Oameni condusi de energie pozitiva...Si oameni condusi de energie negativa?

De la: luptatoareacurajoasa, la data 2010-07-09 23:56:20

De la: silfida, la data 2010-07-09 23:45:14

De la: garbo072160, la data 2010-07-09 20:51:21Exista vreun aparat medical care masoara cata energie pozitiva/negativa are inmagazinat un om in corpul sau? DACA NU, SA STITI CA O SA STAU TOATA NOAPTEA SA INVENTEZ ACEL APARAT! RAMANE APOI SA-L OMOLOGHEZ...APOI SA GASESC UN SPONSOR PENTRU AL PRODUCE IN SERIE. SE OFERA CINEVA SA MA AJUTE?

pe mine sa nu contezi! cat e de negativa/pozitiva se vede si cu ochiu' liber! sa nu mai zicem... dupa scris...

Pai un om,,,depinde cum gandeste....Pt ca omul actioneaza exact dupa cum gandeste....Si la ce latura lucreaza....Daca omul face doar rele...normal ca o sa iasa la suprafata doar animalul din el....Pt ca omul are libertatea de alege....

De la: blondy_made_to_love, la data 2010-07-10 15:16:30 vuvuzela ana asa este ea, nu te supara prea tare

De la: anakin, la data 2010-07-10 18:33:16auziti, ca sa mai diversificati meniul, nu o bagati si pe aia cu "omul este o persoana umana"?

haideti, mai rasfirati, ca deja intram in variatiuni pe aceeasi tema.

De la: fleurdelis, la data 2010-07-10 20:08:03

deci nu-i nici entitatee...si nici umana!
am inteles acum!
e mult mai bineee mai acuma ca mi=ai explicat!

De la: elodia, la data 2010-07-10 21:22:37florence,usor cam sfecla

De la: garbo101216, la data 2010-07-10 21:25:06 APARATUL ESTE INSASI CREIERUL TAU, NUMAI CA TREBUIE CUM SA STI SA-L FOLOSESTI

Curentul principal de opinie al �tiin�ei occidentale �nc� mai disociaz� �i ast�zi mintea de trup, reduc�nd chiar omul la aspectele trupe�ti. Aceast� ruptur� este exprimat� c�t se poate de clar de pozi�ia "ra�ionalist�" a matematicianului �i filosofului francez Ren� Descartes (1596-1650). �n vreme ce �ntre�inea o aparen�� de devo�iune catolic�, Descartes nutrea �n intimitate g�nduri mai pu�in cre�tine, fiind un precursor al iluminismului �i un sus�in�tor al republicii calviniste a Olandei. Nu �nt�mpl�tor, Blaise Pascal spunea c� nu-l poate ierta pentru �ncercarea de a substitui �n scrierile sale Ra�iunile divine atotputernice cu sl�b�noaga ra�iune uman�. Descartes, ale c�rui scrieri au fost indexate �n Anexa C�r�ilor Interzise de c�tre Biserica Catolic� �n anul 1667, considera c� lumea material� reprezint� fundamentul a tot ceea ce ne �nconjoar�, �n vreme ce principiile spirituale ale Bisericii cre�tine pun pe primul loc puterea Sf�ntului Duh dumnezeiesc �i a sufletului omenesc f�cut dup� chipul �i asem�narea lui Dumnezeu.
Dincolo de ereziile sale, Descartes considera c� mintea �i trupul interac�ioneaz� �n creierul fiin�ei umane. El a ajuns la concluzia c� "mintea este �ntr-un mod at�t de intim dependent� de condi�iile �i rela�iile dintre p�r�ile trupului uman, �nc�t orice om care va reu�i s� st�p�neasc� aceste elemente va revolu�iona medicina".

Oamenii de �tiin�� pot ast�zi confirma ceea ce Ren� Descartes a afirmat cu c�teva secole �n urm�: g�ndurile noastre sunt capabile de a produce transform�ri radicale de ordin chimic �i fizic ce ne afecteaz� �n mod direct s�n�tatea. De�i a fost nevoie de c�teva secole, doctorii �i psihologii au descoperit recent c� mintea poate �mbun�t��i procesul de vindecare a trupului, �ntr-un mod �n care medicina alopat� nu va putea niciodat�.
Psihologii s�n�t��ii

Spitalele din ziua de azi angajeaz� �i promoveaz� psihologi pentru a g�si metode noi de a trata pacien�ii cu boli comune gen cancer, probleme cardiace �i probleme intestinale.

Astfel, doctorii au ajuns la o concluzie pe care mul�i o neag� sau refuz� s� o admit�: g�ndurile unui pacient pot afecta procesul de vindecare, iar efectul placebo nu este un exerci�iu de bine dispunere, ci o reac�ie biologic� a creierului fa�� de boli.

"De-a lungul ultimelor decenii, dovezile empirice ale reac�iei organismului la efectul placebo s-au adunat, iar oamenii din ziua de azi sunt mult mai dispu�i s� �mbr��i�eze aceast� metod� de vindecare" spune Kim Lebowitz, primul psiholog angajat cu norm� �ntreag� la un spital specializat pe boli de inim� (Northwestern Memorial, Chicago).

"Psihologii s�n�t��ii" nu sunt ca psihiatrii care �ncearc� s� g�seasc� originea problemelor emo�ionale �n copil�rie. Medicina complementar� care o practic� ei se bazeaz� pe studii care ne arat� c�: stresul, anxietatea �i depresiile, pentru care 60% din pacien�i merg la medici, pot d�una corpului �n egal� m�sur� cu microbii, dietele, lipsa exerci�iului sau obezitatea.

Un rezervor intact de vindecare

Patricia Mumby, profesor asistent �n departamentul de neuro�tiin�e complementare la centrul medical Loyola University, face parte din noua genera�ie de psihologi ai s�n�t��ii. Dup� ce a fost asistent� pentru o perioad� lung� de timp, a devenit sceptic� i� privin�a metodelor medicinii alopate �i s-a hot�r�t s� studieze psihologia. Ea considera c� mintea noastr� este un rezervor nefolosit de vindecare.

"Pacien�ii �i dau seama de legatura dintre minte �i trup �i �i doresc s� aib� mai mult control asupra s�n�t��ii lor. Deasemenea, centrele de asisten�� medical� accept� aceast� metod� neconven�ional� de vindecare..."

Puterea vindicativ� a metodelor �i exerci�iilor folosite de psihologii s�n�t��ii � tehnici de relaxare, autohipnoz�, yoga, acupunctur� - se bazeaz� pe dou� descoperiri revolu�ionare ale cercet�torilor �n leg�tur� cu modul de func�ionare al creierului. Prima sus�ine c� o re�ea vast� de nervi �mp�nzesc corpul �n foarte multe modalit��i av�nd drept r�d�cini termina�iile nervoase din creier. Cea de-a doua afirm� faptul c� creierul transmite �n mod constant valuri de hormoni pentru a regla sistemul digestiv �i imunitar, valuri care apoi r�spund mesajului chimic din exterior.

C�mpul de cercetare, care poart� numele de psihoneuroimunologie, studiaz� modul �n care factorii de stres �i emo�iile negative pe care le genereaz� se transmit drept deficien�e de ordin fizic. Creierul, spre exemplu, comunic� cu sistemul imunitar, iar stresul poate genera hormoni gen cortizon �i adrenalina, cresc�nd astfel riscul unei posibile boli �i �nt�rziind procesul de vindecare. R�sul �i jogging-ul pe de alt� parte, pot stimula eliminarea unor hormoni care reduc inflama�iile �i combat integrarea microbilor �n corp, ceea ce ar putea oferi o protec�ie mai avansat� �mpotriva apari�iei cancerului.

Descartes �tia faptul c� creierul putea fi cu u�urin�� p�c�lit �i c� entuziasmul unui om atunci c�nd confund� o bucat� de sticl� cu un diamant este echivalent cu entuziasmul unei noi descoperiri. Noile cercet�ri au ar�tat c� �n creier au loc reac�ii chimice care sus�in aceste emo�ii. Deasemenea, s-a dovedit �tiin�ific faptul c� creierul persoanelor care sunt internate clinic �i care iau ceea ce ei cred ca sunt droguri tari, dar care de fapt sunt pilule de z�har sau placebo, produc aproape acelea�i modific�ri neurochimice.

�ntr-un studiu, �n care starea bolnavilor de Parkinson se �mbun�t��ea considerabil �n urma utiliz�rii unor medicamente "false", imaginile au ar�tat c� creierul lor producea aceea�i cantitate de acetilcolin� ca �i creierul pacien�ilor care luau medicamentele adev�rate. Efectele placebo �mbun�t��esc capacitatea de vindecare a organismului �n 30-60% din cazuri spre deosebire de medicamente, care adeseori nu fac nicio diferen��. Dar, asemenea medicamentelor, efectele placebo pot avea efecte adverse.

Emo�iile negative prelungesc bolile

De abia �n secolul 21 am g�sit dovezi pentru ce zicea filosoful Lucius Seneca �n urm� cu 2000 de ani: "S� vrei s� fii vindecat este �nceputul vindec�rii."

Doctorul Patrick McCarthy, co-director al spitalului Northwestern Memorial, ne explic� ce voia Seneca s� spun� de fapt: "Prin chirurgie putem vindeca problemele de inim�, �i cam at�t" spune el. "Pacien�ii ar putea �n continuare suferi de depresie �i stres care le-ar face mai mult r�u la inim� dec�t o boal�".

"�n urm� cu 20 de ani, dac� �i sugerai cuiva s� se duc� la o clinic� de psihologie, acela s-ar fi opus cu siguran��" spune McCarthy. "Ast�zi �ns� este mult mai �mbr��i�at� aceast� metod�. Oamenii realizeaz� c� depresia este o parte a bolii".

Dolores Rogalski, o femeie �n varst� de 57 de ani din St. Joseph, Michigan, a trecut printr-o opera�ie de transplant de cord pentru c� avea probleme grave de stres; dup� 4 luni �n care a trecut printr-un divor�, o opera�ie la pl�m�ni, internarea fiicei sale, moartea unui prieten apropiat �i a mamei sale vitrege.

Tratamentul doamnei Rogalski s-a bazat pe �edin�e terapeutice cu dr. Lebowitz, directorul de medicin� complementar�, pentru a se vindeca de stres. "Oamenii �ncearc� s� prezic� sau s� controleze mediul �n care tr�iesc", spune Lebowitz, "dar c�nd problemele se adun�, rezult� anxietatea: ei tind s� se concentreze la toate lucrurile care nu sunt a�a cum erau pl�nuite".

�nainte de transplant, Lebowitz a �nv��at-o pe Rogalski exerci�ii de relaxare a corpului �i a min�ii. A inceput cu respira�ii lente �i ad�nci �i a continuat apoi cu relaxarea fiec�rui mu�chi din corp. Faptul c� a �nv��at aceste exerci�ii a ajutat-o s� �i concentreze g�ndurile asupra unor elemente care o f�ceau s� se simt� �n siguran�� �i capabil� de vindecare.

"Nu mai sunt deloc ceea ce eram �nainte" spune Rogalski. "Mi-am acceptat divor�ul. Am acceptat toate lucrurile din via�a mea fa�� de care nu puteam face nimic. Mi-am aranjat lucrurile �n func�ie de importan�a lor �i am privit problemele din toate perspectivele. Acesta este elementul cheie..."

Stresul cronic

C�nd oamenii de �tiin�� vorbesc despre stres, ei se refer� la stresul cronic care dureaz� cel pu�in 2 s�pt�m�ni, nu la numeroasele variet��i de depresie sau frustrare pe care le experimenteaz� oricine zi de zi.

Bruce McEwen, neuroendocrinolog la Universitatea Rockefeller, a descoperit faptul c� acest tip de stres poate modifica configura�ia nervoas� a creierului �n mod d�un�tor. Cercet�rile sale arat� c� hormonii elimina�i de stres pot activa un r�spuns d�un�tor care se �ntoarce la creier �i �l afecteaz� �n zonele care coordoneaz� presiunea s�ngelui, ritmul cardiac, activitatea intestinal�, memoria, frica �i anxietatea.

"Se pare c� circuitele �n partea cognitiv� a creierului sunt foarte sensibile la stres, �i de abia am �nceput s� ne d�m seama de consecin�ele grave pe care acest lucru l-ar putea avea la o persoan�" spune McEwen. Caracteristica principal� a stresului cronic �i a depresiei se nume�te "sindromul bolii".

"Te sim�i ca �i cum ai avea grip� sau ai fi r�cit" spune McEwan. "Te sim�i total lipsit de energie, vezi lucrurile �n cea�� �i nu ��i dai seama de ce se �nt�mpl� �n jurul t�u. Te sim�i bolnav din punct de vedere fizic �i de fapt nu e�ti. Toate acestea se datoreaz� hormonilor elimina�i de creier care trimit un r�spuns d�un�tor organismului".

"Inima �i celelalte organe sunt practic coordonate �n totalitate de sistemul nervos central" spune Dr. Michael Jones, director al sec�iei de boli gastrointestinale �i neurologice ale spitalului Northwestern Memorial.

Ruptura s-a produs, spune el, �nc� din epoca iluminismului din secolul 18, c�nd oamenii de �tiin�� au decis s� studieze anatomia corpului uman iar Descartes a fost unul dintre promotorii acestui curent. "Asta s-a �nt�mplat deasemenea �i �n perioada Inchizi�iei" , spune Jones, �i Biserica Catolic� a subliniat: "Rene, este o idee magnific� dar vreau s� �ii minte faptul c� mintea �i sufletul apartin lui Dumnezeu �i Bisericii Catolice."

Puterea de vindecare a creierului

Dualismul minte-corp a fost deasemenea o idee de afaceri eficient�: dac� te sim�i bolnav, eu am antidotul. Dar acest lucru neglija capacitatea de vindecare natural� �i poten�iala putere distructiv� a creierului, spune Jones.

Efectul g�ndului asupra corpului a fost �ntotdeauna vizibil �n diferite ipostaze: O situa�ie stresant� produce o senza�ie de fluturi �n stomac, acesta fiind unul din organele cele mai predispuse la boli provocate de stresul cronic. Hrana pe care o savurezi nu va fi la fel de bine digerat� dac� este �ntrerupt� de un telefon de la FISC care te anun�� c� ��i vor fi majorate taxele pe care trebuie s� le pl�te�ti.

Nu conteaz� motivul stresului. Ceea ce conteaz� este c� trebuie s� opre�ti acest stres.

"Spitalul nostru de�ine ultimele versiuni de medicamente �mpotriva bolilor neurologice �i analgezice viscerale", spune Jones. "De�inem toat� aparatura necesar�, dar nimic din ceea ce avem nu poate face mare lucru atunci c�nd stresul cronic s-a instalat". Dar �n momentul �n care vorbe�ti cu oamenii �i te implici �n via�a lor privat� �i �i �nve�i s� priveasc� problema �n ansamblu, deja ei se simt mai bine.
�n urm� cu 3 ani cand Seth Knocke avea 16 ani, t�n�rul suferea de gre�uri puternice dup� ce m�nca. A consultat mai mul�i doctori �ns� �n zadar, iar �n final a ajuns la Jones, care mai �nt�i a �ncercat aparatura sa sofisticat�. Medicamentele �mpotriva gre�urilor n-au avut nici un efect. Apoi, Jones l-a tratat cu andidepresive pentru a-i relaxa mu�chii netezi ai sistemului digestiv. Aceast� metod� a func�ionat timp de 8 luni dup� care gre�urile au revenit cu aceea�i intensitate ca �i �nainte.

Atunci Jones s-a hot�r�t s� apeleze la un psiholog, Laurie Keefer, acum membru deplin al echipei de la Nortwestern. Jones �i-a dat seama c� probleme lui Knocke au �nceput datorit� unui virus stomacal care �i provoca gre�uri c�nd m�nca. Chiar �i dup� ce virusul a fost eliminat, mintea sa elibera substan�e chimice care �i produceau grea�� oric�nd consuma alimente.

Pentru a stopa acest ciclu, Keefer a �ncercat s�-l trateze pe Knocke prin autohipnoz�, proces �n care pacientul r�m�ne con�tient dar relaxat ca �i cum ar fi gata s� adoarm�, preg�tind astfel creierul s� accepte informa�ii ce aveau s� disocieze m�ncarea de grea��.

Concentr�ndu-se asupra unei imagini luminate dintr-o camer� �ntunecat�, Knocke �l asculta pe Keefer care �i spunea s�-�i imagineze c� se afund� �ntr-un nor fin ca apoi s� cad� �ntr-o barc� ce plutea pe un lac lini�tit. B�nd apa r�coritoare din lac, Knocke �i imagina cum aceasta �i trece prin esofag �i mai apoi �n stomac unde �i vindec� orice urm� de grea��.

Dup� 5 �edin�e, senza�ia de grea�� i-a disp�rut. De c�te ori aceasta amenin�a s� revin�, el apela la autohipnoz�, r�corindu-�i stomacul cu o sorbitur� de ap� r�coroas�. Acum, "boboc" la Colegiul Beloit, el pl�nuie�te s� devin� psiholog, inspirat fiind de propria sa experien�� �n vindecarea bolilor prin autohipnoz�. "Ei spuneau despre creierul meu c� era ca hardul unui computer", spune Knocke.

"Ceea ce s-a stocat �n memoria lui era senza�ia de grea��. Tot ceea ce trebuiau ei s� fac� era s� "formateze" aceast� senza�ie �i eu voi fi OK". Irit�rile stomacului sunt motivul principal pentru care oamenii apeleaz� la gastroenterologi. De c�nd terapia prin medicin� alopat� s-a dovedit a fi ineficient� pentru aceste boli, un num�r impresionant de fiziologi consider� astazi c� mai �nt�i trebuie tratat creierul pentru ca mai apoi s� poata fi tratat� boal� �n sine.

Un studiu recent al cercet�torilor Universit��ii din Manchester, a descoperit c� la sf�r�itul unui an, at�t psihoterapia c�t �i antidepresivele erau mai eficiente �n reducerea simptomelor bolii �i �mbun�t��irea calit��ii vie�ii dec�t metodele clasice. Mai mult dec�t at�t, psihoterapia s-a dovedit a fi cea mai ieftin� metod�, cost�nd cu 22% mai pu�in dec�t antidepresivele �i cu 41% mai pu�in dec�t terapia standard.

Selma Holme a adoptat o diet� de reducere a stresului �n timp ce se trata de cancer uterin, �n urm� cu 2 ani. Dup� ce l-a �ngrijit 14 ani pe so�ul ei, Jack, care sufera de Parkinson, ea avea imunitatea foarte sc�zut�.

Holme a folosit mai �nt�i tehnica prin care �i ghida imagina�ia c�tre relaxare �i mai apoi a folosit autohipnoza. Acum un an a �nceput tratamentul cu acupunctur� ca �i tehnic� utilizat� �n programul de reducere a stresului utilizat de Loyola. Nu a durat mult timp p�n� c�nd so�ul ei �i-a dat seama c� nu este la fel de tensionat� ca �nainte, apoi fiica ei a remarcat c�t de bine se �n�eleg p�rin�ii ei.

"Am mai mult� energie. Sunt optimist�", spune Holme, care acum s-a vindecat de cancer dup� ce a folosit radioterapia.

Stresul, Anxietatea �i Depresia necesit� tratament

Evident, medicina complementar� nu poate �nlocui medicamentele, chirurgia sau alte tehnici ale medicinei alopate �i nimeni nu �tie exact c�t de eficient� este. Dar se observ� un acord general �n comunitatea medical�, c� stresul, anxietatea �i depresia d�uneaz� s�n�t��ii �i trebuiesc tratate.

�n 1995, cercet�torii Janice Kiecolt-Glaser �i sotul ei Romanld Glaser de la Ohio State University, au publicat un studiu inovator, care arat� c� persoanelor care �i �ngrijesc rudele bolnave de Alzheimer, o sarcin� de altfel foarte stresant�, le sunt mic�orate cu 24% �ansele de vindecare a r�nilor superficiale ale pielii, spre deosebire de persoanele de aceea�i v�rst� �i situa�ie economic� similar� care �ns� nu au aceste obliga�ii.

Acest studiu a fost urmat de un altul care ar�ta c� vindecarea r�nilor la studen�ii care urmeaz� s� sus�ina un examen, dureaz� cu 40% mai mult dec�t la studen�ii care a�teapta vacan�a de var�.

Stresul face ravagii prin cortizonul eliberat, acesta fiind un hormon de stres, �i prin adrenalina eliminat�, spune Glaser, directorul sec�iei de Cercetare �n medicina complementar�. Ace�ti hormoni cauzeaz� pierderea echilibrului hematiilor, schimbarea func�iei lor �i dereglarea sistemului imunitar.

Celulele imunitare �ncep s� elimine proteine inflamatorii care, dac� sunt eliminate �n cantit��i mici, pot gr�bi vindecarea dar, produse �n exces distrug �esuturi �n �ntreg organismul cresc�nd riscul apari�iei cancerului, a bolilor cardiovasculare, osteoporozelor �i diabetului.

"Cand Jan �i eu am �nceput s� lucr�m �mpreun�, nu credeam c� vom ajunge la aceast� concluzie" spune Glaser, referindu-se la impactul stresului asupra bolilor �i asupra vindec�rii. "Ei bine, o s� studiem problema �i dac� nu vom g�si remediul ne vom opri. Iat�-ne dupa 20 de ani de cercet�ri asidue, �nc� mai muncim �n acest domeniu, fiindc� evident merit�."

De fapt, schimb�m principiile medicale, spune el. "Medicii vor �ncepe prin a �ntreba pacientii ce se �nt�mpl� �n vie�ile lor atunci c�nd �nt�mpina probleme legate de boli infec�ioase sau cancere, boli metabolice, diabet sau obezitate. Pentru c� acum �tim motivul care afecteaz� vie�ile lor �i motivul producerii acestor boli."

Primul indiciu, descoperit �nc� din anii 1900, de c�tre Walter Cannon de la Harvard, arat� c� stresul nu este doar o mare nepl�cere, dar poate nimici organele interne. El a descoperit c� �n orice moment de timp, c�nd oamenii se simt amenin�a�i, corpul reac�ioneaz� nepl�cut prin cre�terea presiunii s�ngelui, a b�t�ilor inimii, prin crearea de contracturi musculare �i prin respira�ie �ngreunat�.

60 de ani mai tarziu, �n acela�i laborator, al lui Cannon, Dr. Herbert Benson a descoperit antidotul stresului: "relaxarea".

Reac�ia de relaxare

�n timpul cercet�rilor sale, Benson a b�nuit dispre�ul colegilor s�i de la Harvard, a�a c�, activitatea sa se desf�ura noaptea, c�nd putea s� aduc� pacien�i care practicau medita�ia transcedental�. El a descoperit c� doar prin simpla g�ndire, ace�tia pot transforma func�iunile corpului. Respira�ia sc�dea cu 25%, consumul de oxigen sc�dea cu 17%, tensiunea arterial� sc�dea iar b�t�ile inimii erau mai reduse.

�i nu numai medita�ia reduce stresul. Cercet�rile ulterioare ar�tau c� respira�ia profund�, relaxarea progresiv� a mu�chilor, hipnoza, imagina�ia ghidat�, rug�ciunea �i alte tehnici pot �mbun�t��i reac�ia de relaxare a corpului.

"Prin extinderea practicii de relaxare a organismului, care s-a dovedit a fi o practic� eficient�, orice boal� care a fost cauzat� sau s-a �nr�ut��it datorit� stresului, a fost combatut�", spune Benson - profesor de medicin� la Institutul Medical Harvard. "Am descoperit c� aceast� practic� este de mare ajutor �n hipertensiune, anxietate, depresii mici �i mijlocii, furii sau nemul�umiri profunde, insomnii, printre multe altele."

Oamenii �i dau seama intuitiv, c� a face ceva pentru a-�i calma sistemul nervos �i ajut�, spune el. Un studiu din 2004 bazat pe fonduri federale a dovedit faptul c� jum�tate dintre americani practic� o form� de relaxare, de�i cei mai mul�i din aceast� categorie nu �mp�rt�esc acest lucru cu psihologii lor.

"Noi privim s�n�tatea ca fiind o piramid� triunghiular�" , spune Benson. "Prima fa�� este reprezentat� de medicamente, cea de a 2-a de chirurgie. Trebuie s� existe �i o a 3-a fa��, iar noi am ajuns la concluzia c� aceea este grija de sine, care implic� elemente asemenea relax�rii, nutri�iei �i exerci�iului."
Investiga�iile lui Benson �n leg�tur� cu efectul placebo, care este diferit de relaxare, l-a adus la concluzia c� acesta func�ioneaz� prin accesarea urmelor din memorie care regleaz� hormonii de stres � proces pe care el �l nume�te "�ns�n�to�ire prin memorie".

"Sunt 3 componente ale efectului placebo", spune el. "Credin�a �i a�tept�rile pacientului, credin�a �i a�tept�rile fizioterapeutului �i credin�ele �i a�tept�rile care reies din rela�ia celor doi.

C�nd cei doi sunt pe acela�i plan, ies la iveal� capacit��i de vindecare extraordinare. Dac� te consideri �n stadiul de vindecare, exist� deseori posibilitatea ca tu s� fii deja vindecat. Ar putea fi acesta raspunsul la toate bolile? Desigur c� nu. Dar foarte multe medicamente �i fac probabil efectul, datorit� efectului placebo."

Interven�iile psihologilor pot �mbun�t��i vindecarea, dar oare pot ele prelungi vie�ile pacien�ilor foarte bolnavi? Acest lucru r�m�ne foarte controversat, �n ciuda faptului c� studiile f�cute pe acest domeniu arat� un efect pozitiv al psihologiei �n medicin�. Alastair J. Cunningham de la Institutul de Cancer din Ontario a descoperit faptul c� pacien�ii bolnavi de cancer care �nc� mai sperau la vindecare tr�iau mai mult dec�t cei care erau �n acela�i stadiu al bolii dar care erau frustra�i de stres �i depresie.

"Avem ni�te dovezi care ne arat� faptul c� atunci c�nd oamenii se implic� mai mult �n a se ajuta pe ei �n�i�i, ei �i cresc de fapt rata de via��", spune Cunningham. "Dar nu exist� nici o garan�ie c� aceste lucruri se �nt�mpl� cu adev�rat."

Poate fericirea s� ne ajute vindecarea?

Dac� stresul produce schimb�ri chimice d�un�toare corpului �n creier, poate fericirea produce schimb�ri benefice? Aceast� �ntrebare a fost scopul carierei lui Lee Berk, profesor asociat de promovare a s�n�t��ii �i educa�iei la Universitatea Loma Linda din Los Angeles.

Determinat fiind de cercet�rile sale de dinainte care sus�ineau c� r�sul la comedii �l ajutau s� evite boli care afectau sistemul imunitar, Berk a descoperit c� r�sul, ca �i exerci�iul, muzica �i medita�ia, cresc nivelul de endorfin� a corpului. Endorfina, care este de fapt morfin� produs� de corpul uman, este o substan�� care ne regleaza starea de zi cu zi �i care reduce hormonii de stres.

"Face ca ritmul cardiac s� fie mai lent, scade presiunea s�ngelui �i reduce ritmul respirator astfel �nc�t s� nu fii nevoit s� respiri caden�at", spune Berk. "Se instaleaz� �n celulele sistemului imunitar �i produce schimb�ri benefice."

Studiul lui Berk �n leg�tur� cu pacien�ii care au suferit primul lor atac de cord, arat� faptul c� cei care se uit� la o comedie jum�tate de or� pe zi sunt �n mod semnificativ mai pu�in predispu�i la un al 2-lea atac de cord �n compara�ie cu cei c�rora nu le-a fost recomandat tratamentul prin umor.

El spune deasemenea c� �i dac� am impregna pilulele cu bucurie, din cauza efectelor pe care le-ar produce, tot ar trebui s� cerem aprobarea guvernului.
Prelucrare dupa un articol de Ronald Kotulak (sursa: Chicago Tribune), preluat de la http://groups.yahoo.com/group/editura_foryou]
[/quote





te admir pt tot ce ai postat.desi le citesc de multe ori si le recitesc,tot cu placere te-am citit.mi-ai facut o mare placere .multumesc!