucurat de zambetul ei, de faptul ca mi-a strans degetul, de momentele in care isi scotea singurica mascuta de oxigen si o tinea cu indarjire sa nu i-o ia asistenta sa i-o puna la loc ca nu ii placea, o deranja... Doamne am avut cea mai frumoasa fetita, copie fidela de a sotului si era isteata... Doamne de ce mi-ai luat-o??? Asta nu am sa inteleg niciodata.
Voi cum ati trecut peste un astfel de moment?
|
ingerasulGabriela
Postat pe 16 Mai 2010 19:55
|
Draga mea foarte greu am trecut si eu peste pierderea bebelusului meu , dar trebuie sa intelegem ca ei devin niste ingerasi care ne ocrotesc pe noi
Eu asa gandesc ca e acolo sus si e bine ca toti ingerasii sunt fericiti
Trebuie sa mai incerci sa mai ai copii nu te lasa batuta
|
nely_kidz
Postat pe 17 Mai 2010 21:44
|
12:07, 15 Iulie 2024
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară