Topic povestiri scurte

bancurile cu ' blondele sunt proaste'-o frustrare?

dragostea de nepot

anakin Postat pe 30 Noiembrie 2010 23:17
Si uite asa ne indepartam de la tema topicului. Insa numai maine nu-i poimaine
ca tot vine maine... ia sa vaz io daca o sa-mi iasa d-o oda nationala mai pe la amiaz, asa...
Thor_again Postat pe 30 Noiembrie 2010 23:21
Citisem candva despre sufletele pereche, imi imaginam ca pe al meu o sa il gasesc undeva pe strada, lovindu-se de mine. Mai citisem despre iubirea adevarata; mii de fraze foarte bine gandite si frumos asternute pe hartie. Oare cei care au scris despre iubire au trait sentimentul atat de intens? Sau erau doar niste scriitori foarte buni? De multe ori am simtit ca explodez, ca ma sufoc, il vroiam alaturi de mine atat de tare incat eram dispusa sa merg pana la capatul pamantului sa fiu langa el. Nu stiam, la fel cum nici acum nu stiu daca sentimentele lui erau la fel. Nu m-a ranit niciodata, nu mi-a adresat o vorba urata; din contra, m-a tratat ca pe o printesa. A fost frumos, a trecut. Nu am suferit, imi dadusem seama ca suntem prea tineri ca sa avem o relatie atat de serioasa, urma sa plecam fiecare pe drumul lui. Au trecut ani de atunci, uneori ma trezeam gandindu-ma la el, intrebandu-ma ce mai face. Viata mi l-a adus din nou in cale, dupa 6 ani, si nu mi-l imaginam asa. Nu atat de frumos, nu atat de elegant. In schimb, nu i-a disparul sarmul... L-am surprins privindu-ma uimit, la fel cum il priveam si eu. Nu imi imaginam ca anii pot schimba infatisarea si gandirea unui om atat de drastic. A urmat un schimb de numere de telefon, apoi iesiri la cafea, povesteam vrute si nevrute si nu ne dadeam seama ca timpul trece atat de repede. Eram prieteni foarte buni...pana ne-am sarutat. Il vroiam din nou langa mine, nu ma mai saturam de el. Relatia noastra devenea tot mai frumoasa, dar nu era langa mine de cele mai multe ori. De cateva ori m-am intrebat de ce, apoi am invatat sa ma multumesc cu cat imi oferea. Oare stia el cat inseamna pentru mine, ca il asteptam cu sufletul la gura de fiecare data cand imi promitea ca vine? Oare stia cat ii multumeam cerului ca e langa mine? Oare stia ca zambetul lui ma facea fericita pana la lacrimi? Imi imaginam ca el e sufletul meu pereche, cel despre care citisem in carti, credeam ca el e iubirea mea adevarata. Stiam ca il iubesc si ca il vreau langa mine mereu, dar nu stiam ca ... e casatorit. Nu stiam ca de fiecare data cand pleaca de la mine ajunge acasa si isi saruta copiii si nevasta. Nu stiam ca sunt a doua. Am renuntat la el, am suferit. Imi pierdusem increderea in mine, respectul de sine. Acum ne mai intalnim intamplator, el e alaturi de sotia lui, iar eu sunt alaturi de viitorul meu sot. Oare stie ca, pe langa toate sentimentele ce i le-am oferit, o sa ii ofer si un copil?

AleSim Postat pe 30 Noiembrie 2010 23:35
Abia asta este o poveste.
AleSim Postat pe 30 Noiembrie 2010 23:36
ei, bravos! si noi pe ce ne mai ascutim ghearele?
Thor_again Postat pe 30 Noiembrie 2010 23:39
AleSim, schimba finalul! scartie si perverteste cumva intreg `edificiul`!
esme Postat pe 30 Noiembrie 2010 23:53
Esme, cred ca o sa il las asa, dar ar fi mai interesant sa citesc finalul tau la povestirea mea. Cum ar treui sa fie?
AleSim Postat pe 1 Decembrie 2010 12:18
...si am nascut un baiet frumos caruia i-am pus numele lui si i l-am lasat in prag, doar avea alunita lui de pe gat, fix ca a lui si fix in locul ala, crezi ca nevasta-sa nu-si va da seama ???..... ar fi un posibil final, dar nici o mama nu face asta
casperphantom Postat pe 1 Decembrie 2010 12:56
hehehe! Ale, ma faci sa zambesc cu sugestia ta care arata cumva acuzator spre mine! nu inteleg de ce atunci cand iti exprimi o parere relativ la `incercarile` cu iz literar ale cuiva, parere care nu are de-a face sub nicio forma cu autorul acestora ori cu resursele lui interioare, lumea (inclusiv semnatarul textului) se burzuluieste, intr-un spirit de fronda, de parca ar fi fost vorba de un afront! in al doilea rand, nu am spus nicicand ca ma tenteaza (ori, cel putin, nu asa cum mi-as dori, adica in masura pretentiilor mele) tricotarea unui anumit gen de fictiune. pt asta iti trebuie, cum spuneam undeva mai sus, anumite inzestrari cu propensiune catre construirea unui esafodaj eficient, solid, pertinent si, ca urmare cu sens, in ce priveste intreaga trama (literara). insa, ma pricep intrucatva la teorie literara si, ca urmare, stiu cam ce presupune un text bun, argumentat ca literaritate, ce eforturi si excavari interioare implica si, in consecinta, cam ce `virtuti` sa astept de la un asemenea text cu pretentii literare! ...astfel incat sa poata constitui o valoare in sine. textul tau decurge cumva `lin` si solid articulat din perspectiva acestor asteptari, insa vii cu acel final telenovelistic, care-i amputeaza inchegarea destul de buna, anulandu-i anumite potente. asa ca, finalul iti apartine! munceste-l cu sens! ...literar!
esme Postat pe 1 Decembrie 2010 13:14
esmelush, tare draga mi-esti, dar tare mult gandesti si diseci lucrurile cam toate daca ma gandesc bine, ai timp sa si traiesti periculos, sau ...nu intelegi sensul cuvantului ?
casperphantom Postat pe 1 Decembrie 2010 13:23
sa ma exprim mai clar, dupa cum postezi eu am senzatia ca te-ai nascut adult, scuzele mele , dar ai sarit coarda, ai jucat sotron, ai schimbat hainitele papusilor, sau te-ai gandit ca ar fi pierdere de vreme , copil fiind ??
casperphantom Postat pe 1 Decembrie 2010 13:25
hahaha! casper, multumesc pt ...aprecierea aia anume! da-mi voie sa nu-ti dau raspunsuri in ce priveste kestiunile personale! insa, daca te intereseaza atat de mult, intuieste-le tu, caci probabil tu stii si, mai ales, intelegi ce inseamna sa traiesti periculos! probabil ca practici deseori ruleta ruseasca! toata aprecierea mea ca inca existi! ps. tu ce crezi? inteleg eu sensul cuvantului aceluia?!
esme Postat pe 1 Decembrie 2010 13:31
Eventual... M-am casatorit, am nascut un baiat minunat despre care sotul meu credea ca este al lui. Ii pusesem odorului meu numele tatalui sau, si pe masura ce anii treceau, imi dadeam seama ca baiatul meu seamana la perfectie cu tatal sau. Nimic nu luase din trasaturile mele, si culmea e ca asta nu ma mahnea. Imi iubeam baiatul ca pe ochii din cap, imi amintea de tatal sau atat de bine... Il vedeam cum creste sub ochii mei, il vedeam pe tatal lui in tot ce facea copilul nostru. Imi era mila de sotul meu, care se mandrea cu baiatul altuia asa cum se mandreste un tata cu baiatul lui. [...] Baiatul meu, care acum era barbat in toata firea, venea in sfarsit de la facultate. Venea acasa. L-am asteptat cu felul lui preferat de mancare, care, bineinteles, era si preferatul tatalui sau. Am povestit ca doi buni prieteni, apoi am iesit sa ne plimbam, cum faceam pe vremuri. Privindu-i mersul, ticurile, ochii, imi aminteam de trecutul meu. Si ce trecut... Abia acum imi dadeam seama ca niciodata nu l-am uitat pe barbatul sufletului meu, pe tatal copilului meu. Acum imi dadeam seama ca toata viata mea este o minciuna, si nu stiam ce sa fac. Toata lumea merita sa stie adevarul... Alex(baiatul meu) ma aduse la realitate cu un strigat de uimire. Tocmai vazuse o fosta colega si a inceput sa alerge de nebun dupa ea, sa o salute. Simteam ca fata nu ii este indiferenta, de aceea am grabit pasul, sa o vad pe fata care imi rapeste baiatul de langa mine. I-am zarit la cativa metri departare de mine, il vedeam pe Alex fericit, emotionat. Dar stia sa isi ascunda trairile atat de bine, incat era sa ma pacaleasca si pe mine. Fata, frumusica, emotionata, imbujorata si cu ochii stralucind. Aveam impresia ca ea va fi nora mea, si asta nu peste foarte mult timp. Eram coplesita de sentimentele ce pluteau in jurul copiilor, aveam chef de tinerete. -Mama, ea este Tania, viitoarea ta nora, imi spuse Alex pe un ton glumet. Stiam ca vorbeste serios, chiar de intentia lui a fost sa faca o gluma. Dintr-o data, Alex a devenit palid, de parca in spatele meu era o fantoma. M-am intors, curioasa sa aflu ce l-a facut pe copilul meu sa isi schimbe radical starea de spirit. Am simtit cum imi amorteste corpul, am simtit lacrimile cum imi taie obrazul. Ca prin vis am auzit: "Hei, tata, hai sa ti-i prezint pe Alex si pe mama lui." Tatal Taniei era si tatal lui Alex. ---Va urma---
AleSim Postat pe 1 Decembrie 2010 13:36
daca vrei sa stii chiar am jucat ruleta ruseasca, se joaca cu un pistol, dar am modificat pistolul si magazia , asa ca a devenit o placere sa pierzi , una dulce, bine in cazul in care de fiecare data nimereia gura, altfel eram pisoi, ne lingeam de zor
casperphantom Postat pe 1 Decembrie 2010 13:39
pi pusca mea fata, deci la tine a ajuns caietul meu pierdut, asta e povestea mea
casperphantom Postat pe 1 Decembrie 2010 13:42
relax Ale,dar seamana foarte mult, acum imi amintesc , povestea mea era altfel
casperphantom Postat pe 1 Decembrie 2010 13:43
ei, casper, iti urez cat mai multe succese si sporuri la `trairi` periculoase!
esme Postat pe 1 Decembrie 2010 13:46
Vai esme, chiar imi era frica de faptul ca o sa crezi ca raspunsul meu e o replica taioasa la ce ai scris tu. Nu sunt eu asa, stiu sa accept critici, laude si toate alea. Nu m-a deranjat cu absolut nimic ce ai vrut tu sa imi explici, cred ca am inteles perfect ideea ta. Eram doar curioasa de viziunea altora asupra povestii mele, vroiam sa vad un alt final. Casper mi l-a oferit, m-am distrat. Deci, ma repet, sub nicio forma nu am crezut ca vrei sa ma "intepi". Casper, ia spune-ne finalul. :) Eu una ard de nerabdare sa il aflu.
AleSim Postat pe 1 Decembrie 2010 13:56
bine, dar nu uita, ca tu ai vrut-o, acum insa am sa va povestesc o intamplare asa ca sa-ti dai seama ce voi scrie: undeva in mediul universitar dintr-un alt sistem solar, aidoma ca al nostru un asistent universitar se casatoreste, fata pe care o ia in duce insa in sanul bisericii grecocatolice ( astia erau culmea, pana si la credinte semanam ) si fac cununia acolo, au copii vreo 4, abia la nasterea numarului kid4 ast'asistent isi da seama ca e foarte posibil ca sa nu fie el tatal copilului,el nu-si amintea sa fi avut ceva cu consoarta proprie in vremea respectiva, oarecum contrariat dar si enervat se destainuie unui coleg si prieten bun, care ii spune: - sotii incornorati vad ultimii ca produsul nevestelor lor nu seamana cu ei, toata lumea universitara stie, numai tu nu ti-ai dat seama, cere un test de paternitate ...si tipul se executa, fara sa mai fie o surpriza, adevarul iese la lumina, dar BOMBA abia acum urmeaza, numai fiica cea mare ii apartinea restul de 3 copii erau produsul preotului cununator si nornal si cel care-i botezase.... poate acum pricepi finalul povestii fara sa-l mai scriu..... ...si au trait fericiti pana la adanci batraneti,or fi traind si azi de n-or fi murit
casperphantom Postat pe 1 Decembrie 2010 14:11
aici e topicul de procreari ilicite?!
sora_ilsi Postat pe 1 Decembrie 2010 14:16
si intamplarea mea are un final, la fel de neasteptat, omul a divortat si si-a mai luat un job ca sa poate sa-si creasca cei 4 copii, care au ales si s-au rugat sa ramana cu el, era singurul tata pe care-l cunosteau si recunosteau, nici de mama n-aveau nevoie daca il aveau pe el.....ciudat sistemul ala solar
casperphantom Postat pe 1 Decembrie 2010 14:48
Bun bun, dar cu femeia ce s-a intamplat? De ce au ales copiii sa stea cu tatal si nu cu mama? Cred ca sistemul ala solar despre care povestesti e/era putin defect..
AleSim Postat pe 1 Decembrie 2010 15:21
conteaza ce s-a intamplat cu femeia, e divortata , nu are copii, poate nenoroci alt barbat, si intamplarea e perfect adevarata si reala, imi dau seama ca sunt pe un site in care uneori femeia e venerata mai mult decat e necesar, dar fiecare padure are uscaturile ei , nu ???
casperphantom Postat pe 1 Decembrie 2010 16:26
Bre casperache, dar poate ca in acel sistem solar, o femela sta pe un site de barbati si isi scrie povestea vietii, aratand cum masculul ei nu a mai polenizat de ceva vreme cu ea, si cu toate astea bulbii aparuti pe membrele sale superioare si inferioare i-au indicat ca acesta este gata sa ejecteze in aer semintele care nu semanau deloc cu rodul dragostei dintre cei doi. A cerut si ea, la randul ei, un test de florenitate (banuiesc ca asa ii zice), si a rezultat ca el si-a deschis porii pentru tot felul de gaze si insecte cu care s-a polenizat intr-o veselie.. drept care, s-a hotarat sa isi ia semintele dn fieare bulb, desi cu ea nu semanau decat cele din tulpina inferioara, si l-a parasit pe hulpavul cel necredincios. Iar astazi traiesc bine mersi, in bataia curentului dat de rasarirea succesiva a celor doi sori care lumineaza planeta din acel sistem solar, si, intr-o pauza de cafofluidizare, si-a expus povestea
anakin Postat pe 1 Decembrie 2010 19:00
mai, asta-i topic de telenovele? sau doar asa de'ntai decembre??
fleurdelis Postat pe 1 Decembrie 2010 19:03
of course, anything it's possible, live in ro
casperphantom Postat pe 1 Decembrie 2010 19:11
of course, anything it's possible, live in ro
casperphantom Postat pe 1 Decembrie 2010 19:11
De la: casperphantom, la data 2010-12-01 14:48:38si intamplarea mea are un final, la fel de neasteptat, omul a divortat si si-a mai luat un job ca sa poate sa-si creasca cei 4 copii, care au ales si s-au rugat sa ramana cu el, era singurul tata pe care-l cunosteau si recunosteau, nici de mama n-aveau nevoie daca il aveau pe el.....ciudat sistemul ala solar casper, sa fie, oare, `ciudatul sistem solar` pe care-l scoti la inaintare si pe care dai vina, intr-o disimulata mirare pt efectul de scena, pretextul pt o anumita atitudine (masculina) inabusita in propria autovictimizare si neputinta, si care se apara, astfel, scuipand misoginism, precum balaurul flacari pe nari?!
esme Postat pe 1 Decembrie 2010 19:22
De la: casperphantom, la data 2010-12-01 16:26:49conteaza ce s-a intamplat cu femeia, e divortata , nu are copii, poate nenoroci alt barbat, si intamplarea e perfect adevarata si reala, imi dau seama ca sunt pe un site in care uneori femeia e venerata mai mult decat e necesar, dar fiecare padure are uscaturile ei , nu ??? as avea de facut o recadrare barbatul si femeia sunt fiecare in alta parte..femeia n-a castigat nimic, mintind si inseland.. barbatul a castigat tot, desi poate viata lui e ceva mai grea, dar nu mai putin frumoasa.
Freya_ Postat pe 1 Decembrie 2010 21:52
esme, la cat de tare iti place sa diseci lucrurile si sa le dai interpretari, crede-ma sunt dezamagit, te credeam mult mai profunda, am spus acolo ca de fapt e o poveste reala, poate ti-a scapat, eu n-am facut decat s-o redau, dar mai stii poate sunt si misogin, acum ce mai conteaza
casperphantom Postat pe 1 Decembrie 2010 22:01

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
dragostea de nepot	11	De la: eu_geminy 8 Noiembrie 2010 18:56
Cum sa opti ce iti doresti "The Secret"	57	De la: tina22 29 Noiembrie 2015 09:27
:(((	12	De la: hermosa20 2 Iulie 2012 00:02

destin/soarta/Providenta	21	De la: garbo_woman 12 Noiembrie 2018 17:22
ajutorrr !!!	1	De la: dana92 7 Iulie 2009 18:45