Sa divortez, sa nu divortez, sa divortez...

De la: si_totusi, la data 2010-10-19 13:51:28"imi dau seama ca nu-l cunosc si mai ales ca se comporta ca un dusman. imi vine sa-mi dau 2 pumni in cap.. '

eu zic sa pui in aplicare gandul ista. da, ai grija! sa fii pregatita sa iei startul la alergare


corect asa ar tb sa fac......asa ar si merita....
sofia123456789
Postat pe 19 Octombrie 2010 14:20
De la: garbo085927, la data 2010-10-19 13:49:32 nu divorta mai da o sansa relatiei luativa o pauza mai lunga sa vedeti cum este unul fara celalat daca intradevar mai ie ceva o sa se simta in foarte putin timp


ma gandesc ca asa ar fi cel mai corect..... poate ca asta ne si tb sau poate nu dar merita sa incerc. Multumesc
sofia123456789
Postat pe 19 Octombrie 2010 14:22
mai oameni buni....copii cresc si cu si fara ambii parinti. Singurul lucru cu care nu se poate impaca copilul tine de intrebarea "de ce nu ma pot bucura de ei impreuna?"... ..cu timpul...creste...se resemneaza si ntr un final ajunge sa inteleaga ...ce intelege ? asta ramane de vazut ...depinde cum i se explica "cauza" divortului, pt ca mai tarziu sa nu ramana cu ideea "uite de aia nu vreau sa fac acel lucru ...pt ca asa au facut si parintii mei si au ajuns la divort"....
Motivatia data la timp si asa cum trebuie de catre ambii parinti (varianta trebuie sa fie unica...altfel copilul e derutat de la prima explicatie..) il face sa perceapa ca asta a fost...
madita
Postat pe 19 Octombrie 2010 14:50
De la: sofia123456789, la data 2010-10-19 13:40:00am citit articolele si pare ciudat cum totul a luat o imtorsatura ciudata..... nu stiu daca va refereati la mine... ( sper sa nu :)) ) dar nu m-am casatorit nici din interes si nici nu-mi place sa fiu o persoana intretinuta....ba dimpotriva. Dar daca as fi in situatia asta as lasa ciocul mic si as pleca un pic capul dar vi se pare normal ca atunci cand muncesti, aduci in casa bani..faci curatenie, mancare si tot ce poti vine un magar ( ca m-am enervat) si spune.. a dar ai facut doar ciorba .. nu mananc - pai ia peste ca am facut ieri; s-a acrit.... cum dDumnezeu s-a acrit pestele de la o zi la alta si cum se poate ca eu sa nu patetsc nimic daca il manac.. stiti cum suna asta ? ca-n bancul ala: Iubitule iti place mancarea ?? si el :- AI CHEF DE CEARTA???? pai nu....?? ok rezolvam acum ca nu e un capat de tara... dar ce vom face mai tarziu??? daca il asculti pe el.. doar el munceste ... doar el se speteste .... iar eu stau degeaba acasa si am grija de un copil si sa fac un pic de mancare CE-I ASA DE COMPLICAT? i-am spus sa stea si el doar o saptamana ... sa vada cum e si poate ca va intelege....oricum cearta noastra nu a decurs asa civilizat... e mult mai complicat de aia spun ca nu mai pot....si da... certurile noastre incep de la bani.... nu ca nu i-am avea ci din cauza ca el aduce mai multi in casa......de aia spun ca e stresant sa tot asculti un astfel de individ.....
buna,sofia......eu sincer mi-am spus doar parerea,nu am vrut sa jignesc pe nimeni si daca cineva din comunitate s-a simtit jignit imi cer scuze.......doar ca realitatea e alta,femeile care nu au curajul sa divorteze o fac din motive economice,parerea mea....sfatul meu ,dupa cum am citit ca te trateaza nu merita sa mai stai langa o asa persoana ......o zi buna
happy_girl
Postat pe 19 Octombrie 2010 15:41
sofico, bine faci ca nu ma condamni pentru felul cum vorbesc. cat despre situatie, am trait-o, am divortat si mi-am crescut fata singura. nu a fost usor, dar nici nu m-am victimizat. si nici n-am gandit vreodata ca era bine daca era langa tac'su.

eu nu merg pe principiul ca orice tata, cat ar fi de rau e mai bun decat nici unul, intelegi? sintagma aia "sa aiba copilul tata" e cam degeaba. pentru ca intotdeauna copiii simt tensiunea dintre parinti, si e o iluzie ca ei sunt fericiti intr-o astfel de situatie, parerea mea...
michelle_
Postat pe 19 Octombrie 2010 18:33
va multumesc.. oricum dupa o zi cu pritesa mea sunt franta si parca mi-a mai trecut si supararea.. dupa cum ma asteptam sunt pareri si pro si contra .. e si normal......de aceea este o decizie foarte greu de luat. inca o data va multumesc si sper din toata inima sa aleg cum e mai bine... poate de data asta cu .. capul si nu cu inima..... daca nu....................... mai auziti de mine :)))) si atunci... veniti cu topoare si sabii sa-mi taiati capulll DOAR MI-ATI SPUS VOI. oricum e bine sa va stiu acolo chiar daca mi-o iau peste freza.......... sau poate ma incurajati. pentru mine e un pas mare si va si spun de ce ... pentru ca din punctul meu de vedere familia este sfanta... nu si pt partener ( probabil) si de aceea imi este foarte greu sa mi-o destram. simt ca m-am chinuit atat ca sa cladesc ceva si acum cu un simplu sut sa stric totulk MI-E GREU si va rog sa ma intelegeti.va pup. noapte buna
sofia123456789
Postat pe 19 Octombrie 2010 20:45
De la: sofia123456789, la data 2010-10-19 13:40:00am citit articolele si pare ciudat cum totul a luat o imtorsatura ciudata..... nu stiu daca va refereati la mine... ( sper sa nu :)) ) dar nu m-am casatorit nici din interes si nici nu-mi place sa fiu o persoana intretinuta....ba dimpotriva. Dar daca as fi in situatia asta as lasa ciocul mic si as pleca un pic capul dar vi se pare normal ca atunci cand muncesti, aduci in casa bani..faci curatenie, mancare si tot ce poti vine un magar ( ca m-am enervat) si spune.. a dar ai facut doar ciorba .. nu mananc - pai ia peste ca am facut ieri; s-a acrit.... cum dDumnezeu s-a acrit pestele de la o zi la alta si cum se poate ca eu sa nu patetsc nimic daca il manac.. stiti cum suna asta ? ca-n bancul ala: Iubitule iti place mancarea ?? si el :- AI CHEF DE CEARTA???? pai nu....?? ok rezolvam acum ca nu e un capat de tara... dar ce vom face mai tarziu??? daca il asculti pe el.. doar el munceste ... doar el se speteste .... iar eu stau degeaba acasa si am grija de un copil si sa fac un pic de mancare CE-I ASA DE COMPLICAT? i-am spus sa stea si el doar o saptamana ... sa vada cum e si poate ca va intelege....oricum cearta noastra nu a decurs asa civilizat... e mult mai complicat de aia spun ca nu mai pot....si da... certurile noastre incep de la bani.... nu ca nu i-am avea ci din cauza ca el aduce mai multi in casa......de aia spun ca e stresant sa tot asculti un astfel de individ.....
ce ti se pare ciudat?....fiecare are dreptul sa isi spuna parerea.....si daca ti-am cerut cateva detalii asta nu inseamna ca vreau sa intru in viata ta si nici sa iti povestesti toata viata.......vroiam doar sa inteleg motivele care te-au adus sa te gandesti la divort......din ceea ce povesti tu mi se par doar prostii si nu motive de divort,cat despre cine aduce mai multi bani in casa iar m-ai bagat in ceata,cum aduci bani in casa daca tu stai acasa?? el unde munceste de aduce asa multi bani?mai ales cu criza care este acum ........si sa nu te mai streseze "magarul"cum ii spui tu da-l afara(animalele trebuie sa stea afara,nu in casa) sau pleaca tu daca ai unde sa pleci......iti doresc numai bn si liniste sufleteasca ca ai multa nevoie si fetitei sa sanatate .....sfatul meu e sa va ganditi la fetita si sa luati o decizie pana nu ajungeti la altele!!!!!
matty_kidz
Postat pe 19 Octombrie 2010 21:16
De la: me_reloaded, la data 2010-10-19 12:40:37asa estela, sa nu divorteze femeile...si nici barbatii...sa stea dreaq acolo, in iadul ala de casnicie...pentru copii, desigur

ce va mai place sa va ascundeti in spatele bietilor copiilor, si cat de idealist o bagati p-aia cu "sacrificiul" in numele lor
nu ma ascund in spatele copilului...nu uita ca sunt divortata de 8 ani....doar ca nu e asa usor cum ne gandim atunci cand divortam si gata tot s a rezolvat....eu am suferit mult mai mult dupa divort decat inainte si asta pt ca e f greu ,subliniez ,sa cresti un copil singura,,,,,deci nu te baga pe opinia mea ca e f personala,,,ce stii u?ce s aintamplat cu fata mea dupa acest divort.....?nu stii...si n am de gand sa ti dau tie explicatii,,,dar sa intamplat ca eu imi refaceam viatza distrugand o pe a ei.....si gata,,,fiecare face ce vrea...eu am zis doar o parere a mea...
estela
Postat pe 20 Octombrie 2010 02:00
De la: happy_girl, la data 2010-10-19 13:15:32sunt de parere ca daca sunt motive serioase si nu se mai poate ajunge la o solutie .clar sa divorteze.........dar nu sunt de acord sa divortezi din cauza socrilor,rudelor,bani si certuri care cred ca sunt in toate familiile..........sunt de acord cu tine me_reloaded ca sunt multe femei care se ascund in spatele copiilor pt ca nu au o situatie materiala buna sau mai rau , s-au casatorit din interes si ajung in situatia ca mor de foame daca divorteaza pt ca nu le place munca si le place sa fie intretinute!!!!!
dragele mele,,,,daca e vb si de mn,,,tin sa precizez ca nu ma ascund in spatele copilului,,,probabil daca o faceam eram si acum casatorita,,,,de intretinut nu m a intretinut nimeni,,,niciodata,,,am muncit de mica si ma intretin sg,,,ba din contra dupa divort aveam o situatie materiala mai buna ca inainte ....eu vb de durerea ,de suferinta,,,de traumele psihice----
prin care trece un copil in momentul divortului parintilor si mai ales dupa.....nu e vb de mn aici..ca nu ma plang eu ca nu as fi putut gasi un barbat sa ma marit iarasi,,,,dar eu nu mai vreau asta,,,,E VORBA DE COPIL,,,eu zic ca trebuie sa incerce fiecare sa lupte pt casnicie cat poate cand e vb de un copil....dar asta nu inseamna ca sunt impotriva celor care divorteaza.ba din contra le admir....dar......doar atunci cand sunt motive intemeiate,,,nu din cauza banilor,a parintilor etc....astea se pot rezolva..eu am divortat pt ca fostul meu sot ma insela cu nevasta fratelui lui...destul de tare...zic eu..nu oricine trece prin asa ceva.......deci divortati ,daca nu mai e nimic de salvat in casnicie,dar nu uitati ca viatza dupa un divort,atunci cand exista copii,,se reface f greu....numai cine a trecut prin asa ceva isi poate expune o parere obiectiva....ca de fictiuni sunt satula....
estela
Postat pe 20 Octombrie 2010 02:19
intervin o multitudine de factori si situatia nu poate fi asemanatoare nici macar de la un cuplu la altul...

nu reprosez nimanui asta... insa n-am vazut pe nimeni pana acum (sau poate nu am fost foarte atent la tot ce s-a scris) care sa mentioneze si ORGOLIUL care poate avea ca efect divortzul, neglijand oarecum ceilalti factori care pot cantari mai mult in balanta unei asemenea decizii... sau cel mult folosindu-i, nu de putine ori, ca pretext. si totusi, el - orgoliul - exista... si tot nu de putine ori, isi face "treaba" bine de tot...

ajungi sa asculti o parte, ii dai dreptate. iar daca asculti cealalta parte, ii dai si ei dreptate. cand, de fapt, adevarul poate fi pe undeva pe la mijloc.

se arunca in joc fel de fel de motive, unele cu temei, altele nu, unii pun si copiii la mijloc, pentru ca efectul dramatic sa fie maxim, si sa prinda la public.
depinde si de educatie/civilizatie ca sa inchei elegant o casnicie, sau ca sa o inchei cu tam-tam maxim.

sigur ca o astfel de relatie nu mai poate continua atunci cand multitudinea de itze care o leaga (de la caldura papucilor celuilalt, incaltati din greseala, pana la zambetul copilului) dispare dramatic, sau atunci cand convietuirea tinde sa devina de-a dreptul un cosmar pentru cel putin unul dintre cei doi soti.... si din nefericire chiar si pentru copii.

in fine, cred ca fiecare stie mai bine ce are sau ce a avut in casa, precum si motivele reale care au condus la divortz. sau la continuarea/remedierea casniciei (fiindca se mai intampla si asa).

in niciun caz, diferentele astea de opinii nu le vad ca fiind un motiv serios de cearta aici.
oricat de mult am crede ca detinem adevarul, oameni au fost si vor ramane diferiti.

adevarul meu nu e valabil neaparat si pentru altii... si invers.

imi cer scuze anticipat, nu am vrut sa lezez pe nimeni.
sper sa nu fiu inteles gresit.
eu_geminy
Postat pe 20 Octombrie 2010 02:46
matty-kidz nu la tine ma refeream ci la faptul ca mi-ar fi teama sa nu am ce manca daca divortez- era si o astfel de parere.... probabil la general, ceea ce cred si eu ca este uneori valabil; dar asta este o alta discutie....cat despre bani; probabil ca stii si tu ca in postnatal castigi 85 ( ma rog 70 din media veniturilor din ultimele 12 luni) deci nu ma plang; chiar daca stau acasa- tot castig ceva bani. ti-am inteles punctul de vedere si nu am comentat nimic la spusele tale ; de asemenea este normal sa fie pareri pro si contra dupa cum am spus mai sus ( bine mai multe pro pt mine ce Dumnezeu doar eu stau aici si-mi spun durerea, nu el :)) . Cand am spus ca nu doresc sa-mi povestesc viata .. m-am referit la faptul ca este urat sa dai chiar tot din casa asa unor necunoscuti desi uneori este cel mai usor. Spunea cineva aici ( sa ma scuze ca nu mai tin minte cine si nici nu ma mai intorc acum sa caut) dar a spus foarte bine... exista si mult orgoliu la mijloc pe care il mascam in diferite scuze......dar ce te faci cand uneori simti ca nu mai tu lasi si lasi si tot in r....t ramai?/ problema ( bine pusa de aceeasi persoana) este ca daca vb separat exista 2 adevaruri. deci cum sa o scoti la capat?
sofia123456789
Postat pe 20 Octombrie 2010 09:31
eu_gemini - apreciez sincer opinia ta... mai mult deoarece vine din partea unui barbat ( fetelor nu aruncati cu oua) dar e bine sa avem si o astfel de opinie si iti si dau dreptatea- eu am venit aici-si acum imi pare rau ca am inceput un astfel de subiect- ma simt ciudat ca mi-am povestit aici o parte din viata - aici intervine partea interesanta la care eu iti dau dreptatea ( bine am apreciat de altfel inca alte 2 lucruri la care din nou ai perfecta dreptatea dar un pic mai sus)- deci sa revenim- o parte din viata dupa cum am spus- deci e relativ.... nu poti sa-mi dai dreptate mie doar ascultand o parte din povestire dar nu e loc aici de mai mult. Oricum am inteles--- poate ca sunt prea tanara----- si tratez artificial lucrurile desi nu cred , dar poate ca aveti dreptate cand spuneti ca nu sunt motive reale---- doar ca sunt cumulate si atunci nici nu stii ce e mai rau--- si va spun cum imi vine mie sa fac doar ca in realitatea nu e aceklasi lucru. imi vine sa deschid usa, sa ies si sa o inchid la loc pt a se termina totul---- dar dupa cum spuneam in realitate e mai greu iar un divort implixca mai multe. ca sa finalizez mai spun o data ca va multumesc pt tot si apreciez sincer toate opiniile. intr-un fel sau altul m-ati ajutat deconactandu-ma un pic.
sofia123456789
Postat pe 20 Octombrie 2010 09:45
estelo, acilea e forum public, ma-ntelegi? pot sa ma bag in ce opinie vreau

si da, si opinia mea e personala...

iar opinia mea personala e ca ca va victimizati la greu. nimeni nu a zis ca e usor sa cresti un copil singur/a. iar daca refacand viata ta o distrugeai pe a copilului inseamna ca ai facut o eroare de judecata si nu ai ales bine

raman la parerea mea: un copil e bine sa traiasca intr-un mediu sanatos. iar asta presupune si divortul parintilor, daca atmosfera in familie e incarcata si nu exista armonie

si cum am spus, si eu am divortat, dar nu m-am victimizat ca mi-e greu. am strans din dinti, am mers mai departe si mi-am crescut copilul bine si frumos

dixit!
michelle_
Postat pe 20 Octombrie 2010 11:43
este o vorba din batrani:boala lunga.....e tare adevarata.Initial problemele din casnicia mea au inceput de la asa zisele "nimicuri"..care in timp s au transformat in lucruri mult mai grave.am lalait o 6 ani pana cand am avut curajul sa introduc divortul.m am ascuns ca marea majoritate a celor care nu au curaj :ba ,ca fata nu mai are tata;ba,ca nu ma descurc financiar(aceasta frica avea d-mnealui grija sa mi o insufle in permanenta).ce am facut?am lungit chinul meu si implicit al copilului care crestea si constientiza animozitatile dintre noi.Stii cum am decis sa divortez?la indemnul puiului meu de nici 7 ani impliniti.imi spunea sa plecam ,sa ne facem o casuta in copac sau la bunica,ca s a saturat sa o vada pe mami "crista"(asa pocea ea cuvantul trista) si plangand.Atunci am constientizat ca ma amageam de ani buni,ca fata va avea tata,doar ca nu va mai locui cu noi si greutatile materiale m am, simtit in stare sa le fac fata.asa ca am luat fetita si hainutele noastre si am plecat in chirie.a fost greu,dar nu imposibil.ne e mult mai bine asa...
acum sunt o mamica singura cu 2 copii,intre timp am mai facut o fetita( asta e o alta poveste) si vreau sa iti spun ca in timp problemele si frustrarile din cuplu se adancesc,ma tem ca o sa ajungi sa i da i sanse de o sa le uiti numarul si fara nici un folos.ma rog sa nu am dreptate.pana atunci multa putere si bucura te de "etapele" fetei tale,sunt tare scumpi cand sunt bebei,eu la prima datorita tensiunilkor dintre noi,nu am facut o si acum regret...incerc sa recuperez cu asta mica
garbo097275
Postat pe 20 Octombrie 2010 12:28
De la: estela, la data 2010-10-20 02:19:46
De la: happy_girl, la data 2010-10-19 13:15:32sunt de parere ca daca sunt motive serioase si nu se mai poate ajunge la o solutie .clar sa divorteze.........dar nu sunt de acord sa divortezi din cauza socrilor,rudelor,bani si certuri care cred ca sunt in toate familiile..........sunt de acord cu tine me_reloaded ca sunt multe femei care se ascund in spatele copiilor pt ca nu au o situatie materiala buna sau mai rau , s-au casatorit din interes si ajung in situatia ca mor de foame daca divorteaza pt ca nu le place munca si le place sa fie intretinute!!!!!
dragele mele,,,,daca e vb si de mn,,,tin sa precizez ca nu ma ascund in spatele copilului,,,probabil daca o faceam eram si acum casatorita,,,,de intretinut nu m a intretinut nimeni,,,niciodata,,,am muncit de mica si ma intretin sg,,,ba din contra dupa divort aveam o situatie materiala mai buna ca inainte ....eu vb de durerea ,de suferinta,,,de traumele psihice----
prin care trece un copil in momentul divortului parintilor si mai ales dupa.....nu e vb de mn aici..ca nu ma plang eu ca nu as fi putut gasi un barbat sa ma marit iarasi,,,,dar eu nu mai vreau asta,,,,E VORBA DE COPIL,,,eu zic ca trebuie sa incerce fiecare sa lupte pt casnicie cat poate cand e vb de un copil....dar asta nu inseamna ca sunt impotriva celor care divorteaza.ba din contra le admir....dar......doar atunci cand sunt motive intemeiate,,,nu din cauza banilor,a parintilor etc....astea se pot rezolva..eu am divortat pt ca fostul meu sot ma insela cu nevasta fratelui lui...destul de tare...zic eu..nu oricine trece prin asa ceva.......deci divortati ,daca nu mai e nimic de salvat in casnicie,dar nu uitati ca viatza dupa un divort,atunci cand exista copii,,se reface f greu....numai cine a trecut prin asa ceva isi poate expune o parere obiectiva....ca de fictiuni sunt satula....
draga mea,eu nu am acuzat pe nimeni ,mi-am spus doar parerea personala....cunosc persoane care nu divorteaza din acest motiv,asta nu inseamna sa te simti jignita si sa ataci ..divortul este, in primul rand, un eveniment infinit de trist.e adevarat ca dupa un timp poate aparea ca o eliberare, ca un castig sau, dimpotriva, ca o mare pierdere.dar in momentul in care il traiesti cred ca e fff tris,dar mai trist e ca un copil nevinovat sa traiasca intr-o atmosfera tensionata sau chiar violenta..... De ce duc casnicia mai departe? Din obisnuinta, din teama de necunoscut, din inertie, poate dintr-un soi de bunavointa unul fata de celalalt. Devine un soi de cooperativa de intrajutorare, avand ca scop, eventual, echilibrul si bunastarea copiilor. Totul pare calm, uneori chiar este, dar apar rabufniri cand te astepti mai putin si aparent fara motiv, greu controlabile. Nu stiu cum va merge o astfel de casnicie mai tarziu, cand batranetea isi va cere drepturile, cand bolile si neputinta vor deveni suverane. Poate la fel ca pana atunci, poate cu mai multa mila si intelegere. Ceea ce pot sa-ti confirm este ca intradevar acea casnicie are la baza o enorma eroare in perceperea valorilor si este de preferat o limpezire a situatiei cat mai curand, cu atat mai repede cu cat sunt copii la mijloc pt ca ei au cel mai mult de suferit!!!!!
happy_girl
Postat pe 20 Octombrie 2010 18:58
De la: sofia123456789, la data 2010-10-20 09:31:41matty-kidz nu la tine ma refeream ci la faptul ca mi-ar fi teama sa nu am ce manca daca divortez- era si o astfel de parere.... probabil la general, ceea ce cred si eu ca este uneori valabil; dar asta este o alta discutie....cat despre bani; probabil ca stii si tu ca in postnatal castigi 85 ( ma rog 70 din media veniturilor din ultimele 12 luni) deci nu ma plang; chiar daca stau acasa- tot castig ceva bani. ti-am inteles punctul de vedere si nu am comentat nimic la spusele tale ; de asemenea este normal sa fie pareri pro si contra dupa cum am spus mai sus ( bine mai multe pro pt mine ce Dumnezeu doar eu stau aici si-mi spun durerea, nu el :)) . Cand am spus ca nu doresc sa-mi povestesc viata .. m-am referit la faptul ca este urat sa dai chiar tot din casa asa unor necunoscuti desi uneori este cel mai usor. Spunea cineva aici ( sa ma scuze ca nu mai tin minte cine si nici nu ma mai intorc acum sa caut) dar a spus foarte bine... exista si mult orgoliu la mijloc pe care il mascam in diferite scuze......dar ce te faci cand uneori simti ca nu mai tu lasi si lasi si tot in r....t ramai?/ problema ( bine pusa de aceeasi persoana) este ca daca vb separat exista 2 adevaruri. deci cum sa o scoti la capat?
buna,sofia....nu are d c sa iti fie teama atata timp cat ai pe cineva langa tine(cred ca ai parinti,frati,prieteni care sa iti fie alaturi) in cazul care ai decis sa divortezi.....uneori binele copiilor nu e sa aiba amandoi parintii sub acelasi acoperis, ci sa creasca intr-o atmonsfera 'sanatoasa..e greu prin ce treci, si numai voi doi puteti decide ce e mai bine. Uneori e bine sa astepti putin, sa vezi ce rezolva timpul....Sper sa alegeti calea cea mai buna!!! Si tu, sa treci cu bine peste perioada asta de criza.
matty_kidz
Postat pe 20 Octombrie 2010 19:45
Divortul este calea legala pentru a desface o uniune esuata. Este foarte greu sa generalizam cind e vorba de divort, fiecare caz are particularitatile sale. Cert este insa ca de multe ori a lua decizia mai ales in cazul femeii, este un act de curaj. Pot sa-ti dau un exemplu concret - ea si el sint o pereche casatoriti de pese 15 ani, nu au copii. Ea este o fata excelenta, muncitoare si inteligenta. Pe el nu il cunosc deci tot ce-ti spun este parerea unilaterala, din povestirile ei. Ea spune ca nu-l mai iubeste, mai mult ca nu-l mai suporta desi nu vorbeste rau niciodata de el. Spune ca el o iubeste si nu poate sa traiasca fara ea. Ca a incercat sa discute cu el despre separare, dar el nici nu vrea sa auda. Ea lupta sa accepte situatia si sa ramina cu el dar spune ca ii este din ce in ce mai greu. Nici unul din cei doi nu are relatii extraconjugale. Poate cineva din afara nici nu intelege dar ea trece printr-o perioada foarte stresanta pe de-o parte nu ii place ideea de a rupe o relatie indelungata si pe de alta nu mai suporta viata pe care o duce. In plus nu poate rationa cu el, mereu raspunsul lui este "eu fara tine nu pot trai".
Dupa aproximativ un an de indecizie, ea l-a parasit (pentru ea este foarte greu pentru ca tot ce au sint ale sotului si ea traieste dintr-un salariu mic) si desi greu, a facut-o, si se pare ca el poate sa traiasca fara ea. Dupa mine, a fost un act de curaj si de invingere a tendintei de a ne complace in multe situatii neplacute. Daca el ar fi un individ agresiv, scandalagiu, sau ar fi avut relatii extramatrimoniale, decizia i-ar fi fost mai usoara. Fiecare caz este diferit si nu putem da reguli generale. Dar divortul sau chiar faptul ca unul din cei doi angajati intr-o relatie de casnicie se gindeste la divort, este semnul clar al unei relatii care cu greu poate reveni la ce a fost odata chiar daca doar aparent, o relatie promitatoare.
Mult noroc si ...curaj.
melissa_kidz
Postat pe 21 Octombrie 2010 10:54
De la: sofia123456789, la data 2010-10-19 20:45:54va multumesc.. oricum dupa o zi cu pritesa mea sunt franta si parca mi-a mai trecut si supararea.. dupa cum ma asteptam sunt pareri si pro si contra .. e si normal......de aceea este o decizie foarte greu de luat. inca o data va multumesc si sper din toata inima sa aleg cum e mai bine... poate de data asta cu .. capul si nu cu inima..... daca nu....................... mai auziti de mine :)))) si atunci... veniti cu topoare si sabii sa-mi taiati capulll DOAR MI-ATI SPUS VOI. oricum e bine sa va stiu acolo chiar daca mi-o iau peste freza.......... sau poate ma incurajati. pentru mine e un pas mare si va si spun de ce ... pentru ca din punctul meu de vedere familia este sfanta... nu si pt partener ( probabil) si de aceea imi este foarte greu sa mi-o destram. simt ca m-am chinuit atat ca sa cladesc ceva si acum cu un simplu sut sa stric totulk MI-E GREU si va rog sa ma intelegeti.va pup. noapte buna
Draga sofia,g�nde�te profund la tot firul evenimentelor pl�cute �i nepl�cute din c�snicia ta. �ncearc� s� vezi unde ai gre�it (�n cele mai multe cazuri vrei s� faci bine �i �n cele din urm� nu reu�e�ti dec�t s� distrugi ceea ce ai construit �n trecut). Exist� �n fiecare c�snicie un moment c�nd spui P�N� AICI! Trebuie s� vezi de fapt omul a�a cum este, s� nu �ncerci s�-l schimbi, s�-l �n�elegi �i s� cau�i cauza care a creat efectul. At�ta timp c�t cauza exist�, efectul nu va dispare. �ntr-o rela�ie este nevoie de comunicare, este nevoie de puncte comune, de un program f�cut �mpreun�...o simpl� plimbare poate l�muri multe fr�m�nt�ri l�untrice, iar mai nou exist� psihologi, exist� terapie de cuplu. Acum sunt multe am�nunte care au importan�� �n via�a de familie: diferen�a de v�rst�, preocup�rile, spiritul de echip�, programul de la serviciu, �mp�r�irea activit��ilor �n gospod�rie, copii, etc
happy_girl
Postat pe 21 Octombrie 2010 12:22
ce sa resuscitezi si cum sa resuscitezi ceva, cand nu mai exista dorinta deplina in tine, cand nu mai exista, proiectata in tine netulburata, imaginea acestui lucru ca si necesitate, ca si intampinare a ta?! si asta pt ca, odata ce te-a incercat gandul, care a devenit tot mai insistent, al unei separari, inseamna ca e ceva putred, compromitator acolo in posibilitatea acestei relatii si a modului in care se `infatiseaza` ea, cu tot ce o defineste si cu toate accesoriile de rigoare, dar mai ales in tine, relativ la raportarea ta fata de aceasta relatie. insa, se face o mare eroare atunci cand judecam astfel de situatii, intrucat uitam ca argumentele si contraargumentele care trebuie considerate, trebuie sa fie unele de bun simt, de natura `interna` si nu externa. adica ne ascundem dupa pretexte de genul, `cum sa despart copiii de unul din parinti?!`, `ce va zice lumea?!`, `ce ii voi spune copilului meu?!`, `daca voi fi eu cel/cea invinovatit/a?!` s a m d.
are dreptate me_, traim in era in care avem destule `instrumente` la indemana care ne pot ajuta sa vedem limpede ce-i cu noi si cum putem gestiona asta, intr-un sens sau altul, si sa incetam a ne mai victimiza, pt a smulge apoi compasiune si intelegere si, eventual, aplauze pentru martiriul nostru. o fi familia `sfanta`, si nu neg rolul, sensul si beneficiile ei, dar uitam ca inainte de asta trebuie sa fie `sfant` individul! atata vreme cat simti ca sunteti unul hais si altul cea, afectiv, emotional vorbind (sunt motive suficiente, intrucat cei mai multi lasa deoparte in `bilantul` lor aceste aspecte), atunci, vorbim de esec. a lua decizii e greu, mai ales in situatii delicate si complexe, dar trebuie, caci orice decizie am lua, nu ne vom simti niciodata mai bine. in ambele situatii ne vom simti la fel de `goi sufleteste`.
esme
Postat pe 21 Octombrie 2010 14:14
hais si cea,esmeoanco?
asa zicea tata,saracu'...

preci
Postat pe 21 Octombrie 2010 19:31
da, preci, din pacate, chiar asa!
esme
Postat pe 21 Octombrie 2010 20:02
esme... hmmm, parca ti-ai reintrat un pic in mana... ieri faceai rezumate, cred ca ai avut o zi plina...:P
:))
eu_geminy
Postat pe 21 Octombrie 2010 21:02
pacate,nepacate,tot un dreaq,esmeoanco...
tocma' ce-am primit un fax de la nea petrica,cum ca raiu' a dat falimet...deci o s-ajungem cu totii in caldarile iadului,indiferent c-o luam hois sau cea...
preci
Postat pe 21 Octombrie 2010 21:08
paiiii... aici e baiu... pt irinooka...:P
:))
eu_geminy
Postat pe 21 Octombrie 2010 21:32
De la: preci, la data 2010-10-21 21:08:08pacate,nepacate,tot un dreaq,esmeoanco...
tocma' ce-am primit un fax de la nea petrica,cum ca raiu' a dat falimet...deci o s-ajungem cu totii in caldarile iadului,indiferent c-o luam hois sau cea...
asadar, reabilitarea noastra, `nema`! hmm, `strasnica` perspectiva!
esme
Postat pe 21 Octombrie 2010 21:43
lasa esme, ca in rai ni se apleaca de la atata miere, orez cu lapte, aripioare diafane si lipsa secs... parca am fi la dieta hepatica:PPP

n-auzi ca dincolo "e" si muzikie, si tabacioc, si dame super, si barbati focosi?:):P
eeee... parca reabilitare ne trebuia noua...:)))
eu_geminy
Postat pe 21 Octombrie 2010 21:48
vrei sa ma corupi, Ge! vrei sa ma corupi, carevasazica!
esme
Postat pe 21 Octombrie 2010 22:07
daaaa, de cand te-am cunoscut vreau asta... inca nu stiu pentru ce (si) anume vreau sa te corup... dar stiu ca vreau sigur asta...:))
:P
eu_geminy
Postat pe 21 Octombrie 2010 22:11
ah, ... sunt mult prea sfioasa, ca sa raspund la o asemenea provocare!
esme
Postat pe 21 Octombrie 2010 22:15
hai ca mi-am amintit de-o povestioara cu rai si iad...

cica ajunge un oarecare la poarta raiului si-l intreaba pe dom' petrica "care-i,nene,diferenta dintre rai si iad?"
asta,nici una nici doua : "hai sa-ti arat.."
si-l introduce pe curios in iad...
cum intra pe usa,dau de-o sala mare,cu o masa mare si rotunda in mijlocul careia se afla o oala mare cu tocanita aburinda,mirobolant de apetisanta...
in jurul mesei - plin de condamnati etern,fiecare cu cate-o lingura in mana,si fiecare lingura cu cate-o coada mai lunga decat bratul purtatorului,astfel incat,oricum si oricat incercau,nu se puteau hrani din oala morgana...
frustrare si jale cat cuprinde,evident!
p'orma nea petrica-l introduce pe client in rai...
tot o sala mare,identica cu prima,tot cu oala-n mijloc si beneficiari imprejur...
care beneficiari,satui si ghiftuiti,stateau la taifas si se bateau politicos pe burtile pline...

care-i morala?
astia din urma au invatat sa se hraneasca reciproc...
preci
Postat pe 21 Octombrie 2010 22:20

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
divort sau nu? am nevoie de o parere, please!!! 182 De la: iasomia 31 Iulie 2009 17:45
tema de casa 14 De la: nathalie 3 Decembrie 2011 23:41
Asa doare pe toata lumea? 141 De la: MirelaClaudia 15 Ianuarie 2016 19:09
chestionar 11 De la: garbo_389815 8 Decembrie 2013 19:19
TOT PARTAJ..!!!.. 10 De la: garbo205094 10 Ianuarie 2016 18:23
Setari Cookie-uri