ce pot face sa ies din stare asta

VREAU SA MA MARIT!

madalina manole
am 35 de ani un baietel de 10 ani si o casnicie de 14 ani care s-a destramat .am descoperit ca sotul meu are o relatie extraconjugala si cand i--am adus la cunostinta ca stiu despre ce este vorba a hotarat ca este momentul sa divortam ca nu ne mai leaga nimic desi pana acum totul era ok .au mai fost discutii ca in oricare casnicie dar nimic care sa prevesteasca asta.simt ca o i-au razna iar baietelul simte ca se intampla ceva.el i-si iubeste enorm tatal.va fi o lovitura grea pentru el.sunt atat de ravasita si nu stiu ce sa fac.i-mi iubesc sotul inca desi stiu ca nu ma merita.daca cineva a trecut prrin asa ceva ca mine astept sa-mi spuneti cum a-ti depasit momentul.acum momentan simt ca nu mai exit parca.
garo05687
Postat pe 24 Iulie 2010 16:57
Draga mea...imi pare rau pentru situatia in care te afli...in cazul despartirii iti recomand sa vorbesti cu baietelul, sa ii explici situatia, dar in prezenta sotului tau...adica sa il informati de despartire...dar cel mai bine ar fi sa il duci si la un psiholog pentru a evita unele traume.Un psiholog te va ajuta si pe tine sa depasesti momentul. Decizia iti apartine...dar daca el a ales calea divortului, poate are sentimente contradictorii, poate nu stie ce vrea...poti vorbi si cu el...dar te rog din suflet gandeste-te ca viata ta e baietelul tau si ca nimic in lumea asta nu e mai frumos decat darul vietii....exista si viata dupa divort.Ai grija de tine te rog!
annaflorin20
Postat pe 24 Iulie 2010 17:07
eu zic sa mergeti toti la psicholog, neneaca...
zambil
Postat pe 24 Iulie 2010 19:06
sau la piscicolog,dupa caz...
preci
Postat pe 24 Iulie 2010 19:08
se pronunta pishicolog, taica...
zambil
Postat pe 24 Iulie 2010 19:12
da,da...la pisholog d'ala...

ehe! nici prostamolu' nu mai e ce era..
preci
Postat pe 24 Iulie 2010 19:14
acuma auzii ca-l aduc din china...
zambil
Postat pe 24 Iulie 2010 19:16
he,he...
nici china nu mai e ce era...
preci
Postat pe 24 Iulie 2010 19:19
De la: annaflorin20, la data 2010-07-24 17:07:34Draga mea...imi pare rau pentru situatia in care te afli...in cazul despartirii iti recomand sa vorbesti cu baietelul, sa ii explici situatia, dar in prezenta sotului tau...adica sa il informati de despartire...dar cel mai bine ar fi sa il duci si la un psiholog pentru a evita unele traume.Un psiholog te va ajuta si pe tine sa depasesti momentul. Decizia iti apartine...dar daca el a ales calea divortului, poate are sentimente contradictorii, poate nu stie ce vrea...poti vorbi si cu el...dar te rog din suflet gandeste-te ca viata ta e baietelul tau si ca nimic in lumea asta nu e mai frumos decat darul vietii....exista si viata dupa divort.Ai grija de tine te rog!

i-ti multumesc frumos pentru sfat anna.eu una am fost la un psiholog deja.baietelului inca nu i-am zis nimic dar probabil ca o vom fcae cat de curand mai exact cand voi veni cu el din concediu.psihologul ma ajutat pe moment dar stare pe care o am nu o mai pot descrie in cuvinte.ma simt inselata amagita si nu pot sa cred ca am trait cu un om atat de fals fara sa-mi dau seama de nimic.ma gandesc cu groaza la ce impact va avea aest gest al sotului meu asura copilului dar chair si asupra mea....nu stiu sunt intr-o stare de nu o pot descrie in cuvinte ....cum sa fac sa am puterea sa-mi gasesc un echhilibru?
garo05687
Postat pe 25 Iulie 2010 22:04
Nu este simplu deloc, pana sa ajungi sa iesi din starea in care te aflii o sa mai dureze ceva timp, totul depinde de tine. Fa in asa fel incat sa-ti ocupi timpul liber facand ceea ce-ti place.
As dorii sa pot sa-ti spun altceva, dar nu stiu ce.
A vrut sa se desparta, motivul nu mai conteaza, baietelul ( sa-ti traiasca ) si cu tine sunteti cei mai importanti acum, va aveti unul pe altul si altceva nu mai conteaza, lucrurile se vor aranja de la sine, nu ar strica sa cauti ajutor si sprijin si in Dumnezeu, vei simtii diferenta cu siguranta.
persidadamian
Postat pe 25 Iulie 2010 22:58
stiu..,simti ca vrei sa-l omori,ca viata ta nu mai are sens,ca daca te-ar lovi un camion n-ai simti nimic,ca durerea sufleteasca devine pe zi ce trece durere fizica,ca lumea sa sfarsit,ca te sufoci,ca vrei sa mori...
si culmea..,toate astea..,fara a avea vre-o vina..
ei bine..,dragostea ce o porti puiului tau,te va ajuta sa treci peste toate astea..
nu va fi usor, trebuie timp..
gandeste-te ca, dintr-un punct de vedere,ai un avantaj..,si anume ca puiul va ramane cu tine..,si asta te va remonta mai repede..
altii n-au fost atat de norocosi..
mult noroc iti doresc..
roby_cado
Postat pe 25 Iulie 2010 23:01
De la: roby_cado, la data 2010-07-25 23:01:18stiu..,simti ca vrei sa-l omori,ca viata ta nu mai are sens,ca daca te-ar lovi un camion n-ai simti nimic,ca durerea sufleteasca devine pe zi ce trece durere fizica,ca lumea sa sfarsit,ca te sufoci,ca vrei sa mori...
si culmea..,toate astea..,fara a avea vre-o vina..
ei bine..,dragostea ce o porti puiului tau,te va ajuta sa treci peste toate astea..
nu va fi usor, trebuie timp..
gandeste-te ca, dintr-un punct de vedere,ai un avantaj..,si anume ca puiul va ramane cu tine..,si asta te va remonta mai repede..
altii n-au fost atat de norocosi..
mult noroc iti doresc..


ai descris foarte bnine ceea ce simt....sunt sfarsita ....el a descis pt amundoi,iar in legatura cu baietelul care are 10 ani ma ameninta mai nou ca daca eu nu sunt in stare sa-l cresc poate sa il ia el.sunt pusa in fata unei decizii fara sa pot spune si eu macar un cuvant..nu suporta sa discuam nimic...ma evita total iar daca ii zic ceva ce nu ii pica bine incepe sa ma jigneasca.el e bine merci cu ea in timp ce eu si copilul suferim.baietelul deja simte ca ceva nu este in regula.poate voi putea sa ma linistesc in clipa in care va pleca din casa...nu stiu ce sa mai zic...sunt disperata
garo05687
Postat pe 26 Iulie 2010 07:16
starea pe care o ai e fireasca dupa o asemenea surpriza: deci acorda-ti timp pentru "closure". Ai fost ranita, timpul vindeca - lasa lucrurile pe cursul lor firesc si durerea o sa treaca, cite un pic in fiecare zi.
Gindeste-te ca asta a fost omul de linga tine de la bun inceput - acum, cel putin, ai aflat. Daca n-am acorda celor de linga noi incredere am trai izolati. Unii o merita, altii nu.
Pina la urma e important ca TU n-ai ce sa iti reprosezi tie insati.
quasaria
Postat pe 26 Iulie 2010 08:12
Q..,corect pana la un punct..
faptul ca nu are ce sa-si reproseze,nu face decat sa-i agraveze starea in care se afla in momentul asta..,pentru ca nu poate gasi raspunsul la DE CE-ul ala nenorocit..
mai tarziu insa,o sa-i prinda bine..
sfatul meu este sa-si canalizeze toata atentia asupra evolutiei copilului de acum in colo..,pentru ca acesta,sub masca inocentei,si a acceptarii situatiei(pe care o sa o afiseze mai tarziu),e capabil sa-si ascunda trairile chiar si in fata unui specialist..
roby_cado
Postat pe 26 Iulie 2010 10:42
stiu este tare greu mai ales in cazul copilului,nici nu stiu ce sa fac atunci cand va disparea din peisaj definiti....sa-i zic sau nu adevaratul motiv copilului sau nu sa-l las sa inteleaga singur in timp ceea ce se intampla? ma simt asa de singura si cu sufletul gol incat i-mi este teama sa privesc spre viitor. apropo roby_cado baietelul tau etse cel din poze? daca da este un scumpic sa-ti traiasca si sa va bucurati de el
garo05687
Postat pe 26 Iulie 2010 11:03
nu..,nu-i spune copilului adevaratul motiv..,ii vei sadi in suflet URA fata de tatal sau,iar el are nevoie de "ambii" parinti,indiferent de situatie..,va intelege singurel mai tarziu..
de viitor nu-ti fie teama..,lucrurile se vor aseza de la sine..,vei vedea..
si da..,e baietelul meu..,mutumesc de urare,ceea ce va doresc si voua..
roby_cado
Postat pe 26 Iulie 2010 11:16
da...greu sa stim care varianta e mai buna pentru baietel...i-si divinizeaza tatal si mie frica ca va incerca sa aruce vina pe mine pt ceea ce sa intampla nestiind adevaratul motiv...e mic inca sa poata judeca situatia reala....cred..mi-e frica mie teama de ce va urma oare am sa mai pot avea incredere in cineva de acum in colo?
garo05687
Postat pe 26 Iulie 2010 11:46
nu e greu..,stim..
varianta cea mai buna pentru copil,e sa stie ca ambii parinti il iubesc la fel de mult..
asta-i primul pas..
roby_cado
Postat pe 26 Iulie 2010 12:01
offfffffffffffffff......................sper sa nu inebunesc intre timp
garo05687
Postat pe 26 Iulie 2010 12:17
fa lucruri placute pentru tine si copilul tau, creeaza-i amintiri...ceea ce ti se intampla face parte din viata si ia-o ca atare...copilul sa nu sufere...toate trec...
sora_ilsi
Postat pe 26 Iulie 2010 12:23
De la: garo05687, la data 2010-07-26 12:17:21offfffffffffffffff......................sper sa nu inebunesc intre timp


vezi tu..?,aici se face diferenta intre caracterele puternice si cele care...inebunesc..
dc sa inebunesti?,din cauza unui jeg uman caruia i-ai fost alaturi in toti acesti ani,ajutandu-l sa se dezvolte atat pe plan spiritual cat si (probabil)profesional,iar acum considera ca nu mai esti "de nasul lui"..?
un egoist ordinar care isi cauta asa zisa "fericire",calcand pe cadavre fara sa tina cont nici de suferinta ce o provoaca,nici macar de propiul copil.. (si lista poate continua,dar n-are rost)..?,pentru asta..?
oooo nu..,nu cred ca se merita..
eu te sfatuiesc ca in tot acest zbucium pe care il traiesti acum,sa incerci sa-ti amintesti mereu un singur lucru..:COPILUL TAU ARE NEVOIE DE TINE...,iar asta iti va da putere sa mergi mai departe..trust me..
roby_cado
Postat pe 26 Iulie 2010 12:53
stiu ca are nevoie de mine...asta ma tine inca sa nu cedez definitiv......dar tot greu este
garo05687
Postat pe 26 Iulie 2010 13:00
aseara i-am zis si baitelului despre hotatrare tataui sau de apleca de acasa ..mai exact el i-a zis ce si cum .nu pot sa zic cum a rectionat...la acuzat dar il implora in acelasi timp sa nu plece...spunea ca mai bine nu exista.....ca el il vrea pe tati cu el...ca va fi mereu trist de acum in colo...ca vrea 1 luna cu mami 1 luna cu tati...ca o sa rada copii de el ca nu mai are tata desi ne-am chinuit sa-i explicam ca il va avea tot timpul langa el si i-a promis chiar el asta dar nu intelege...simt ca nu mai pot...si asa eram daramata acum sunt devastata total
garo05687
Postat pe 27 Iulie 2010 10:15
E pacat, ca in astfel de situatii, cei care sufera cel mai mult, sunt copiii. De altfel singurii nevinovati in totalitate in astfel de treburi. Iar cel ce nu are mila, macar de copil, sa-si infraneze anumite porniri, sa se gandeasca ca viata copilului va fi total schimbata de acum incolo, eu nu il consider om. Doar animal, care se lasa condus de anumite insticte primare de imperechere. Tu doar poti fii alaturi de cel mic. Vorbeste cu el si incearca sa ii distragi atentia intr-un fel sau altul.
picaturaderoua
Postat pe 27 Iulie 2010 11:04
asa este
din pacate nu pot face nimic
a hotarat el pentru toti dar sunt impietrita cand vad cat sufera copilul meu si nu pot face mai nimic sa-i alug aceasta suferinta
garo05687
Postat pe 27 Iulie 2010 13:14
daca a mai trecut cineva cu copilul prin asa ceva dati-mi un sfat cum a-ti procedat sa scoateti copilul din starea asta
garo05687
Postat pe 27 Iulie 2010 13:15
reyyaaa..,little help here..

acum..
1:nu trebuie sa te vada pe tine devastata..,nu de asta are nevoie acum..
2:incearca sa-l implici in cat mai multe activitati care-i fac placere..,dar nu in casa..
3:repeta-i la nesfarsit cat de mult il iubiti "Amandoi",si ca el n-are nici o vina in povestea asta..
4:eventual cateva vizite la un specialist..
(nu neaparat in ordinea asta)..
restul depinde de el..
toate astea necesita timp,calm,si maxima atentie in ce priveste evolutia lui de acum incolo..
sunt sigur ca vei gasi resursele necesare pentru toate astea..
asa ca..,indreapta spatele,fruntea sus,pieptu' inainte,si spune..:"draga viata..,mi-ai tras-o tu de data asta,dar nu ingenunchez nici dea dreaq..,uite asa.."
mult succes..
roby_cado
Postat pe 27 Iulie 2010 14:48
da asa este si asa ar trebui sa fac
insa se pare ca sunt sortita sa primesc lovitura dupa lovitura
azi in urma discutiei de ieri pe care am avut-o cu baietelul si in care i-am explicat ce se va intampla....copilul a decis in felul lui...mami eu as vrea sa merg cu tata ..stiam ca il divinizeaza si pentru copil a fost un tata bun intodeauna asta nu pot nega..l-am intrebat de ce si mi-a raspuns ca el se intelege mai bine cu tata ca are masina are multi bani si ca tanti cu care va sta are un copil si ea cu care se va juca mereu cand se plictiseste in casa..am ramas inmarmurita ...i-am explicat ca asa cum il iubeste mama lui nu il va putea iubi nimeni si mi-a raspuns ca va veni sa ma vada cand mi se face dor de el...nu stiu ce sa cred ..oare asa pote gandi un copil la 1 ani sau i-au fost incoculate toate aceste idei....in fine dar doare rau
garo05687
Postat pe 28 Iulie 2010 00:00
deci...
1 - copilul trebuie sa inteleaga ca va avea in continuare aceiasi doi parinti indiferent daca ei, parintii, se inteleg intre ei sau nu
2 - explica-i ca va va vedea pe amindoi cind va dori, in fiecare zi daca vrea, si ca o sa se joace si cu baietelul lui tanti si o sa il plimbe si tatal lui cu masina si o sa stea si cu tine. Si aici nu se schimba nimic. NU PUNETI COPILUL SA ALEAGA. Nu stiu de unde v-a venit ideea asta creata, dar nu ii faceti decit rau astfel.
Si nu va birfiti, nu va invinovatiti in fata copilului, nu vorbiti de rau unul despre altul.
Bietul copil este jumatate din tine, jumatate din el: cum crezi ca poate alege o singura jumatate?!
Orice spui rau de taica-sau se va rasfringe asupra copilului. Linisteste-te, ia lucrurile asa cum sint si explica-i ca nu se va schimba mare lucru.Ca toti oamenii se mai despart citeodata si nu e nici o nenorocire. Ca oamenii pot sa locuiasca separat fara sa dispara din viata lui cu totul si ca il iubiti la fel de mult amindoi si veti fi alaturi de el amindoi in continuare.
Damage management.... daca nu vrei sa iti vezi copilul la psihiatru multi ani de acum incolo.
Trage aer in piept, linisteste-te TU si linisteste-l si pe el.
In situatii de genul asta , indiferent ce simti tu, ai obligatia sa iti aperi copilul de traume. Tu esti adult - el e un omulet in formare, acum.
quasaria
Postat pe 28 Iulie 2010 10:50
De la: garo05687, la data 2010-07-28 00:00:58da asa este si asa ar trebui sa fac
insa se pare ca sunt sortita sa primesc lovitura dupa lovitura
azi in urma discutiei de ieri pe care am avut-o cu baietelul si in care i-am explicat ce se va intampla....copilul a decis in felul lui...mami eu as vrea sa merg cu tata ..stiam ca il divinizeaza si pentru copil a fost un tata bun intodeauna asta nu pot nega..l-am intrebat de ce si mi-a raspuns ca el se intelege mai bine cu tata ca are masina are multi bani si ca tanti cu care va sta are un copil si ea cu care se va juca mereu cand se plictiseste in casa..am ramas inmarmurita ...i-am explicat ca asa cum il iubeste mama lui nu il va putea iubi nimeni si mi-a raspuns ca va veni sa ma vada cand mi se face dor de el...nu stiu ce sa cred ..oare asa pote gandi un copil la 1 ani sau i-au fost incoculate toate aceste idei....in fine dar doare rau
parerea mea este ca el a vb cu ,copilul si ia expus situatia cum ia convenit ca sa-si linisteasca constinta .......indreaptate si infrunta cu dewmnitate situatia si nu il lasa sa simta printul printilor dupa care se intind femeile.S AU incearca sa il recuceresti daca vrei da nu cu implorari si fa ti viata ta limitandui lui accesul ca sa poata sa te raneasca.LUPTAAA pt tine si copilul tau.
garbo074997
Postat pe 28 Iulie 2010 11:01

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
platiti vaccinul de 12 luni? 1 De la: kidz007899_NADIA 12 Februarie 2011 15:44
Confuzie totala! Help!!!!!!!!!! 38 De la: me_reloaded 26 Martie 2011 14:11
Despre casatoria Cu un musulman 27 De la: any3la 30 Noiembrie 2010 15:19
astenia de primavara cum va afecteaza 6 De la: zambila 24 Martie 2010 11:22
telenovele bune 21 De la: adeline 28 August 2012 10:20
Setari Cookie-uri