Ingerii lui Daniel

relationare?

lucruri de care ne-am saturat....

1991...nu mai stiu exact ce luna. O familie tanara, mult prea tanara ca sa constientizeze apasarea vremurilor pe care tocmai le traiau, prea putin experimentata ca sa negocieze cu soarta viitorul lor si al bebelusului de numai 1 an. S-au iubit inca de pe vremea cand ea era abia clasa a X. S-au casatorit in ultimul an de comunism iar copilul s-a nascut in primul an de libertate. Prea tineri pentru o asa trecere. La numai 1 an, bebelusul lor e diagnosticat cu o problema la inimioara. Trebuia operat dar baietelul era prea slabut si nimeni nu se baga la asa ceva. Doctorul care a pus diagnosticul, un doctor batran si plin de amintiri placute din comunism, cu sarsanale pline cu gaini, cartuse de tigari si sticle de bauturi fine aduse pe TIR, se uita in ochii parintilor si intreaba: - Mai aveti copii? Parintii muti, nu se gandisera niciodata ca intr-un singur an ar fi trebuit deja sa aibe 2 copii...sa fie acolo, just in case. Doctorul isi aprinde tigara si spuse luand dragastos mamica de dupa umeri: - Santeti tineri, frumosi...de ce nu mai faceti voi unul, ca asta oricum... 2007...nu mai stiu exact ce luna. Un adolescent frumos, de 17 ani vine la taticul lui si-l roaga frumos sa-i dea bani ca sa ajute un baietel mai mic din oras care era foarte bolnav. Nu stia exact ce are. Copiii nu pun multe intrebari. Ei stiu doar ca daca unul dintre ei nu iese afara la fotbal, mai mult de o saptamana, atunci e o problema grava. Pentru ei a ajuta inseamna sa stranga bani si nu sa puna intrebari. Taticul se uita la baiatul lui si inima i se umple de fericire. Nu numai ca n-a vrut sa moara cand i s-a recomandat asta cu 16 ani in urma, dar acum e un copil care are un suflet mare. Si asta pentru ca a avut ingeri care si-au facut treaba foarte bine. Un doctor si o doctorita. Tineri amandoi. Nepatati de spagi. Impreuna cu parintii care nu si-au pus nici macar o secunda problema unui alt copil, au reusit. Si nu a fost usor...au fost 2 operatii pe inima, un tratament infiorator timp de 1 an cu interferon si multe altele. Dar dreptul la viata nu se ia asa de usor. 2010...noiembrie. Baietelul bolnav pentru care copiii strangeau bani e foarte bolnav. Se numeste Daniel. Manole Daniel, din Buftea. Are 15 ani acum. Din 2007 viata lui a luat-o intr-o alta directie. E diagnosticat gresit in tara si primeste un tratament fara folos. Bani si timp aruncati in vant. Copiii strang bani, apare un anunt in ziar care sensibilizeaza oarecum, iar banii incep sa se adune. Exista oameni. De fapt exista ingeri. Facem de fiecare data aceeasi greseala, ne rugam la Dumnezeu fara sa ne gandim o secunda ca munca de jos o fac ingerii. Iar ingerii au fete umane de cele mai multe ori. Traiesc aici, pe pamant, printre oameni. Sant de fapt tot oameni. Pot fi eu, tu, un doctor, un profesor. Pot fi parintii care doneaza organe copiilor lor sau pot fi rudele care accepta recoltarea de organe de la cineva foarte apropiat si disparut de curand, care pot ajuta oameni bolnavi. Ingerii sant oamenii sarmani care doneaza sange pentru o farfurie cu mancare. Cand ai ce manca nu te duci sa donezi sange, nu-i asa? Oamenii si-ar dori sa fie macar o data in viata Dumnezeu, macar pentru o zi si uita ca pot fi ingeri zilnic, fara sa intrebe sau sa se roage la cineva. Oamenii de rand se roaga in biserici pentru una sau alta, ingerii n-au timp de rugaciuni. O rugaciune nu tine loc de mancare, de o hainuta sau de un medicament. Ingerii fac munca de jos...aia care conteaza in final! In 2008 Daniel este dus la o clinica din Viena pentru stabilirea diagnosticului corect. Cei de acolo nu risca nimic. Daca nu sant siguri apeleaza la o alta clinica din Canada. Apoi din Italia. Impreuna ajung la un numitor comun si acesta se cheama crunt: TUMOARE MALIGNA DE TEACA DE NERV PERIFERIC. Asta stiintific si medical vorbind. In lumea noastra macinata de griji marunte, asta inseamna doar o alta forma de cancer din zecile care deja exista. Cu banii strinsi din donatii Daniel este ingrijit acolo apoi este adus in tara. A ajuns acolo cu 29 de kg si a plecat cu 60. La Viena are amintiri nu tocmai placute. Cativa baietei romani, colegi de suferinta cu el, nu s-au mai intors acasa. O vreme Daniel pare sa-si fi revenit daca revenire se numeste sa poti sa mergi la scoala si sa ai o fata in suflet pe care s-o iubesti in tacere. Pentru ca nici o fata nu se uita la un baiat care face tratament cu citostatice, nu joaca fotbal cu ceilalti si nu iese pe la terase. Dar el, Daniel, a invatat sa se bucure de lucrurile simple si mici, mici de tot chiar. Cum ar fi sa deschizi o fereastra si sa tragi aer in piept dimineata stiind ca te asteapta injectii si analize. Intre timp lucrurile s-au agravat. Tumoarea veche a necrozat si alta tumoare s-a dezvoltat rapid apasand nervul sciatic. Din septembrie, inainte de inceperea anului scolar, Daniel este imobilizat la pat. Nu se poate ridica singur, nu poate merge nici macar ajutat. Nu poate folosi calculatorul, e prea mare, e departe de patul in jurul caruia sant amplasate fel de fel de stative pentru perfuzii. Nu are laptop. Tatal lui tocmai a fost disponibilizat iar mama e gravida in luna a 8-a. Poate nu as fi scris despre Daniel, nu mai stiam de mult ceva despre el. Totusi, cineva mi-a spus in 3 cuvinte de situatia lui si ceva m-a lovit in inima. O vreme, parintii lui Daniel i-au ascuns ca mama sa e gravida. Apoi cand acest lucru n-a mai fost posibil, parintii i-au spus ca urmeaza ca Daniel sa aibe un fratior. Daniel i-a privit in ochi si le-a zis: - Nu mai cheltuiti banii cu mine, nu mai are rost. O sa aveti un copil si tot ce vreau eu e sa aveti grija de el, sa nu-i lipseasca nimic. De cand a aflat, Daniel are doar un singur gand, ca boala sa nu-l doara. Nici acum si nici...Cineva a vrut sa ajute si le-a propus parintilor o ambulanta care sa-l duca de 2-3 ori pe saptamana la spital pentru tratament dar Daniel a refuzat. Nu vrea sa se faca de rusine, nu vrea ca lumea care aude sirena salvarii sa spuna: - E baiatul ala bolnav...il duce salvarea la spital ca el nu mai poate sa mearga. Saracul de el! Aici m-am enervat eu si am decis sa vorbesc cu tatal lui Daniel. Am vazut in fata mea un barbat resemnat inainte de termen. Un om care nu vrea sa-si strige durerea, nu vrea sa cerseasca, nu vrea pomeni. Sant multi oameni asa dar eu, care sant la fel de mandru, cred totusi altceva. Un prieten bun care era de fata a spus ca daca era baiatul lui in aceeasi situatie ar fi acceptat sa stea la coltul strazii si sa fie scuipat in fata de toti care i-ar fi dat 1 euro. I-am dat perfecta dreptate si cum experienta ma obliga sa spun si altora ca NIMIC NU SE TERMINA PANA NU SE TERMINA, i-am cerut acceptul sa povestesc ingerilor despre baiatul lui. Aici nu mai e vorba de mandria lui ci de viata copilului sau si in situatii de genul asta nu mai exista mandrie. Prietenul meu a promis sa faca si el tot ce poate ca sa mediatizeze cazul. Pe Daniel il mai ajuta totusi si alti ingeri: Liana Stanciu, prin fundatia ei, atat cat poate si ea si mai ales ingerul medic curant la Budimex, dr. Cristian Scurtu. Am inteles de la tatal lui Daniel ca salvarea ar putea veni din Cuba, de unde se procura veninul de scorpion albastru. Nu stiu ce inseamna asta. Probabil ca e una din ultimele solutii care trebuiesc incercate. Si atata timp cat mai exista solutii, ele trebuiesc incercate. Daniel nu stie nici ce fac eu acum si nici ce fac altii. In mintea lui, el doar se roaga la Dumnezeu...aceeasi mare greseala pe care o fac toti. Pentru ca Dumnezeu e unul singur si mai mereu ocupat iar ingeri sint mii. La ei ar trebui sa se gandeasca Daniel. Altfel, vom auzi din nou aceeasi prostie cum ca Dumnezeu ia la el numai pe cei buni. Chiar daca prematur. Daniel nu are nici nevoie si nici voie sa mearga la Dumnezeu. Nu atata timp cat exista ingeri pe pamant. P.S. Saxon Atasez un link ce va va duce la CharityGift Romania, o organizatie care supune atentiei publice cazul lui Daniel, la cererea mea, si unde gasiti toate detaliile despre el, numere de telefon, un produs simpatic si ieftin, pe care daca-l cumparati 25% din incasari se duc la Daniel, conturi in lei si euro unde puteti sa lasati cat va permite inima fara sa cumparati ceva. http://www.charitygift.ro/4846/0/3/8/Cup Holder.html
Saxon Postat pe 21 Noiembrie 2010 10:38

1991...nu mai stiu exact ce luna. O familie tanara, mult prea tanara ca sa constientizeze apasarea vremurilor pe care tocmai le traiau, prea putin experimentata ca sa negocieze cu soarta viitorul lor si al bebelusului de numai 1 an. S-au iubit inca de pe vremea cand ea era abia clasa a X. S-au casatorit in ultimul an de comunism iar copilul s-a nascut in primul an de libertate. Prea tineri pentru o asa trecere. La numai 1 an, bebelusul lor e diagnosticat cu o problema la inimioara. Trebuia operat dar baietelul era prea slabut si nimeni nu se baga la asa ceva. Doctorul care a pus diagnosticul, un doctor batran si plin de amintiri placute din comunism, cu sarsanale pline cu gaini, cartuse de tigari si sticle de bauturi fine aduse pe TIR, se uita in ochii parintilor si intreaba:
- Mai aveti copii? Parintii muti, nu se gandisera niciodata ca intr-un singur an ar fi trebuit deja sa aibe 2 copii...sa fie acolo, just in case. Doctorul isi aprinde tigara si spuse luand dragastos mamica de dupa umeri:
- Santeti tineri, frumosi...de ce nu mai faceti voi unul, ca asta oricum...
2007...nu mai stiu exact ce luna. Un adolescent frumos, de 17 ani vine la taticul lui si-l roaga frumos sa-i dea bani ca sa ajute un baietel mai mic din oras care era foarte bolnav. Nu stia exact ce are. Copiii nu pun multe intrebari. Ei stiu doar ca daca unul dintre ei nu iese afara la fotbal, mai mult de o saptamana, atunci e o problema grava. Pentru ei a ajuta inseamna sa stranga bani si nu sa puna intrebari. Taticul se uita la baiatul lui si inima i se umple de fericire. Nu numai ca n-a vrut sa moara cand i s-a recomandat asta cu 16 ani in urma, dar acum e un copil care are un suflet mare. Si asta pentru ca a avut ingeri care si-au facut treaba foarte bine. Un doctor si o doctorita. Tineri amandoi. Nepatati de spagi. Impreuna cu parintii care nu si-au pus nici macar o secunda problema unui alt copil, au reusit. Si nu a fost usor...au fost 2 operatii pe inima, un tratament infiorator timp de 1 an cu interferon si multe altele. Dar dreptul la viata nu se ia asa de usor.
2010...noiembrie. Baietelul bolnav pentru care copiii strangeau bani e foarte bolnav. Se numeste Daniel. Manole Daniel, din Buftea. Are 15 ani acum. Din 2007 viata lui a luat-o intr-o alta directie. E diagnosticat gresit in tara si primeste un tratament fara folos. Bani si timp aruncati in vant. Copiii strang bani, apare un anunt in ziar care sensibilizeaza oarecum, iar banii incep sa se adune. Exista oameni. De fapt exista ingeri. Facem de fiecare data aceeasi greseala, ne rugam la Dumnezeu fara sa ne gandim o secunda ca munca de jos o fac ingerii. Iar ingerii au fete umane de cele mai multe ori. Traiesc aici, pe pamant, printre oameni. Sant de fapt tot oameni. Pot fi eu, tu, un doctor, un profesor. Pot fi parintii care doneaza organe copiilor lor sau pot fi rudele care accepta recoltarea de organe de la cineva foarte apropiat si disparut de curand, care pot ajuta oameni bolnavi. Ingerii sant oamenii sarmani care doneaza sange pentru o farfurie cu mancare. Cand ai ce manca nu te duci sa donezi sange, nu-i asa? Oamenii si-ar dori sa fie macar o data in viata Dumnezeu, macar pentru o zi si uita ca pot fi ingeri zilnic, fara sa intrebe sau sa se roage la cineva. Oamenii de rand se roaga in biserici pentru una sau alta, ingerii n-au timp de rugaciuni. O rugaciune nu tine loc de mancare, de o hainuta sau de un medicament. Ingerii fac munca de jos...aia care conteaza in final!
In 2008 Daniel este dus la o clinica din Viena pentru stabilirea diagnosticului corect. Cei de acolo nu risca nimic. Daca nu sant siguri apeleaza la o alta clinica din Canada. Apoi din Italia. Impreuna ajung la un numitor comun si acesta se cheama crunt: TUMOARE MALIGNA DE TEACA DE NERV PERIFERIC. Asta stiintific si medical vorbind. In lumea noastra macinata de griji marunte, asta inseamna doar o alta forma de cancer din zecile care deja exista. Cu banii strinsi din donatii Daniel este ingrijit acolo apoi este adus in tara. A ajuns acolo cu 29 de kg si a plecat cu 60. La Viena are amintiri nu tocmai placute. Cativa baietei romani, colegi de suferinta cu el, nu s-au mai intors acasa. O vreme Daniel pare sa-si fi revenit daca revenire se numeste sa poti sa mergi la scoala si sa ai o fata in suflet pe care s-o iubesti in tacere. Pentru ca nici o fata nu se uita la un baiat care face tratament cu citostatice, nu joaca fotbal cu ceilalti si nu iese pe la terase. Dar el, Daniel, a invatat sa se bucure de lucrurile simple si mici, mici de tot chiar. Cum ar fi sa deschizi o fereastra si sa tragi aer in piept dimineata stiind ca te asteapta injectii si analize.
Intre timp lucrurile s-au agravat. Tumoarea veche a necrozat si alta tumoare s-a dezvoltat rapid apasand nervul sciatic. Din septembrie, inainte de inceperea anului scolar, Daniel este imobilizat la pat. Nu se poate ridica singur, nu poate merge nici macar ajutat. Nu poate folosi calculatorul, e prea mare, e departe de patul in jurul caruia sant amplasate fel de fel de stative pentru perfuzii. Nu are laptop. Tatal lui tocmai a fost disponibilizat iar mama e gravida in luna a 8-a. Poate nu as fi scris despre Daniel, nu mai stiam de mult ceva despre el. Totusi, cineva mi-a spus in 3 cuvinte de situatia lui si ceva m-a lovit in inima. O vreme, parintii lui Daniel i-au ascuns ca mama sa e gravida. Apoi cand acest lucru n-a mai fost posibil, parintii i-au spus ca urmeaza ca Daniel sa aibe un fratior. Daniel i-a privit in ochi si le-a zis:
- Nu mai cheltuiti banii cu mine, nu mai are rost. O sa aveti un copil si tot ce vreau eu e sa aveti grija de el, sa nu-i lipseasca nimic. De cand a aflat, Daniel are doar un singur gand, ca boala sa nu-l doara. Nici acum si nici...Cineva a vrut sa ajute si le-a propus parintilor o ambulanta care sa-l duca de 2-3 ori pe saptamana la spital pentru tratament dar Daniel a refuzat. Nu vrea sa se faca de rusine, nu vrea ca lumea care aude sirena salvarii sa spuna:
- E baiatul ala bolnav...il duce salvarea la spital ca el nu mai poate sa mearga. Saracul de el!
Aici m-am enervat eu si am decis sa vorbesc cu tatal lui Daniel. Am vazut in fata mea un barbat resemnat inainte de termen. Un om care nu vrea sa-si strige durerea, nu vrea sa cerseasca, nu vrea pomeni. Sant multi oameni asa dar eu, care sant la fel de mandru, cred totusi altceva. Un prieten bun care era de fata a spus ca daca era baiatul lui in aceeasi situatie ar fi acceptat sa stea la coltul strazii si sa fie scuipat in fata de toti care i-ar fi dat 1 euro. I-am dat perfecta dreptate si cum experienta ma obliga sa spun si altora ca NIMIC NU SE TERMINA PANA NU SE TERMINA, i-am cerut acceptul sa povestesc ingerilor despre baiatul lui. Aici nu mai e vorba de mandria lui ci de viata copilului sau si in situatii de genul asta nu mai exista mandrie. Prietenul meu a promis sa faca si el tot ce poate ca sa mediatizeze cazul. Pe Daniel il mai ajuta totusi si alti ingeri: Liana Stanciu, prin fundatia ei, atat cat poate si ea si mai ales ingerul medic curant la Budimex, dr. Cristian Scurtu. Am inteles de la tatal lui Daniel ca salvarea ar putea veni din Cuba, de unde se procura veninul de scorpion albastru. Nu stiu ce inseamna asta. Probabil ca e una din ultimele solutii care trebuiesc incercate. Si atata timp cat mai exista solutii, ele trebuiesc incercate. Daniel nu stie nici ce fac eu acum si nici ce fac altii. In mintea lui, el doar se roaga la Dumnezeu...aceeasi mare greseala pe care o fac toti. Pentru ca Dumnezeu e unul singur si mai mereu ocupat iar ingeri sint mii. La ei ar trebui sa se gandeasca Daniel. Altfel, vom auzi din nou aceeasi prostie cum ca Dumnezeu ia la el numai pe cei buni. Chiar daca prematur. Daniel nu are nici nevoie si nici voie sa mearga la Dumnezeu. Nu atata timp cat exista ingeri pe pamant.
P.S. Saxon Atasez un link ce va va duce la CharityGift Romania, o organizatie care supune atentiei publice cazul lui Daniel, la cererea mea, si unde gasiti toate detaliile despre el, numere de telefon, un produs simpatic si ieftin, pe care daca-l cumparati 25% din incasari se duc la Daniel, conturi in lei si euro unde puteti sa lasati cat va permite inima fara sa cumparati ceva.
http://www.charitygift.ro/4846/0/3/8/Cup Holder.html

Saxon
Postat pe 21 Noiembrie 2010 10:38

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
relatie de prietenie cu Dumnezeu	121	De la: betty37 18 Aprilie 2011 15:12
Buna sa-ti fie inima.	2	De la: garbo085400 8 Mai 2010 13:32
cicinel	14	De la: tutankhamon 10 Februarie 2010 22:11

am ales cu inima.am ales bine?	16	De la: garbo_2178 3 Iunie 2012 10:31
Help..pls:)	47	De la: AMELYY 24 Octombrie 2009 21:15