Pierdere de vreme, Walki practica metoda: "trebuie sa zici ca mine ca eu detin adevarul absolut" - indiferent ce aberatie, contracarata cu argumente, sustine - ca apoi, coplesita de "dovezi" sa zica "a fost un test" Intreaba-o pe Reyya |
||
panty_C Postat pe 26 August 2010 19:39 |
||
---|---|---|
interesant subiect walki,chiar e o intrebare buna desi nimeni nu stie cu exactitate ce se va intampla,eu tind sa cred ca nu va fi nimic,nimic altfel decat este acum.... multimea a asteptat ca si in anul 2000 sa fie sfarsitul lumii,si clar nu a fost nimic... va fi ceva,uitasem...mai saracie ca acum.... |
||
anaROBERT Postat pe 27 August 2010 00:53 |
||
De la: walkiria, la data 2010-08-26 19:33:48vuvu dragutza....daca spui ca citesti alte lucruri decat simpla presa si barfele din can can....ar trebui sa gandesti altfel.Deci...lumea asta e facuta din cate suflete...atatea minti.Daca nu invatam sa ne adaptam unei societati...avem probleme.Nu poti sa schimbi mentalitatea unui om....felul in care gandeste....totul tine de adaptare.Maleabilitatea....este un lucru absolut firesc...cel putin din punctul meu de vedere.Eu nu am deschis un topic...nici sa invat pe cineva ceva...nici sa impun cuiva gandurile si cunostintele mele.Pur si simplu discutam.Prin contrare nu rezolvi absolut nimic. regret Walki,nu sunt rigida,sunt maleabila cu cine merita.gandeste-te si tu,daca eu am alta societate in care traiesc,alt mod de viata si de gandire,am o personalitate puternica,nici macar nu imi obosesc mintea sa schimb,cultura cuiva.am atatea lucruri frumoase si interesante de facut,incat crede-ma,chiar nu imi pasa,daca cineva crede sau nu crede in ceea ce cred eu.vrei sa te mint?unele dintre fete,care poate iti sunt prietene pe net,"nu imi spun nimic".cred ca ai inteles ghilimelele.nu consonam,nu avem nici un subiect in comun.sincer?iti mai spun ca eu nu sunt genul "cu mistocareala" si nici genul cu "zaharicale,cafelute si prostioare de gen".de aceea eu imi scriu subiectele,imi pun comentariul si imi vad de "drum".daca se comenteaza civilizat,revin pe topic,daca nu ,desigur caut topice interesante.nu sunt genul discutiilor sterile.hobby-urile mele sunt cultura,stiinta......nu am timp sa invat,cate as vrea.sti poate ca subiectul deschis de tine,a mai fost deschis si de altii...fara intentia de a inocula cuiva in minte ,ce a crezut fiecare.nu am nimic cu nimeni,dar prefer lumea mea.incerc sa vb cat de civilizat se poate,celor care prolifereaza " mascari".daca se repeta le intorc spate.Walki asta sunt eu,nu este mandrie,se cheama bun simt.stiu ma vei intreba poate ce caut pe aceste site-uri de "socializare"?sincer ,acest raspuns nu il vei putea primi,din motive obiective.dar imi ramai la fel de simpatica,chiar daca nu imi vei mai vorbi.c-est la vie.!ma cherie . |
||
|
||
vuvuzela Postat pe 27 August 2010 06:11 |
||
Codul Bibliei "Iar tu Daniele, �ine ascunse cuvintele �i pecetluie�te cartea p�n� la sf�r�itul lumii." Daniel, 12:4. Cercet�rile unor oameni de �tiin�� au confirmat, �n ultimii ani, o ipotez� (de altfel mai veche, dar nedemonstrat�) care sus�inea c� �n Biblie exist� inclus, al�turi de informa�iile spirituale evidente �i un anumit cod secret care poate dezv�lui evenimente care au avut loc cu mii de ani dup� ce a fost scris� Biblia. Codul biblic a fost descoperit �n versiunea original� a Bibliei, �n limba ebraic�, �n Vechiul Testament.. Cel care a descoperit codul biblic este Dr. Eliyahu Rips, care este la ora actual� unul din cei mai mari exper�i din lume �n teoria grupurilor, un domeniu al matematicii care st� labaza fizicii cuantice. Eliyahu Rips este un om modest. El are, mai mereu, tendin�a de a acorda altora meritul pentru propriile sale realiz�ri,astfel �nc�t la prima vedere nimeni nu ar b�nui c� de fapt el este un matematician de renume mondial. Majoritatea ziari�tilor care l-au v�zut au fost tenta�i s� sus�in� c� descoperirile sale nu au nimic de luat �n seam�. Descoperirea lui Rips a fost �ns� confirmat� de matematicieni de renume de la Harvard, Yale �i Universitatea Ebraic�. Acest cod a fost verificat, de asemenea, �i de un specialist �n cifruri �i coduri de la Ministerul Ap�r�rii al SUA �i a mai trecut cu succes trei expertize efectuate de speciali�ti la care a f�cut apel o important� revist� de matematic� din SUA. Teoria legat� de codul biblic a devenit mai cunoscut� �n mass-media �i a fost luat� mai �n serios, abia dup� un tragic eveniment prezis cu ajutorul codului �i care, datorit� faptului c� nu a fost luat �n seam� de persoana direct vizat�, s-a adeverit mai apoi, din p�cate. Iat� derularea evenimentelor: la 1 septembrie 1994,ziaristul american Michael Drosnin a plecat la Ierusalim pentru a-i �nm�na lui Ytzhak Rabin urm�toarea scrisoare: "Un matematician israelian a descoperit �n Biblie un cod secret care pare s� dezv�luie am�nunte ale unor evenimente care au avut �i au loc la sute �i mii de ani dup� ce a fost scris� Biblia. Motivul pentru care v� aduc la cuno�tin�� acest fapt este acela c� singura dat� c�nd numele dumneavoastr� complet, Ytzhak Rabin, apare �n Biblie, el este intersectat de expresia "criminal va asasina". Faptul n-ar trebui tratat cu indiferen��, deoarece at�t asasinarea lui Anwar el-Sadat, c�t �i atentatele c�rora le-au c�zut victime John �i Robert Kennedy sunt, de asemenea, codificate �n Biblie. Cred c� sunte�i �ntr-un real pericol, dar acest pericol poate fi evitat." La 4 noiembrie 1995, a venit cumplita adeverire: un glon� �n spate, tras lui Yitzak Rabin, de c�tre un om care se credea investit cu o misiune divin�. Aceasta era o crim� codificat� �n Biblie acum peste 2000 de ani. Acela�i ziarist - Michael Drosnin - a mai urm�rit s�-l avertizeze pe �eful Cartierului General al Serviciului de Contrainforma�ii al Israelului despre r�zboiul din Golf �i de inten�ia Irak-ului de a lansa rachete asupra Tel-Aviv-ului. Rips �i ar�tase ziaristului o secven�� din codul biblic unde cuvintele "Hussein", "Scud" �i "rachet� ruseasc�" ap�reau codificate �mpreun�. De asemenea "Hussein a ales o zi" era o expresie ce ap�rea �n acea secven��. Aprofund�nd c�ut�rile �n acest sens, Rips a g�sit �n cod "foc �n 3 �evat" - dat� din calendarul ebraic ce corespundea zilei de 18 ianuarie 1991. Aceasta a �i fost ziua �n care Irak-ul a lansat prima rachet� Scud �mpotriva Israelului confirm�nd datele oferite de cod.. La �ntrebarea lui Drosnin "Cine poate �ti cu 3000 de ani �nainte c� va fi un r�zboi �n Golf, ca s� nu mai vorbim de lansarea unei rachete �mpotriva Israelului pe 18 ianuarie?", Rips a r�spuns foarte tran�ant: "Dumnezeu!". |
||
Luna_in_capricorn Postat pe 27 August 2010 08:07 |
||
Dup� aceste evenimente prezise de cod �i mai apoi adeverite, Michael Drosnin declara urm�toarele: "�n mod c�t se poate de limpede, codul nu este la fel ca profe�iile lui Nostradamus, nu este ceva de genul "o stea se va ar�ta pe cer de la R�s�rit �i un mare rege va c�dea" cuvinte ce pot fi interpretate ulterior, astfel �nc�t s� corespund� oric�rui eveniment care se petrece �n realitate. Nu, aici este vorba de detalii la fel de precise ca acelea din �tirile transmise de CNN, toate acestea fiind descoperite �nainte ca evenimentul s� se produc�." Teoria lui Rips despre codul biblic consider� Biblia ca o gigantic� gril� de cuvinte �ncruci�ate. Pentru a g�si codul, Rips a eliminat toate spa�iile dintre cuvinte �i a transformat �ntrega Biblie original� �ntr-un �ir continuu de litere, cuprinz�nd 304.805 caractere. Informa�iile sunt ob�inute prin selectarea a fiec�rei a N-a liter�, unde N are o valoare precis� �i corespunz�tor aleas� - de exemplu: 4,5,12,18,etc. Un exemplu foarte simplu ar fi urm�torul: avem propozi�ia "Cum s� ob�ii date.", pe care o compact�m �i ea devine "cum s� ob�ii date" din care vom selecta, �ncep�nd cu prima, fiecare a cincea liter�: "cum s� ob�iidate" �i rezult� astfel cuv�ntul "cod". Cu ajutorul unui calculator, sunt c�utate �n aceast� matrice format� de textul biblic adus �n forma descris� mai sus, cuvinte �i fraze ascunse de codurile de intervale. Se �ncepe de la prima liter� a Bibliei �i se caut� pentru fiecare secven�� de intervale posibil� cuvintele pe care noi le solicit�m, care sunt descifrate cu intervale de una, dou�, trei litere, �..a.m.d. p�n� la c�teva mii. Apoi se repet� aceea�i opera�ie de c�utare �ncep�nd de la cea de-a doua liter� �i continu�nd astfel p�n� la ultima liter� a Bibliei. Dup� ce g�se�te cuv�ntul-cheie, calculatorul �ncepe s� caute informa�ii asociate aflate c�t mai aproape de acesta. Astfel, de exemplu, unde a fost g�sit numele Rabin, se aflau al�turi �i alte date: Amir (care s-a dovedit ulterior a fi chiar numele asasinului), Tel Aviv, anul ebraic 5756 care �ncepea �n septembrie 1995, toate aceste informa�ii reale fiind codificate �n acela�i pasaj. Primul indiciu modern al codific�rii Bibliei a fost g�sit, cu peste cincizeci de ani �n urm�, de c�tre H. M. D. Weissmandel, un rabin din Praga. Acesta observase c�, dac� s�rea cincizeci de litere, �i apoi alte cincizeci �i apoi alte cincizeci, g�sea cuv�ntul "Tora", �nscris la �nceputul "Genezei". De asemenea , observase c� aceea�i secven�� de intervale ortografia din nou cuv�ntul "Tora" �n "Ie�irea", "Numerii" �i "Deuteronom". Weissmandel nu a dat niciodat� aceast� descoperire publicit��ii. Discipolii s�i au publicat �ns�, ulterior, o carte cu tiraj limitat "Torat Hemed", �n 1958, �n care se f�cea pe scurt referire la cercet�rile rabinului Weissmandel �n leg�tur� cu codul, pe care acesta le efectuase �n perioada premerg�toare celui de-al doilea r�zboi mondial. Unul dintre ace�ti discipoli, rabinul Azriel Tauber, a relatat c� �n acei ani, dinaintea apari�iei calculatoarelor, Weissmandel transcrisese �ntregul text al Torei pe fi�e cuprinz�nd c�te 100 de litere, dispuse pe 10 r�nduri de c�te 10 litere, �i apoi c�utase cuvinte ortografiate cu litere aflate la intervale echidistante. Primul savant modern, omul care a �n�eles mecanica sistemului nostru solar �i a descoperit for�a gravita�iei, Sir Isaac Newton, era �i el �ncredin�at de faptul c� �n Biblie exist� un cod secret care dezv�luie viitorul. Newton a �nv��at ebraica �i a urm�rit aproape jum�tate din via�� s� descopere acest cod. Isaac Newton considera acest cod mult mai important dec�t legea atrac�iei universale. J. M. Keynes, biograful lui Newton, sus�ine c� acest cod biblic a fost o obsesie pentru marele savant. C�nd Keynes a v�zut documentele lui Newton a avut un �oc: cea mai mare parte a lucr�rilor lui Newton nu se refereau a�a cum se a�tepta el, la matematic� sau la astronomie ci la teologie esoteric�. Acele scrieri dezv�luiau faptul c� marele fizician era �ncredin�at c� �n Biblie era ascuns� o profe�ie a istoriei omenirii. Newton avea certitudinea c� Biblia, de fapt chiar �ntregul univers, era o criptogram� alc�tuit� de Dumnezeu, pe care el voia s� o descifreze. Newton nu a reu�it �ns� s� descopere acest cod. Munca sa nu a dat nici un rezultat, oricare au fost formulele matematice aplicate. Descoperirea care i-a sc�pat lui Newton a fost f�cut� de Eliyahu Rips, pentru c� matematicianul israelian dispunea de un instrument esen�ial pe care Newton nu-l avea: un calculator. Se pare c� textul ascuns al Bibliei a fost codificat cu un fel de "z�vor" temporizat, care nu a putut fi deschis p�n� la descoperirea calculatorului. |
||
Luna_in_capricorn Postat pe 27 August 2010 08:09 |
||
Cu tot scepticismul unor matematicieni, nimeni nu a putut g�si vreo eroare �n demonstra�ia matematic�. Nimeni nu a putut s� infirme cu argumente solide faptul uluitor c� Biblia era codificat� �i c� dezv�luia evenimente care ulterior s-au petrecut dup� descrierea ei. Unii oameni de �tiin��, mai conven�ionali�ti, nu au acceptat codul. Un astfel de exemplu a fost cel al lui Avraham Hasofer, care a atacat codul biblic �nainte ca Rips s� fi publicat demonstra�ia matematic�. Hasofer a argumentat c� este posibil ca anumite tipuri de configura�ii s� existe �n orice ansambluri mari de date. La atacul lui Hasofer, Rips a replicat c� este posibil ca, de exemplu, s� g�se�ti �ntr-un ansamblu de date suficient de mare numele lui Saddam Hussein. Dar este aproape imposibil s� g�se�ti termenii "Scud", "rachet� ruseasc�" precum �i data declan��rii r�zboiului, �n acela�i loc, dezv�luite �ntr-un mod anticipat. Nimeni nu poate �n�elege �nc�, modul �n care a fost creat codul. To�i oamenii de �tiin�� care au constatat realitatea codului biblic, sunt de acord cu faptul c� nici cele mai rapide calculatoare de care dispunem �n ziua de ast�zi �i nici toate computerele de pe p�m�nt lucr�nd �mpreun� n-ar fi putut s� codifice Biblia, a�a cum a fost ea codificat� acum trei mii de ani �n urm�. Rips declara c�:"Este vorba de o minte care dep�e�te cu mult orice imagina�ie a noastr�. Informa�ia inclus� �n cod este probabil infinit�." Nimeni nu �tie dac�, nu cumva, fiecare dintre noi, cu tot trecutul �i viitorul s�u, figureaz� �n vreun cod de nivel superior �i �nc� necunoscut al Bibliei �i dac� aceasta nu este �ntr-adev�r o "Carte a Vie�ii". To�i marii conduc�tori ai lumii din timpul celui de-al doilea r�zboi mondial - Roosvelt, Churchill, Stalin, Hitler - sunt men�iona�i �n cod. America, "revolu�ie" �i anul 1776 apar la un loc. Napoleon este codificat al�turi de Fran�a dar �i de Waterloo �i Elba. "C�nd am folosit un calculator, am dat lovitura", relateaz� Rips. El a povestit c� a g�sit mult mai multe cuvinte codificate dec�t prevedea domeniul statisticii �n virtutea "legiilor hazardului", iar atunci a fost cel mai fericit moment din via�a sa. Rips a elaborat un model matematic complex care, atunci c�nd a fost implementat pe un program de calculator, a confirmat faptul c� Vechiul Testament este, �ntr-adev�r, codificat. Rips s-a �mpotmolit �ns� �n drumul spre "victoria final�", care trebuia s� fie o metod� simpl� �i elegant� de a dovedi realitatea codific�rii Bibliei. Pentru a reu�i, a fost ajutat de fizicianul israelian Doron Witzum, care a completat modelul matematic. �n rezumatul de pe pagina de deschidere a referatului asupra experimentului lor ini�ial, intitulat "Secven�e de litere echidistante �n Genez�" se men�iona: "Analiza indic� faptul c� �n textul "Genezei" sunt intercalate informa�ii ascunse sub forma unor secven�e de litere echidistante. Rezultatul este semnificativ �n propor�ie de 99,998%". Rips �i colegii lui c�utaser� numele a 32 de mari �nv��a�i, �n�elep�i, din epoca biblic� p�n� �n vremurile moderne, pentru a determina dac� numele �i datele calendaristice ale na�terii �i mor�ii lor erau codificate �n prima carte a Bibliei. Pe de alt� parte, c�utaser� acelea�i nume �i date �i �n traducerea ebraic� a romanului "R�zboi �i pace", al lui Tolstoi, precum �i �n alte dou� texte originale ebraice. �n Biblie, numele �i datele erau codate laolalt�, pe c�nd �n "R�zboi �i pace" �i �n celelalte dou� c�r�i, nu. Probabilitatea ca informa�iile codificate s� apar� datorit� unor coinciden�e accidentale s-a dovedit, �n cele din urm�, a fi de 1 la 10 milioane. �n cadrul experimentului s�u final, Rips a luat cele 32 de nume �i 64 de date �i le-a amestecat �n 10 milioane de combina�ii diferite, astfel �nc�t 9 999 999 dintre ele s� nu corespund� �i doar osingur� combina�ie s� fie corect�. Apoi a efectuat o verificare pe calculator, pentru a vedea care dintre cele 10 milioane de combina�ii d�dea cel mai bun rezultat �i a constatat c� numai �n Biblie numele �i datele corecte ap�reau �mpreun�. "Nici una dintre combina�iile aleatorii nu era corect�. Rezultatele erau 0 contra 9 999 999 sau, altfel spus, 1 la 10 milioane." Astfel de experimente, cum este cel descris anterior au mai fost realizate folosind �i alte opere literare cum ar fi "Crim� �i pedeaps�", de Dostoievski, un text ce cuprinde 304.805 litere, fiind deci comparabil cu �irul de litere din Biblie. Aici numele Yitzac Rabin nu ap�rea deloc, �n nici o secven�� de intervale. Alte nume codificate �n Biblie, cum ar fi Shakespeare sau Kennedy ap�reau �i aici. Cu toate acestea, �n timp ce �n Biblie cuvintele ce ap�reau dup� numele lui Kennedy erau "va muri", iar ora�ul Dallas era codificat �n acela�i pasaj, �n "Crim� �i pedeaps�" nu ap�rea nici un fel de asocia�ie logic�. La fel, "Shakespeare" ap�rea o singur� dat� �n romanul lui Dostoievski, dar nicidecum asociat cu numele unor opere ale sale cum apare acesta �n Biblie. "Distinc�ia dintre prezent, trecut �i viitor este doar o iluzie, oric�t ar fi de persistent�." Albert Einstein, 1955 codific�ri �i �n alte scrieri l-au ajutat pe Rips s�-�i sus�in� teoria, �i s� concluzioneze: "Fire�te c� dac� s-ar c�uta suficiente exemple �ntr-o alt� carte, s-ar g�si p�n� la urm� unele cuvinte asociate logic sau ap�r�nd la un loc. Dar numai �n Biblie apar informa�ii asociate �n mod constant �i coerent. Nimeni nu a descoperit nimic asem�n�tor �n nici o alt� carte, �n nici o traducere �i �n nici un alt text ebraic original, cu excep�ia Bibliei." Un criptograf veteran de la strict secreta National Security Agency din SUA, Harold Gans era sigur c� putea dovedi falsitatea demonstra�iei realizat� de Rips pentru codul biblic. Gans a realizat propriul s�u program de calculator �i a ref�cut c�ut�rile f�cute de Rips �n codul biblic, �n leg�tur� cu datele despre cele 32 de personalit��i care ap�reau codificate �n Biblie. Spre marea uimire a lui Gans, informa�iile existau: datele la care se n�scuser� �i muriser� acele personalit��i, erau codificate �n Biblie �mpreun� cu numele lor. Lui Gans nu i-a venit s� cread�, dar tot mai era convins c� nu exist� nici un cod �n Biblie. Astfel, el a hot�r�t s� caute �i alte informa�ii �n leg�tur� cu cele 32 de personalit��i care ap�reau codificate �n Biblie, �n speran�a c� va g�si ceva cu care s� dea la iveal� falsul din experimentul lui Rips, eventual chiar �arlatania matematicianului israelian. Gans a pornit de la ipoteza c�, dac� exist� un cod adev�rat, atunci el ar trebui s� con�in� �i informa�ii exacte despre localit��ile unde s-au n�scut cele 32 de persoane codificate. Dup� aproximativ 400 de ore de c�ut�ri, Gans a verificat concordan�a celor 32 de nume cu localit��ile lor natale. �n plus, Gans a mai realizat o c�utare asem�n�toare pentru alte 34 de personalit��i cunoscute, pentru care a verificat concordan�a nume-loc de na�tere, iar rezultatul a fost exact. Concluzia lui Gans a fost c� �n Biblie sunt codificate informa�ii despre trecut �i viitor �ntr-un mod care exclude din punct de vedere matematic, orice coinciden��, iar acest gen de informa�ii nu se g�sesc �n nici un alt text. Dup� spusele lui Gans, experimentele pe care le-a realizat �n leg�tur� cu codul Bibliei l-au transformat dintr-un ateu convins �ntr-o peroan� profund religioas�. Rips �i Wiztum au prezentat articolul lor uneia dintre cele mai importante reviste americane de matematic�, "Statistical Science". Mai mul�i matematicieni care lucrau pentru acea revist� au verificat demonstra�ia matematic� ce sus�ine existen�a codului. Teoria codului Bibliei a trecut cu succes �i toate aceste teste, fiind astfel acceptat� de "Statistical Science". |
||
Luna_in_capricorn Postat pe 27 August 2010 08:12 |
||
�n continuare v� prezent�m unele exemple de personalit��i marcante ce apar codificate �n Biblie, precum �i men�iunile despre acestea pe care le ofer� codul. Homer apare codificat ca fiind "poet grec"; Shakespeare apare codificat ca "reprezentant pe scen�", al�turi fiind codificate �i unele opere a lui: "Hamlet" �i "Macbeth". �i Beethoven �i Bach apar codifica�i �n Biblie, pentru fiecare ap�r�nd men�iunea "compozitor german". Mozart apare �i el �n cod al�turi de cuvintele "compozitor" �i "muzic�", iar Rembrant este codificat "pictor olandez". Fiecare progres al tehnologiei moderne a fost �nregistrat �n codul biblic. Fra�ii Wright apar codifica�i al�turi de cuv�ntul "avion", Edison este codificat cu "electricitate" �i "bec electric", iar Marconi este codificat cu "radio". Newton apare codificat cu "gravita�ie". Dup� cum am men�ionat anterior, Newton intuia existen�a unui cod ascuns �n Biblie, pe care �ns� nu l-a aflat; codul �ns�, "�tia" de Newton, deoarece, �n codul biblic, al�turi de expresia "codul Bibliei" apare �i numele lui Newton. Einstein apare codificat �n Biblie doar o singur� dat�. Enun�ul "s-a prezis o persoan� cu mintea ager�" apare �n acela�i loc. Cuv�ntul "�tiin��", peste care se suprapune expresia "o nou� �i excelent� �n�elegere" intersecteaz� numele savantului. �i chiar deasupra lui "Einstein", textul ascuns men�ioneaz� "el a r�sturnat realitatea prezent�". Teoria relativit��ii, principala descoperire a lui Einstein, este de asemenea codificat�. Este posibil ca �i teoria "c�mpului unificat" s� fie codificat� �n Biblie. �mpreun� cu numele lui Einstein, �n matricea �n care figureaz� unica lui men�iune, �mpreun� cu teoria relativit��ii, codul ofer� �i indiciul "ad�uga�i o a cincea parte", lucru pe care l-a urm�rit �i Einstein �n studiile sale despre "a cincea for��". �n iulie 1994, lumea a asistat la cea mai mare explozie observat� �n sistemul nostru solar. O comet� a supus planeta Jupiter unui bombardament echivalent cu for�a a peste un miliard de megatone gener�nd globuri incandescente de m�rimea P�m�ntului. Coliziunea cometei cu Jupiter este codificat� de dou� ori �n Biblie, o dat� �n Geneza �i o dat� �n Isaia. Cometa "Shoemaker - Levy", apare de ambele d��i cu numele complet - numele astronomilor care au descoperit-o �n 1993, iar impactul cu Jupiter este codificat aproape ca o reprezentare grafic�. �n codul Bibliei, numele cometei �i numele planetei Jupiter se intersecteaz� de dou� ori, iar data impactului era men�ionat� anticipat: 16 iulie. Astfel, evenimentul pe care astronomii fuseser� �n m�sur� s�-l prevad� doar cu c�teva luni �nainte de a se produce, a fost prezis �n codul Bibliei cu 3000 de ani �nainte de a avea loc. Despre ocuparea Tibetului de c�tre chinezi, �n codul biblic apare "�i i-a pus sub paz� �n temni��", expresie care intersectez� cuv�ntul "Tibet". Marea criz� economic� prin care a trecut SUA, �n 1929, este codificat� �mpreun� cu pr�bu�irea pie�ei bursiere. "Colaps economic" �i "criz�" apar laolalt� �n Biblie, al�turi de cuv�ntul "ac�iuni". Anul �n care s-a declan�at criza, 1929 - adic� 5690 �n calendarul ebraic - este codat �n acela�i pasaj. Un alt eveniment bulversant petrecut pe scena politic� a Statelor Unite, c�derea lui Richard Nixon �n urma afacerii Watergate, este de asemenea codificat �n Biblie. "Watergate" apare �mpreun� cu "Nixon" �i cu anul �n care acesta a fost silit s� demisioneze - 1974. �n pasajul �n care a fost codat "Watergate", textul codat al Bibliei formeaz� o �ntrebare: "Cine este el? Pre�edinte, dar a fost alungat." De asemenea, cu �ase luni �naintea alegerilor pentru pre�edin�ia SUA din 1992, codul a dezv�luit alegerea lui Clinton. Al�turi de "Clinton" ap�rea viitorul s�u titlu: pre�edinte". Aselenizarea primei nave p�m�ntene pe Lun� este codificat� �i ea �n Biblie. "Om pe lun�" apare �n cod �mpreun� cu "nav� spa�ial�" �i "Apollo 11". P�n� �i data la care Neil Amstrong a f�cut primul pas pe Lun� - 20 iulie 1969 - se reg�se�te �n Biblie. Cuvintele lui Amstrong: "Un pas mic pentru om, un salt uria� pentru omenire" �i g�sesc �i ele ecoul �n codul biblic: �n pasajul unde apare data aseleniz�rii, "Luna" este intersectat� de expresia "Realizat de omenire, realizat de om". Cu acest gen de exemple am mai putea continua, �ns� cele oferite p�n� acum sunt suficiente pentru a demonstra realitatea codului. Ar mai fi totu�i interesant s� afla�i rezultatele unor c�ut�ri �n codul Bibliei ce au avut drept scop aflarea mai multor informa�ii despre Rom�nia. Astfel au fost g�site informa�ii impresionante despre �ara noastr�, chiar dac� nu s-a folosit un program foarte performant de c�utare �n codul biblic. Textele biblice pe care noi le-am avut la dispozi�ie pentru c�utare au fost urm�toarele: - textul original �n ebraic� al Genezei, a�a cum apare el �n cea mai cunoscut� edi�ie a Bibliei - "Biblia de la Ierusalim"; - o traducere �n grece�te a Noului Testament, recunoscut� ca fiind foarte valoroas�; - cea mai veche �i mai important� traducere �n englez� a textului Noului Testament, ce apar�ine versiunii cunoscute sub numele "King James Version", publicat� �n 1611. Chiar dac� cele mai numeroase �i autentice informa�ii pot fi g�site apel�nd �n special la textul original al Bibliei, cel �n ebraic�, datorit� �nc�rc�turii spirituale excep�ionale pe care o are textul biblic, anumite date se pot afla chiar �n cazul �n care apel�m la unele traduceri inspirate ale Bibliei. Cu toate c� �n cele trei surse con�inute �n programul de c�utare �n codul biblic (men�ionate mai sus) nu am avut la dispozi�ie traducerea integral� a Bibliei, chiar �i o baz� de date limitat� a fost de natur� s� ofere unele informa�ii profunde. Pentru traducerea �n rom�n� a pasajelor din Biblie a fost folosit textul Bibliei �n limba rom�n�. �n textul ebraic original al Genezei, numele Rom�niei apare codificat de 17 ori. Cele mai relevante informa�ii le-am considerat a fi prezente �n urm�toarele trei exemple: - �n secven�a de mai jos, al�turi de "Rom�nia" (ortografierea ebraic� a numelui ��rii noastre este �ncadrat� �n text) apar urm�toarele citate: "Iat� Eu (Dumnezeu) sunt cu tine �i te voi p�zi pe orice cale vei merge..." �i "nu te voi l�sa p�n� nu voi �mplini toate c�te �i-am spus". (Genez�, cap. 28, versetul 15). - �ntr-o alt� secven�� din originalul Genezei �n care apare codificat numele "Rom�nia", textul care intersectez� numele ��rii este urm�torul: "�i cutremur�ndu-se Iacov a zis: "C�t de misterios este locul acesta! Aceasta nu e alta f�r� numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta cerului!" (Geneza, cap. 28, versetul 17). - �n cea de-a treia situa�ie, numele codificat al "Rom�nia" este intersectat de citatul urm�tor: "�i a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l f�cuse, �i l-a pus �n gr�dina cea din Eden, ca s-o lucreze �i s-o p�zeasc�." (Geneza, cap 2, versetul 15). �n textul Noului Testament tradus �n grece�te, numele "Rom�nia" apare de 2 ori. Informa�ii mai importante au fost g�site �n secven�a pe care o prezent�m mai jos: numele "Rom�niei" este codificat mai sus cu urm�torul pasaj: "Zis-a lui St�p�nul: "Bine slug� bun� �i credincioas�, peste pu�ine ai fost credincioas�, peste multe te voi pune; intr� �ntru bucuria Domnului t�u." (Matei, cap 25, versetul 21). �n cazul Noului Testament tradus �n englez�, numele "Rom�nia" apare de dou� ori. V� prezent�m o secven�� concludent� �i pentru aceast� c�utare �n codul Bibliei: �n secven�a de text care va urma se observ� cu u�urin�� cum expresia "His own house Jesus", care se traduce prin "�ns�i casa lui Iisus", intersecteaz� numele Rom�niei. Toate aceste informa�ii din codul biblic vin s� confirme profe�iile despre �ara noastr�, �i anume c� Rom�nia a fost aleas� de Dumnezeu, s� fie centrul spiritual al planetei �n epoca ce va urma. Majoritatea oamenilor consider� c� Biblia este o simpl� carte �i doar pentru o mic� parte dintre ace�tia, Biblia este o lucrare divin inspirat�. Av�nd �n vedere informa�iile despre codul biblic, putem spune c� a �nceput un nou mod de explorare a Bibliei. To�i cei care au avut posibilitatea s� se conving� de existen�a codului Bibliei consider� acum c�, ceea ce numim noi Biblie - cartea propriu-zis� - este doar primul s�u stadiu (nivel). Biblia s-a dovedit a fi �i un program de calculator, nu doar o carte pe care Rips a introdus-o �ntr-un computer, ci un program pe care autorul s�u l-a conceput ca interactiv �i mereu adaptabil. Codul Bibliei se prezint� ca o serie de revela�ii temporizate, fiecare dintre ele fiind programat� pentru a corespunde nivelului epocii sale. Eliyahu Rips spunea referitor la cod: "Cantitatea de informa�ii din codul biblic este incalculabil� �i probabil infinit�. Iar acesta nu este dec�t �nceputul, primul nivel �i cel mai simplu al codului biblic. Codul este mai pu�in asemenea unui joc de cuvinte �ncruci�ate, c�t mai degrab�, asemeni unei holograme. Noi observ�m doar matrice, adic� tablouri bidimensionale, c�nd probabil ar trebui s� privim �n cel pu�in trei dimensiuni, dar nu �tim cum." |
||
Luna_in_capricorn Postat pe 27 August 2010 08:14 |
||
Mi-am permis sa redau aici un material interesant. E lung dar merita citit...Pune pe ganduri... | ||
Luna_in_capricorn Postat pe 27 August 2010 08:17 |
||
n-am rabdare sa citesc toata nebunia asta, nu cred ca se va intampla nimic deosebit in 2012, cred inca ca ne vom manca unii pe altii, asa de rai ce suntem | ||
zambila Postat pe 27 August 2010 08:58 |
||
pot sa-ncep cu tine,zambi?! ca mi-e o fooooaaameee... |
||
preci Postat pe 27 August 2010 09:07 |
||
ioi, vezi ca mi-s mare! daca-ti stau in gat? vrei sa te ingrasi, ha? |
||
zambila Postat pe 27 August 2010 09:09 |
||
mami... te-npart in portii mici,sa-mi ajungi pana-n 2013,ca daca n-o sfeclim in 2012,pana-n 2013 sigur vine apocalipsa! |
||
preci Postat pe 27 August 2010 09:13 |
||
preci, defineste te rog vocabula "apocalipsa"... |
||
Tylly Postat pe 27 August 2010 09:17 |
||
mi-e rau! cell, te-ai molipsit? pup fetele cucuiete! preci, la cata sunt, iti ajung pana in 2014 |
||
zambila Postat pe 27 August 2010 09:19 |
||
apocalipsa e chestia aia din care nici macar popii sexy nu scapa... zambi... las,ca io as ajunge unui trib intreg de canibali pana-n 2020... |
||
preci Postat pe 27 August 2010 09:23 |
||
Pai vuvuzita asta e molima curata... credeti ca voi ati scapat? zambiluzo nu te mai da rotunda ca eu stiu ca arati foarte bine... |
||
Tylly Postat pe 27 August 2010 09:24 |
||
preci, asta-i o veste buna... merge si ei cu noi... |
||
Tylly Postat pe 27 August 2010 09:26 |
||
cine, mai? popii??? hell no! fara popi, fie ei si secsi |
||
zambila Postat pe 27 August 2010 09:28 |
||
fiecare cu iadu' lui personal,zambi... | ||
preci Postat pe 27 August 2010 09:31 |
||
haidi,mai! fumatu slabeste, vrei sa moara canibalii de foame? ia de aici sa te dixtrezi otzara http://www.youtube.com/watch?v=MlGtLA-h6Ec |
||
zambila Postat pe 27 August 2010 09:34 |
||
Gata, ajunge ca stricam topicul fetei. Ma intreb, mama omida ce-ar avea de zis despre subiectul asta? |
||
Tylly Postat pe 27 August 2010 09:34 |
||
io o bag p-asta si ma batzai... macar s-apuc sa fac ceva pana vine apocalipsa aia.. http://www.youtube.com/watch?v=-jQ560bfOMI&feature=related |
||
preci Postat pe 27 August 2010 09:38 |
||
eu cred ca mama omida asta.........nu a auzit despre acest subiect.............altfel, anunta ea ca a facut" neste farmece pentru ca sa scapi si sa nu te prinda urgia "......... zic.......... poate chiar a facut???????? |
||
jeanette40 Postat pe 27 August 2010 10:00 |
||
io mi fac o lista cu tat ce n am facut sa poci face in timpu ce mi o ramas...sa videm::::: -sa fug de acasa -sa nu uit cipandelu din portbagaj -sa mai iau neste credite chesti d astea usoare da vara.......sa mi mai fac da cap otira pina sa va marita fiimea....sa ma fac si io soacra de c asa!!!!!!!!!!! |
||
nazirra Postat pe 27 August 2010 10:18 |
||
brava , Nazzi ............ca si eu imi facusem una..........similara |
||
jeanette40 Postat pe 27 August 2010 10:21 |
||
dilema mea este:::::ca soacra mica ce voi fi....sa mi trag neste igari luciosi.....si o rochitita cu spatele gol?????????/ | ||
nazirra Postat pe 27 August 2010 10:24 |
||
neatza buna fetelor!!! a scris luna...de cred ca mi se lipesc ochii de calclator pana citesc.Dar...informatii importante Ar trebui sa-mi fac si io bagajul de urgenta???(ca la garvide...cand vine momentul...iau gentuta si tai-o) |
||
walkiria Postat pe 27 August 2010 10:25 |
||
De la: nazirra, la data 2010-08-27 10:24:38dilema mea este:::::ca soacra mica ce voi fi....sa mi trag neste igari luciosi.....si o rochitita cu spatele gol?????????/ argintii sa fie egarii.....sa sara in uachi!!! |
||
walkiria Postat pe 27 August 2010 10:27 |
||
nazi, de-aia imi place mie de tine, ca esti practica! evident ca egari luciosi da' ce, dupa ce se marita fata, nu mai poti sa-ti faci de cap? in cazul asta, spune-i ca nu-i indicat sa se marite, ca-i mai bine asa |
||
zambila Postat pe 27 August 2010 10:28 |
||
De la: nazirra, la data 2010-08-27 10:18:55io mi fac o lista cu tat ce n am facut sa poci face in timpu ce mi o ramas...sa videm::::: ia-mi si mie vreo 2 credite.....mi le trimiti cu paravaporul!!!! |
||
walkiria Postat pe 27 August 2010 10:32 |
Subiect | Mesaje | Ultimul Mesaj |
---|---|---|
Program de afiliere | 2 | De la: Kaprice 21 Iunie 2013 11:47 |
pantera_19_69 | 5 | De la: Celleste_ 22 Aprilie 2010 13:12 |
curs de manichiura pedichiura arad oradea timisoara | 1 | De la: garbo_3782 26 Mai 2012 17:31 |
|
||
Legalizarea prostituției | 3 | De la: bluelight 24 Octombrie 2009 11:32 |
ceaiul de la ora 5 | 91 | De la: Micass 23 Septembrie 2009 06:26 |
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară