Dimineata, intr-un sat din Ardeal. Taranii, dorm inca. Cocosul incepe sa cante, si canta, si canta.
Dar degeaba, gainile dorm, taranii la fel. Mai incearca, tot fara niciun rezultat.
Soarele apare pe cer. Boul si vaca, calul, rata, chiar si pisica incep fiecare sa strige de foame. Dar taranul doarme. Nu aude. Cocosul canta. Gainile se uita la el, mirate, si fara respect. Nu mai e cocosul pe care-l stiau.
Pe crengile unui copac, incepe sa cante o pasare mica. N-are pene colorate, dar canta asa de frumos, ca animalele uita de foame.
Se deschide usa, in prag apare taranul.
Zambeste, pasarica canta.
O zi obisnuita...
|
Axl_22
Postat pe 9 Noiembrie 2011 08:47
|
- Chiar a�a se nume�te lumea noastr�? �ntreb� micu�ul Karl.
- Da, r�spunse tat�l s�u. Se nume�te Universul z�brelelor.
- Nu �tii de ce?
- Nu �tiu. A�a s-a pomenit.
- Ur�t� lume, spuse copilul.
- Nu po�i aprecia c�t de frumoas� sau de ur�t� e lumea �n care tr�ie�ti. Alta nu exist�. Nu ai termeni de compara�ie.
- Eu cred c� exist�.
- Ce te face s� crezi asta?! se mir� tat�l.
- Tot mai mult� lume vorbe�te, tot mai insistent, de lumea de dincolo de fantele energetice. Tot mai mul�i �i exprim� inten�ia de a trece �n partea cealalt�.
- S� treac� s�n�to�i. Ce �i �mpiedic�?
- Frica, spuse Karl.
- Frica e cea mai terifiant� pu�c�rie.
- Eu cred c� dincolo de fantele energetice exist� ceva.
- Ce te face s� crezi asta? �ntreb� tat�l.
- Intui�ia. Se �tie c� intui�ia e foarte dezvoltat� la copii.
- �i eu cred c� exist� ceva dincolo de fantele energetice, dar asta nu m� face s�-mi doresc s� ajung dincolo.
- De ce n-ai vrea?! se mir� copilul.
- Nu �tiu. Poate obi�nuin�a cu lumea �n care ne-am n�scut, poate frica de necunoscut. Nu mi-am pus niciodat� problema c� ar putea exista o lume mai bun� ca asta. Nu am termeni de compara�ie. Dac� intui�ia ta de copil te face s� crezi c� aici e r�u �i oriunde altundeva e mai bine, po�i s� mergi unde vrei; suntem o societate liber�, care �ncurajeaz� libera ini�iativ�. Karl �i �ntip�ri �n minte discu�ia cu tat�l s�u �i se �ntoarse la jocurile celorlal�i copii, fiin�e ginga�e, cu aripi �i coad�, din �Universul z�brelelor�. Nu �nainte de a-�i propune ca, dac� nu o va face nimeni p�n� va deveni el adult, s� fie primul care trece printr-o fant� energetic�, indiferent ce ar fi g�sit dincolo.
C�nd �mplini 18 ani, �n loc s�-�i doreasc� s� ob�in� carnet de conducere �n vreun domeniu de activitate, �i lu� inima �n cioc �i se apropie de fantele energetice. For�� cu um�rul una dintre ele, �ncerc�nd s� p�trund� dincolo, �n necunoscut, exact �n momentul �n care un de�inut din interiorul unei celule se prinse cu ambele m�ini de gratiile energetice, �njur�nd cu furie unul din gardienii afla�i �n curtea interioar� a unei pu�c�rii; nu avea de unde s� �tie c�, apuc�nd una dintre barele energetice, prin care Karl �ncerca s� evadeze din lumea lui, �i fracturase un picior.
�nnebunit de durere, Karl se zb�tea �n praful cur�ii, sub privirile consternate ale gardienilor.
- A ie�it dintr-o z�brea, spuse unul.
- De unde ai fi vrut s� ias�?! �ntreb� un altul. Dincolo de gratii e celula. O fiin�� at�t de fin� nu avea ce c�uta printre pu�c�ria�i. Un idiot s-a prins cu m�inile de barele metalice �i i-a fracturat un picior.
- Nu se poate, spuse un al treilea. E incredibil.
- Faptul c� e o piticanie de un lat de palm�, cu aripi �i coad�, care b�z�ie ceva �ntr-o limb� necunoscut�, nu e tot ceva incredibil?
- Suntem ni�te miopi. Vedem prea pu�in. Mai bine i-ar pune cineva piciorul la loc.
- E prea mic. Dac�, �n �ncercarea de a i-l pune la loc, i-l rupem mai r�u?
- Se pricepe cineva?
- M� pricep eu, spuse un gardian mai t�n�r. Am fost felcer.
La interven�ia paznicului, Karl sim�i o durere �ngrozitoare, apoi piciorul �i amor�i. Se ridic�, privi speriat fiin�ele ur�te �i gigantice, apoi se retrase spre gard.
- E electric! tun� un gardian.
G�ndindu-se c� e ceva �n neregul�, Karl o coti brusc �i �ncepu s� alerge spre partea cealalt� a cur�ii interioare a pu�c�riei, tr�g�nd cu greu piciorul fracturat.
Sim�i c� aripile i se desfac, se ridic� �n aer, pentru prima dat� �n via��, �i zbur� pe deasupra turnului de paz�, dincolo de gardurile electrice, peste c�mpie, spre p�durea din dep�rtare, nici el ne�tiind de ce.
|
anakin
Postat pe 9 Noiembrie 2011 18:07
|
"- Faptul c� e o piticanie de un lat de palm�, cu aripi �i coad�, care b�z�ie ceva �ntr-o limb� necunoscut�, nu e tot ceva incredibil?
- Suntem ni�te miopi. Vedem prea pu�in."
�mi place ! �nv�� sa citesc.
|
|
|
Axl_22
Postat pe 9 Noiembrie 2011 18:26
|
J"EU 
...poate frica de necunoscut...
|
Eugenia69
Postat pe 9 Noiembrie 2011 20:23
|
|
Nimeni, nimica nou pana acum?
|
anakin
Postat pe 15 Noiembrie 2011 17:03
|
Poate de frica....eventual daca n-o sa vina Ene, si o sa ma chinuie talentu', maine postez. 
|
Axl_22
Postat pe 15 Noiembrie 2011 18:39
|
Nimeni, a aprins a doua tigara. Cafeaua-i fierbinte si amara . Vremuri grele, pentru artisti. Dupa masa, iar spectacol, o sala goala, numai pensionari care n-au unde sa-si petreaca timpul, ce a mai ramas. Bilete cu pret redus.
La circul de peste drum, sala-i plina, rasul si aplauzele o (il) enerveaza.
Merge si un coniac, si inca o tigara. Barul e plin de lume pestrita.
Ceata, vreme de toamna tarzie. Bacovia in gand, versuri pentru a fi in ton cu palaria trasa peste sprancene.
Pasi grabiti pe alee.
Fard, cat mai strident, tocuri, cat mai inalte, ochelari si zambet...Moliere...
Roluri, saltimbanci...
Nimeni, nu se uita la nimeni, lumina reflectoarelor e de ajuns. Aplauze...
Zambet...
Pasii lui Nimeni se pierd in negura noptii, fulgi razlete cad pe palarie...
Si Nimeni nu se mai gandeste la ziua de maine.
|
Axl_22
Postat pe 16 Noiembrie 2011 08:41
|
fulgi razleti...  sorry
|
Axl_22
Postat pe 16 Noiembrie 2011 11:50
|
|
Ploua.Priveam de la etaj umbrelele.Rosii,verzi si nu mai stiu cum.dar eu va scriuy ptr. ca as vrea sa va povestesc ceva despre doua din ele: o umbrela mica si o umbrela mare.Amandoua mergeau alaturi,indreptandu-se catre coltul strazii.s-au prelinsasa pana ce au ajuns sub privirea mea.Uita-le!La iesirea din pasaj,in loc sa se suie ca toate umbrelele pe trotuar,umbreluta a continuat sa mearga ,zbantuindu-se,pe strada.Iar masinile goneau una dupa alta pe langa ea. Deodata,umbreluta s-a inclinat catre cea mare.Semn ca cineva de sub umbrela mare,ii spunea ceva.De sus de la etajn-aveam cum sa aud cuvintele ce se rosteau,dar le-am ghicit usor dupa ce am vazut ce s-a-ntamplat.Umbreluta,spasita,a urcat pe trotuar,iar umbrela mare a schimbat locul,ea trecand in partea dinspre strada.Imi placea jocul asta privit de la etaj si petrecut pe strada pe care misunau mult coloratele umbrele.Dar sa ma intorc la prietenele mele.Tot le mai zaream la coltul strazii.Pana cand"clic",lumina verde pesemne s-a aprins,de vreme ceumbrelele s-au pus iar in miscare.traversau strada pe dungile albe desenate pe asfalt,treceau fara frica prin fata masinilor ce asteptau cuminti sa apara si ptr. ele semnul de libera trecere.Ei,dar dupa ce au trecut strada mi-am pierdut din ochi prietenele.Si tare as fi vrut sa stiu pe cine adapostea umbrela maresi,mai ales,cine se ascundea sub umbrela mica???Sa fi fost o mamica cu fetita ei?Sa fi fost un tatic cu baietelul lui?Nu pot stii,daca stiti voi...va rog sa-mi spuneti,multumesc!
|
elisabeta_boia
Postat pe 17 Noiembrie 2011 00:09
|
ashea,ashea...
io zic sa deschidem un jurnal aciulea, ca tot au ingerii lu' anakinu' coada ca dracii..
viatza bate filmu',crez ca daca ne-am apuca sa povestim prin cate chestii am trecut si trecem fiecare,ehe....
da' alea-s romane,nu povestiri...
oricum,felicitari celor care nu se lasa,pt ca atmosfera pe forum vad ca a fost destul de naspa,bravo....
hai ca vine vaju' si om sta langa foc...
anakinu',axl,beta....
|
iasomia
Postat pe 17 Noiembrie 2011 16:44
|
Imi caut umbrela, ploua. Trebuie sa plec. Ei, merge si o gluga...
Strada-i pustie. Lumina semaforului...verde...
Nimeni pe strada, doar eu si ploaia rece de toamna.
Pasii mei suna a singuratate. Incep sa fluier o melodie...Poate daca ploaia s-ar opri...
Brazi, o poiana cu flori, maracini...parfum de vara.
Am ajuns la tarla, ranita-i grea, o pun pe masa. Caut surcele, aprind focul. Tusesc, imi curg lacrimile.
E cald, miroase a iarba cosita...
Pun masa. Tu imi aduci flori de camp. Zambesc, ma uit la tine. E bine...
Cerul senin e plin de stele...parca nicaieri nu-i asa frumos ca aici, cu tine.
Fluier...Suparat sunt Doamne iar...Ploua, ce bine ca am gluga!...Ei, n-are importanta, si asa-s singura pe strada, lacrimile nu se vad in ploaie...
|
Axl_22
Postat pe 17 Noiembrie 2011 19:22
|
De la: anakin, la data 2011-11-15 17:03:00Nimeni, nimica nou pana acum?
ba...
un rimel,o crema de oki si o lenjerie noo pe saptamana asta...
da' saptamana inca nu s-a terminat!  
nu dadea!
|
precizilla
Postat pe 17 Noiembrie 2011 22:32
|
cand o sa am dispozitiune o sa va bag: viatza in doi la batranete...
am fost invitata undeva printre babaciuni si moshuleti,am plecat de acolo pe ganduri,ajung pur si simplu sa aiba momente de ura impartasita,unii imbatranesc f trist,f aiurea....
de la un timp nu mai stiu sa vada nimic pozitiv la partener, vad doar ca scartaie proteza,ca ragaielile au devenit scarboase,nu mai zic de bashini ,adevarate salve de tun.
aveti grija cum imbatraniti,n-am vazut de cand m-a facut mama atata nefericire...
slava cerului! batranii mei erau hatrii si pofticiosi! in schimb ce am vazut in ultimul timp,brrr...
da' exista vorba aia:
si cand vad un dor mai greu
se mai usureaza al meu...
mai faci o comparatie,ceva... si rasufli usurat...
|
iasomia
Postat pe 18 Noiembrie 2011 09:51
|
Rendez-vous
Am nevoie de o crema, am cearcane. Dar n-am timp sa merg la D&M. Am numai pentru o intalnire.
Asa in fuga. Imi trebuie si lenjerie noua, da' n-am lei. Am bani de o paine, da' n-am timp, sa-mi fac un sandwich....
In drum spre birou, imi cumpar un corn. Ma grabesc, ma-npiedic, cad...
S-a rupt tocul. Pa, rendez-vous.!
Ma imprumut, are prietena niste pantofi cu toc , mov. Se asorteaza perfect cu poseta mea verde, cu dungi galbene.
Ea, la fel, are nevoie de crema, are mainile uscate, a zugravit...Vrea sa-i duc, crema...
N-am timp, sa ajung la D&M....
Adio, rendez-vous !
|
Axl_22
Postat pe 18 Noiembrie 2011 11:20
|
Asta se cheama GHINION !!!!  si merge bine la "Ce ne enerveaza?" 
|
elisabeta_boia
Postat pe 20 Noiembrie 2011 20:45
|
Betty, e o "parodie" ! 
|
Axl_22
Postat pe 20 Noiembrie 2011 20:48
|
S-a oprit ceasul desteptator, nu vrea sa mai ticaie. E scuturat bine de cateva ori. Porneste.
Apoi se razgandeste si tace. E curatat bine...si de atunci are o voce ragusita.
Nu ma mai scuturati ! Nu am putere nici de un tic-tac.
Nodul din gat, lacrimi neplanse, o voce ragusita...e toata averea mea.
Voi sunteti oameni, nu puteti intelege, si ceasul desteptator plange...
M-ati scuturat destul, m-ati curatat...dar am obosit !
Voi vreti un tic-tac, eu vreau liniste ! Nu va mai trezesc !
|
Axl_22
Postat pe 28 Noiembrie 2011 18:05
|
Eram de c�teva zile �n satul mic dintre mun�ii acoperi�i de z�pada. Lini�tea, albul care m� �nconjura, focul ardea necontenit... m� sim�eam din nou eu, eram fericit�.
Din c�nd �n c�nd m� vizita o m�tu��, s� vad� dac� nu m-am plictisit.
- Ce po�i face aici fat�, toat� ziua?
�ncercam �n zadar s� le spun, mi-e bine. Citesc, m� plimb, ascult focul, privesc cum ninge.
Noaptea se auzea cum url� lupii. Era singurul lucru, care m� deranja un pic. Dup� o s�pt�m�n�, m-am obi�nuit. F�cea parte din via�a mea. Mi-am dat seama, c� erau nopti c�nd nici nu-i mai auzeam. Nu pot ajunge la mine, m� g�ndeam z�mbind �i adormeam.
Cred c�-mi fac bagajul, m� a�teapt� lini�tea!
|
Axl_22
Postat pe 6 Decembrie 2011 09:42
|
hai ca am promis...
Coana Jeana privea chilotii lu'Pandele cu un rictus pe fata,capatase mosneagul un obicei prost:isi agata izmenele de calorifer.
Astazi trebuie sa-mi dai ceva,o anuntase Pandele din tocul usii,si poznas se duse-n baie sa-si spele repede-repede proteza.
Asa,asa, anunta-ma Pandele !Sa-mi creasca pofta si fiorul!mormai batrana cu capul in piept,pe furis.
Simtea stomacul ca se strange in ea,ca o smochina uscata il simtea,si o greata nesfarsita cum ii invadeaza fiinta.
Nu mai sunt eu pentru chestii d-astea,sex imi trebuie mie la varsta mea?Asta-i sex?E mozoleala!
Jeana aproape plangea in timp ce se dezbraca,se asezase in pat sa-si potoleasca durerea de mijloc capatata in timp ce sufla in varza,cand colo trebua sa se pregateasca pentru altceva acum.
Se baga in pielea goala sub cearceaf ,inainte isi aruncase o privire grabita in oglinda,stia ca trupul ei inca avea puterea sa trezeasca simturi,el era de vina,trupul ..
Numai ca Jeana nu-si mai dorea asta.
Toate au un timp al lor,ofta batrana..
Ce dracu o face si ala in baie de nu mai vine?
-Pandele! Vii ?
Se auzea apa curgand,data la maxim.
Nervoasa se ridica din pat anevoie si dupa ce trase aer in piept ca sa n-o simta batranul cat este de iritata,spuse cu gura-n tocul usii:
-Pandelica! Lasam pe maine,da?Hai baiatule vii sau nu? Ca-s goala,mi-e frig!
-Lasam pe alta data,Jenicuta ..cred ca reusesc sa termin integrama aia de-am inceput-o acu' o saptamana.
Jeana batu o cruce si grabita trase ceva pe ea:
-Vezi ca fug pana jos,Pandelica.N-avem ulei.
-Bineee! se auzi glasu' batranului,vesel,vesel, ca un cintezoi.
Jeana era deja afara din apartament,fugea pe scari ca o copila speriata,oftand.
Grigoreasca de la trei lungi gatul dupa ea:
A dracu ce energie are in ea baba asta,bombani vecina in urma Jeanei,care fugea,fugea....
|
iasomia
Postat pe 6 Decembrie 2011 10:20
|
In inghesuiala asteptand sosirea metroului:
-I-asculta,obraznucule,ce tot ma ciupesti?
-Doamna...
-Nici o 'd-na'!Cand ai asemenea obiceiuri,intai sa-ti tai unghiile,obraznicule!
Vrei sa-mi rupi rochia?
|
elisabeta_boia
Postat pe 6 Decembrie 2011 18:39
|
iasomico, ce m-ai putut binedispune cu povestioara ta!
am avut senzatia ca vizionez un scurtmetraj, cu subiectul clar conceput, bine imaginat si subtil condus spre un final imprevizibil si adorabil. :))
|
esme
Postat pe 6 Decembrie 2011 19:04
|
John e un baiat de numai 23 de ani. Sufera de Down Syndrome dar asta nu-i afecteaza viata lui frumoasa ca o poveste. Ce i-a afectat viata a fost pierderea prietenului cel mai bun: tatal lui drag si iubitor. Au trecut citeva saptamini de atunci si el inca nu intelege unde este mina ferma care il ajuta sa treaca strada cind merge la servici(mda, Jonh lucreaza!!!)? De ce ochii mamei sunt mereu umezi iar atunci cind o intilneste seara in living room de ce nu se uita la el si ofteaza?
De ce prietenii de familie vin la el si ii spun:" hey John, ai ramas barbatul in casa, trebuie sa ai grija de mama ta de acum" ."Ce inseamna sa am grija?" se intreba el speriat.
Intr-o zi de vineri dupa amiaza John a avut o revelatie. Stie cum sa aiba grija de mama lui. Din putinii bani care ii primeste la sfirsit de saptamina John a mers la florarie si a cumparat un buchet de trandafiri.....i-au mai ramas ceva banuti pentru el sa-si cumpere o soda.
"Tata mereu imi dadea bani sa-i cumpar mamei flori, deci acum o sa trebuiasca sa-i cumpar eu din banii mei (BANII MEI!!!!)"- se gindeste John ca asta vor sa spuna toti prietenii cind il indeamna sa aiba grija de mama lui.
Mindru si plin de incredere ca un curtezan intra in casa si ii ofera mamei florile luate din banii cistigati de el si minune....ochii mamei nu mai pling ba mai mult se deschid cu mirare si bucurie si cum numai o mama stie il imbratiseaza si-i multumeste: "dragul meu, esti un barbat de nadejde.Acum stiu ca ma pot baza pe tine".
|
Ciresica
Postat pe 6 Decembrie 2011 19:22
|
anakin....felicitari!!!!!!!!!!!!mai da si la alti linkul!!!!!ma bucur pentru tine!!!!!!!! 
|
nazirra
Postat pe 6 Decembrie 2011 20:03
|
esmeralda...
ma bucur.....
|
iasomia
Postat pe 8 Decembrie 2011 18:10
|
S-o g�tat oloiu'. S� iau un kil sau un bax? Eiii, mai bine numa' un kil, m� mai duc �i io la magazin �i poate m� �nt�lnesc cu �a�ele "mele''. 
O zi fain� tuturor!
|
Axl_22
Postat pe 9 Decembrie 2011 07:17
|
 Ciresica!! Mi-a placut...si mie mi s-au umplut ohii de lacrimi,pup! 
|
elisabeta_boia
Postat pe 10 Decembrie 2011 02:43
|
Un ateu se plimba prin padure minunandu-se de frumusetile naturii:
- Ce copaci impresionanti! Ce rauri cristaline! Ce animale frumoase!
La un moment dat, in timp ce se relaxa, omul aude in spatele lui zgomote ciudate. Cand se intoarce vede un urs ca-n povesti: mare, frumos, sanatos si cu pofta de mancare. Ingrozit, ateul o ia la fuga, insa ursul avea conditie fizica asa ca il urmeaza constiincios...... Tipul era atat de ingrozit incat la un moment dat se impiedica si cade. Ursul il apucase deja de un picior asa ca omul, paralizat de frica, racneste:
- Doamneeee!!!
Vasile Anastase: In secunda urmatoare, timpul se opri, ursul ingheta in pozitia in care se afla, padurea ramase neclintita si o lumina se revarsa din cer. Tipul, socat, auzi o voce:
- Mi-ai negat existenta toata viata, le-ai explicat si altora ca sunt un mit, ai pus toata creatia Mea pe seama intamplarii cosmice... Vrei acum sa te salvez? Pot eu sa te consider credincios cu adevarat?
Ateul se uita fix in lumina si raspunse:
- As fi ipocrit sa iti cer brusc sa ma consideri credincios, dar poate ai reusi intr-un fel sa devina ursul crestin?
- Foarte bine. raspunse vocea. Lumina disparu, zgomotul padurii reveni.
Ursul il elibera din ghearele sale, isi impreuna labele din fata si spuse:
- Doamne, binecuvinteaza aceste bucate. Amin.
|
SAL
Postat pe 26 Decembrie 2011 21:51
|
Poveste scurta: Pitzza de casa. Casa, nu conteaza care... !
Preparare:
Mai intai de toate pregatim blatul. De cand m-au prins ca fac "blatu" pe linia lui 876... am inceput sa fiu mai atent.
Intr-un castron punem drojdia si sarea si o frecam bine. A nu se confunda cu "a freca ridichea"
Punem cantitatea de faina specificata mai sus, 500g, in asa fel incat sa nu acopere drojdia (adica doar pe jumatate de castron).
Peste drojdie turnam putina apa calduta si presaram putina faina amestecand usor cu o lingura de lemn, din lemn de ala tare, ca si la proteze.
Dupa ii pregatim un pat cald din haine groase de lana plus un fular si il punem la crescut (aproximativ 15 de minute). Sau 15 ani. Am spus aproximativ.
Dupa ce a crescut si merge deja la gradinita, amestecam faina din castron cu drojdia si punem apa calduta cat cuprinde, apoi adaugam si uleiul. Era sa uit de el... !
Luam aluatul din castron il punem pe masa, pe care am pus deja faina, si incepem sa il framantam (aproximatim 10 minute). Sau pana obosim.
Dupa ce e framantat il punem in castron si il punem din nou in patul cald, de data asta sub plapuma de puf, pentru a creste (aproximativ 30 de minute). Sau aproximztiv pana la maturitate.
Intre timp pregatim tava pentru copt pe care o putem tapeta de putina faina. Sau de ceva valuta.
Intr-o farfurie punem sosul de rosii si adaugam o lingurita de busuioc, oregano, praf de usturoi, sos de chili sau praf de chili (doar jumatate de lingurita de chili daca e praf).
Toate le amestacm bine pana cand devin o pasta.
Sunca, salamul si ardeiul le taiem felii, cateva masline fara os le taiem rondele iar ciupercile (tot fara oase...), daca nu sunt feliate le feliem. Evident.
Cand aluatul a crescut suficient de mare, il intindem pe masa cu ajutorul sucitoarei. Dar una din alea traznet... nu orice sucitoare de minti... !
Inainte de asta cuptorul trebuie sa fie preincalzit (evident... daca am spu "inainte" ! Eu am cuptor electric si il programez la o temperatura de 160 - 170 grade. Daca nu ma-nsel, Celsius ! Nu conteaza... grade sa fie !
Punem aluatul in tava si il punem putin la cuptor. Putin, e relativ... dar va descurcati voi !
Cand aluatul incepe sa faca creasca il scoatem sa punem restul ingredientelor. Baiii... mi-a luat 1/2 ora sa inteleg ce-a vrut autorul sa spuna cu: "incepe sa faca creasca"... dar obiectivul nostru e Pizza... nu greselile de ortografie din retete... ! E clar... ????
Mai intai punem sosul de rosii, apoi sunca si salamul, apoi maslinele, ciupercile, porumbul, ardeiul si la final cu ajutorul razatoarei, razuim cascavalul si punem peste cateva masline intregi cu os. Nu va mirati.... chestia asta cu "os" la masline, se foloseste probabil intr-o anumita regiune din Romania... asa ca nu-i bai ! Iar daca nu tineti minte ordinea si ce anume... notati-va separat !
Totul se pune la cuptor pana cand pizza capata o culoare aurie. Nu conteaza daca e si coapta... totul e sa se vada.... Aurie !!!! Asta ce-i da bogatia gustului !
Se serveste calda cu ketchup sau cu sos de usturoi. Eu zic ca e pacat sa acoperiti culoarea aurie... asa ca puteti pune si "ketchup-ul" si "sos-ul de usturoi" alaturi, tot in farfurie (de preferat...) langa pitzza !
V-am facut pofta ? Daca da, ce mai asteptati ? Treceti la treaba ! E clarrrr... eu nu mai am ce adauga ?
(aveti aici si originalul... pentru ca eu nu sunt original de loc ! )
"Preparare:
Mai intai de toate pregatim blatul.
Intr-un castron punem drojdia si sarea si o frecam bine.
Punem cantitatea de faina specificata mai sus in asa fel incat sa nu acopere drojdia (adica doar pe jumatate de castron).
Peste drojdie turnam putina apa calduta si presaram putina faina amestecand usor cu o lingura de lemn.
Dupa ii pregatim un pat cald din haine si il punem la crescut (aproximativ 15 de minute).
Dupa ce a crescut, amestecam faina din castron cu drojdia si punem apa calduta cat cuprinde, apoi adaugam si uleiul.
Luam aluatul din castron il punem pe masa, pe care am pus deja faina, si incepem sa il framantam (aproximatim 10 minute).
Dupa ce e framantat il punem in castron si il punem din nou in patul cald pentru a creste (aproximativ 30 de minute).
Intre timp pregatim tava pentru copt pe care o putem tapeta cu putina faina.
Intr-o farfurie punem sosul de rosii si adaugam o lingurita de busuioc, oregano, praf de usturoi, sos de chili sau praf de chili (doar jumatate de lingurita de chili daca e praf).
Toate le amestacm bine pana cand devin o pasta.
Sunca, salamul si ardeiul le taiem felii, cateva masline fara os le taiem rondele iar ciupercile daca nu sunt feliate le feliem.
Cand aluatul a crescut il intindem pe masa cu ajutorul sucitoarei.
Inainte de asta cuptorul trebuie sa fie preincalzit (eu am cuptor electric si il programez la o temperatura de 160 ? 170 grade).
Punem aluatul in tava si il punem putin la cuptor.
Cand aluatul incepe sa faca creasca il scoatem sa punem restul ingredientelor.
Mai intai punem sosul de rosii, apoi sunca si salamul, apoi maslinele, ciupercile, porumbul, ardeiul si la final cu ajutorul razatoarei, razuim cascavalul si punem peste cateva masline intregi cu os.
Totul se pune la cuptor pana cand pizza capata o culoare aurie.
Se serveste calda cu ketchup sau cu sos de usturoi.
V-am facut pofta? Daca da, ce mai asteptati? Treceti la treaba!"
|
barboneli
Postat pe 30 Ianuarie 2012 14:43
|
Io caut ne�te cuvinte potrivite, a�tept s� bat� la mine-n geam inspira�ia, apoi scot din cuptor o poveste scurt�.
Na, m� duc dup� ingrediente...
|
Axl_22
Postat pe 30 Ianuarie 2012 16:19
|
Anakin ....mai astept mult ???
parca era vorba ca ne mai delectezi cu ceva povestioare
|
jeanette40
Postat pe 31 Ianuarie 2012 18:28
|
12:07, 15 Iulie 2024
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară