DRAGA DOAMNA, VA INTELEG PERFECT INGRIJORAREA SI FAPTUL CA PLIMBANDU-L PRIN SPITALE, NU E O SOLUTIE BA DINCONTRA, POATE DAUNA, FIECARE DOCTOR ARE SCHEMA SA DE TRATAMENT CE POATE IN FINAL SAU LA UN MOMENT DAT SA FACA MAI MULT RAU DECAT BINE..
iNCERCATI SI CU DR. LAZAR SILVIA, NEUROLOG LA CENTRUL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT DOROBANTI, ETAJ 1, CU TRIMITERE DE LA MEDICUL DE FAMILIE, TELEFON PENTRU PROGRAMARE LA CABINET: 0371 053615 SAU 021 2113430/ 255, LUNI, MIERC., VINERI, 7-14, MARTI, JOI, 14-21, DACA NU VA POATE AJUTA DOMNIA SA SIGUR VA POATE INDRUMA CATRE CINEVA COMPETENT...
VA DORESC SA REUSITI, DAR NU VA PIERDETI CREDINTA IN DUMNEZEU, E CEL MAI MARE AJUTOR ...
LA
|
DANALA
Postat pe 3 Ianuarie 2011 19:05
|
|
am fost la Dragos ARGESEANU, cu vreo 2 ani in urma si mi-a spus ca nu ma poate ajuta, mi-a spus ca e ceva din famile, nu am inteles prea bine, ceva ca e familia veche, cu pacate multe....si ca nu poate face nimic. L-am intrebat de ce eu am fost un copil model si nu am facut probleme parintilor mei, ca se pare ca la mine e problema....si mi-a spus ca eu am cistigat experienta mea de viata....nu am inteles prea bine nici ce s=a intimplat nici ce as putea sa fac....pe copil n-am putut sa-l duc la d-lui pentru ca nu a vrut sa mearga , si nu vrea sa mearga nicaieri. Mi-a propus sa merg la cursurile d-lui de REIKI si mi-a facut initierea, am facut-o si pe asta, acum am progresat ai am parcusr si cursurile de Karuna si de Sambala si incerc sa-i pun simboluri si tot ceea ce ak invatat acolo. Dar nu sunt rezultate.
|
arca
Postat pe 3 Ianuarie 2011 19:12
|
|
pai, sigur ca nu ai rezultate , ar trebui sa stii ca nu ai voie sa aplici simboluri daca nu ai acordul copilului, vezi ca ti-o iei in astral, tot ce poti face in cazul asta este sa-ti cureti si sa-ti armonizezi casa, poate asa vei stii daca e demonizat, daca o cureti ca lumea si fiul tau are ceva pe SN atunci cred eu, nu va putea sa ramana in casa, oricum iti simt disperarea si nu -mi dau seama cum te-am putea ajuta noi
|
|
|
casperphantom
Postat pe 3 Ianuarie 2011 19:21
|
arca,
o sa iti spun parerea mea, care s-ar putea sa te deranjeze si imi cer scuze pentru asta.
Orice om are destinul lui. Daca baiatul tau ar fi avut viata in pericol, probabil da, puteai sa chemi politia, salvarea, si toate fortele umane si astrale si bune si rele sa te ajute. Si te-ar fi ajutat. Si sint sigura ca atunci ai fi putut si TU, daca ai facut ceva reiki, sa il ajuti. Pentru ca esti maica-sa, si pentru ca transferul energetic intre mama si copil, la disperare, e foarte puternic.
Copilul tau nu e in pericol vital. Isi defineste drumul propriu. Al lui. Indiferent daca iti convine sau nu, daca ala e drumul lui, nu ai nici un drept sa intervii. Si deja ai intervenit prea mult: psihiatru, spitale, politie... CUM ai vrea sa te trateze altfel?! Are 18 ani, si ceea ce faci tu pentru el acum e agresiune.
Poti sa incerci sa pui simboluri. Nu stiu la ce simboluri anume te referi, dar vor avea o influenta nesemnificativa oricum, pentru ca TU gresesti aici. SI gresesti ca nu te poti detasa, da un pas in spate, si privi "nenorocirea" care de fapt nu e o nenorocire. Nenorocirile sint altele. Nu faci decit sa sperii si sa incarci negativ copilul ala cu disperarea ta, care se simte pina si din ce scrii. Trezeste-te TU.
Maninca ca un animal, doarme ca un animal, nu vrea sa discute - e copilul TAU. Si daca era pe jumate animal de-adevaratelea, tot copilul tau era. E tot minunea aia mica pe care ai tinut-o in brate in maternitate, iti amintesti?
Nu te intoarce impotriva lui, nu ii faci decit rau. Multumeste-i dumnezeului tau ca e sanatos, ca poate sa manince - asa cum maninca - ca poate sa doarma, chiar daca a rupt prapadita aia de patura, ca are forta fizica sa riposteze, ca poate sa isi impuna un punct de vedere. Gindeste-te, dar gindeste-te foarte bine, cum ar fi daca n-ar putea?!
Fa o comparatie cu situatia in care ar fi leguma. Vezi diferenta?!
Realizeaza TU ca aveti un copil sanatos, care reactioneaza asa cum reactioneaza adolescentii, si sinteti norocosi pt asta.
|
quasaria
Postat pe 3 Ianuarie 2011 21:46
|
Arca , pe mine m-au pus pe ganduri cateva informatii :ai spus ca de-a lungul timpului l-ati mutat de la o scoala la alta pt ca profesorii se plangeau ca e indisciplinat; ai spus si ca e toata ziua plecat, vine acasa cat sa manance si sa doarma.
Poate ai omis unele lucruri incercand sa explici aici situatia pt ca mie tabloul nu mi se pare complet .
Ma intreb cum v-ati informat voi chiar daca baiatul refuza sa comunice, despre situatia de la scoala . Daca de ex. dupa ce afost reclamata indisciplina lui ati incercat sa discutati si cu colegi din clasele in care a invatat sa vedeti ce parere au despre el ? Pe baza caror informatii ati decis mereu ca e mai bine sa-i cautati un alt colectiv ?
E tot timpul plecat . Baiatul tau are prieteni pe care-i cunosti? vine sau a venit in trecut cu ei acasa ?Ii cunosti ? stiti pe unde e ( cu aproximatie) , cand e plecat ? daca nu stii ati incercat vreodata sa aflati , voi singuri ?
Mie, din ce spui pana acum , mi se pare , iarta-ma daca gresesc, ca voi parintii ati trecut de la o atitudine mult prea intelegatoare ( in momentul problemelor reclamate de scoala) la una agresiva cand ati vazut ca nu mai aveti nici voi autoritate asupra lui . Poate i-ati dat impresia ca nu exista limite.
Si daca e asa, o sa fie intr-adevar greu si va trebuie multa fermitate si tact sa puneti lucrurile la locul lor.
|
bluelight
Postat pe 3 Ianuarie 2011 22:27
|
Buna seara!!!
Revin pentru a va spune si sper sa nu va suparati pe mine..dar si dvs. puteti sa apelati la un psiholog, pentru a va indruma asupra felului in care sa puteti ajunge la un mod de comunicare cu el.Va poate ajuta sa treceti peste aceste pbl.mai "usor"si sa vedeti lucrurile altfel!!! Va spun inca o data sa intrati pe "psihosolutii.ro".Si poate o s va invete cum puteti sa-l convingeti sa mearga la psiholog..(nici eu nu am fost de acord sa merg de la bun inceput!!!)
|
garbo177655
Postat pe 3 Ianuarie 2011 23:33
|
In Romania, din pacate, o persoana de la 18 ani in sus, nu poate fi internata la psihiatrie fara acordul ei. Ai vazut bine ca fiul tau nici la psiholog nu vrea sa mearga?!
Stii ca inchisorile sunt pline de persoane cu tulburari de comportament care au comis fapte antisociale? Acele persoane daca ar fi putut fi internate impotriva vointei lor de catre familie sau prieteni la psihiatrie ca sa primeasca un tratament corespunzator nu ar fi ajuns la inchisoare!!! Pentru ca acolo nu se vor schimba: psihologii se vad neputinciosi si si-au epuizat metodele de reeducare pentru ca aceste persoane cu tulburari de comportament au nevoie de ajutor specializat, de tratament si medicamente, si nu de sfaturi si pareri. Sunt persoane bolnave!!!
|
sora_ilsi
Postat pe 4 Ianuarie 2011 00:10
|
|
Sorry...
|
sora_ilsi
Postat pe 4 Ianuarie 2011 00:10
|
Am un baiat de 16 ani si te inteleg foarte bine...As putea sa-ti dau un sfat din experienta mea.Arata-i ca-l iubesti neconditionat,ca ai esti alaturi,incearca sa-l integi ce al framanta,dar nu fi cicalitoare.Adolescentii se confrunta cu dorinta de libertate,cu dorinta de a domina si multe lucruri de acest gen.Amintiti-va cum erai tu si tatal lui la aceeasi varsta si incearca sa te pui in locul lui.Probabil tatal a incercat intr-un mod mai agresiv sa inpuna reguli.Atunci reactia baiatului a fost absolut normala,tinand cont ca la adolescenta,copilul firav deja se crede un barbat curajos.Faptul ca a trb dus la spital e o greseala cumplita..I-ai aratat ca nu il intelegeti,l-ati facut sa se simta bolnav si va va uraa si mai tare.Nu are nici-o tulburare de comportament.Mai bine ar fi sa va revizuiti voi ca parinti comportamentul fata de el.
Baiatul vostru a crescut si realizati lucrul asta.Invatati sa aveti incredere in el si putin cate putin va veti bucura..Multa sanatate si multa dragoste!
|
garbo011753
Postat pe 4 Ianuarie 2011 02:03
|
ilsi,
am trait printre persoane de genul asta o perioada - lucrurile intra intr-un cerc vicios: cu cit sint "ajutati" in mod mai violent, cu atit sistemul lor de aparare raspunde mai violent, si e normal sa fie asa. La psihiatrie li se da medicatie de calmare. Chestie care ii transforma o perioada intr-o leguma debusolata, dupa care frustrarile cresc. Iar la psiholog - cel putin din experienta mea de acum nspe ani, eram mica - in situatii de genul asta pur si simplu incearca sa te faca sa "constientizezi" ca e ceva in neregula cu tine. Reactia mea - iar eu nu eram in neregula, ma intreb cum as fi reactionat daca as fi fost...- a fost exact: ete kkt, dupa ce ca mi s-au intimplat atitea chestii nasoale, n-am pe nimeni, etc, asta imi mai spune si ca sint eu nebuna! Fck off!
Gindeste-te ca inainte sa apara dereglarea de comportament a fost CEVA - o cauza. Daca il tratezi doar sa nu mai faca ceea ce face, si nu iti dai seama care e punctul lui de vedere, nu ii faci decit rau.
Ma intreb cum as reactiona eu - sau cum as fi reactionat la 18 ani - sa vina cineva sa imi umble prin lucruri si sa mi le confiste, fara sa ma intrebe nimic, sa cheme politia, salvarea, sa ma duca la spitalul de nebuni, sa considere big issue ca am ars patura cu tigara sau ca nu maninc pe farfurie: cu remarca "parca e un animal" . Asta in conditiile in care ei n-au deloc comunicare.
Sorry, dar aici mi se pare ca nu adolescentul trebuie sa isi revina: parintii trebuie sa isi revina.
|
quasaria
Postat pe 4 Ianuarie 2011 12:17
|
asta cred si eu....ce se intampla acum este "efectul"
ar trebui gasita "cauza"
am trecut si eu si trec prin ceva "probleme" cu baietii mei...la inceput a fost cel mare,acum e cel mic..
nu sunt "tulburari de comportament"(slava Domnului)
si mie mi-a fost recomandat sa duc copiii la psiholog...am refuzat...
si sa va spun de ce...
nu sunt impotriva idei de a merge la psiholog,dimpotriva....dar am considerat ca la varsta lor nu vor intelege ideea de "psiholog" asa cum trebuie si se va intampla exact ce spunea si Q,vor gandi ca eu ii cred nebuni si vor reactiona mult mai rau..
de aceea am incercat sa fiu eu psihologul..
si primul lucru pe care l-am facut a fost sa caut "cauza"...
si cel mai important a fost,cred eu,ca le-am spus in fiecare zi ca ii iubesc asa cum sunt...ca ei sunt si vor ramane copiii mei atat cat voi fi....
mereu exista o cauza si daca mai sunt si modificarile specifice varstei,care oricum ii bulverseaza,pe un psihic"slab" pot aparea probleme...
eu iti doresc sa ai multa rabdare si multa intelegere ptr copilul tau...
eu am reusit(cred)
|
eladaela
Postat pe 4 Ianuarie 2011 13:04
|
De la: arca, la data 2011-01-01 22:36:50mai nou am aflat ca fiul meu de 18 ani sufera de tulburare de comportament antisociala.
stie cineva ceva despre asta, a avut cineva ceva asemnator, poate cineva sa ma ajute ?
suntem disperati, nu-l mai putem controla, nu putem sa-l tinem prea mult in spital si nu stim cum sa procedam. Suntem speriati si de faptul ca si-a atacat tatal.
Draga mea, in cateva randuri ti-ai dezvaluit cateva greseli grave, ale tale si ale sotului tau.
"mai nou am aflat ca fiul meu de 18 ani sufera de tulburare de comportament antisociala" si ceilalti 17-18 ani unde ati fost?
"nu-l mai putem controla" De ce trebuie sa il controlati? De ce acum? Ati vorbit vreodata cu el?
L-ati ascultat? L-ati sprijinit? L-ati inteles? L-ati vazut cand are o problema, cand sufera?
I-ati cerut vreodata parerea sau sfatul? L-ati invatat ce este autocontrolul, ce e supararea, ce e familia?
Sunt un milion de intrebari la care trebuie sa va raspundeti, un milion de lucruri insignifiante in opinia voastra care pe el l-au daramat.
Nu l-a atacat pe tatal sau, a atacat ce il durea cel mai rau ( asta voi trebuie sa stiti ce este)
Comportamentul antisocial este o forma de protest impotriva cuiva. Vine din multe nemultumiri si prea multa umilire si frustrare, reactiile violente fiind singura arma pe care individul o poate avea la dispozitie in cel mai scurt timp.
El nu vrea sa stea in spital el vrea sa il iubiti, sa ii spuneti asta, sa il acceptati, sa stie ca e acceptat, iubit, ca ii are pe parinti alaturi.
Cu cat veti accentua o discutie de genul celei cu care ai inceput subiectul acesta, cu atat prapastia va fi mai mare.
Primul lucru este sa va schimbati radical comportamentul in relatia cu el.
|
dor72
Postat pe 4 Ianuarie 2011 15:30
|
Arca,
eu am raspuns la prima ta postare fara sa citesc ce ai spus mai tarziu
Insa, dupa cum vezi, am intuit perfect problema voastra : a ta si a sotului tau. Nicidecum a copilului.
Ai auzit de adaptare? Poate ai un baiat foarte delicat si sensibil pe care l-ati ranit si l-ati umilit, obligandu-l la acest comportament antisocial.
Daca sotul tau zicea : baiatul tatii iata ca te-ai facut barbat, ai si pistol. As vrea sa am si eu acest curaj. Ati fi avut toate sansele sa va dea el pistolul.
Si daca "ati descoperit" e foarte grav din partea voastra.
Unde sunt cei 7 ani? Au fost spulberati. Sa nu te superi pe mine ca sunt atat de dura cu tine.
Eu lucrez mult cu adolescenti si cel mai grav e sa ii consideri mici, sa ii controlezi si sa vrei sa te impui. Ai pierdut de cand ai gandit asta nu de cand ai aplicat.
Mi-ar placea tare sa vorbesc putin cu baiatul tau. Sunt convinsa ca e un dulce.
Faptul ca nu l-ati sprijinit ci l-ati tot mutat de la un liceu la altul nu a facut decat sa isi piarda increderea in el si in voi si in capacitatea voastra de a-l iubi. A mai avut si nesansa unui dobitoc de diriginte care nu l-a inteles si uite asa, i-ati retezat toate sansele la o viata normala.
Nu este nimic pierdut, daca voi aveti capacitatea de a intelege cat de mult a suferit si sufera baiatul vostru, daca vreti sa il recuperati si vreti sa intelegeti ca voi aveti tutlburari de comportament nu el.
Nu il considerati dusmanul voestru, ca nu de aia l-ati facut, sa va luptati cu el. Spuneti-i acest lucru, spuneti-i ca ati gresit, cereti-va iertare ( dar sa credeti si voi asta , sa intelegeti ca voi ati gresit) si nu asteptati reactii imediate. Cand va simti ca e iubit si inteles se va deschide
spre voi si spre casa.
Lasati-l sa greseasca, voi sunteti perfecti? Nu ati gresit niciodata? Nu ati fost tineri, nu ati facut prostii? ( Eu cred ca ati facut destule, in general parintii care au fost adolescenti rebeli au pretentii exagerate de la copiii lor)
Du-te inspre el cu dragoste nu ii reprosa mereu ca faci prea multe pentru el ca nu te-a obligat sa il nasti.
Te rog, zi-i ca o zapacita ti-a spus ca vrea sa il cunoasca deoarece ea crede cu toata forta ca e un baiat deosebit care poate face multe lucruri minunate si ca tare i-ar placea sa il cunoasca sa il ia model pentru baiatul ei.
Poate ti se pare cam ciudat ceea ce iti spun dar sa stii ca asta il va soca si va uita sa se comporte antisocial pentru ca el isi impune cu toata forta sa fie asa.Si nu astepta raspuns nu insista. Arunca vorbele asa, in vant. Va fi curios si va vrea sa stie, sa creada ca cineva il considera important.
Tare, tare mult as vrea sa stau de vorba cu el. Am vazut cazuri mai grave.
|
dor72
Postat pe 4 Ianuarie 2011 16:06
|
dor, cred ca am incercat mai multi sa spunem asta, dar nu ne-a iesit la fel de bine.... 
|
quasaria
Postat pe 4 Ianuarie 2011 19:30
|
De la: dor72, la data 2011-01-04 16:06:06Arca,
eu am raspuns la prima ta postare fara sa citesc ce ai spus mai tarziu
Insa, dupa cum vezi, am intuit perfect problema voastra : a ta si a sotului tau. Nicidecum a copilului.
Ai auzit de adaptare? Poate ai un baiat foarte delicat si sensibil pe care l-ati ranit si l-ati umilit, obligandu-l la acest comportament antisocial.
Daca sotul tau zicea : baiatul tatii iata ca te-ai facut barbat, ai si pistol. As vrea sa am si eu acest curaj. Ati fi avut toate sansele sa va dea el pistolul.
Si daca "ati descoperit" e foarte grav din partea voastra.
Unde sunt cei 7 ani? Au fost spulberati. Sa nu te superi pe mine ca sunt atat de dura cu tine.
Eu lucrez mult cu adolescenti si cel mai grav e sa ii consideri mici, sa ii controlezi si sa vrei sa te impui. Ai pierdut de cand ai gandit asta nu de cand ai aplicat.
Mi-ar placea tare sa vorbesc putin cu baiatul tau. Sunt convinsa ca e un dulce.
Faptul ca nu l-ati sprijinit ci l-ati tot mutat de la un liceu la altul nu a facut decat sa isi piarda increderea in el si in voi si in capacitatea voastra de a-l iubi. A mai avut si nesansa unui dobitoc de diriginte care nu l-a inteles si uite asa, i-ati retezat toate sansele la o viata normala.
Nu este nimic pierdut, daca voi aveti capacitatea de a intelege cat de mult a suferit si sufera baiatul vostru, daca vreti sa il recuperati si vreti sa intelegeti ca voi aveti tutlburari de comportament nu el.
Nu il considerati dusmanul voestru, ca nu de aia l-ati facut, sa va luptati cu el. Spuneti-i acest lucru, spuneti-i ca ati gresit, cereti-va iertare ( dar sa credeti si voi asta , sa intelegeti ca voi ati gresit) si nu asteptati reactii imediate. Cand va simti ca e iubit si inteles se va deschide
spre voi si spre casa.
Lasati-l sa greseasca, voi sunteti perfecti? Nu ati gresit niciodata? Nu ati fost tineri, nu ati facut prostii? ( Eu cred ca ati facut destule, in general parintii care au fost adolescenti rebeli au pretentii exagerate de la copiii lor)
Du-te inspre el cu dragoste nu ii reprosa mereu ca faci prea multe pentru el ca nu te-a obligat sa il nasti.
Te rog, zi-i ca o zapacita ti-a spus ca vrea sa il cunoasca deoarece ea crede cu toata forta ca e un baiat deosebit care poate face multe lucruri minunate si ca tare i-ar placea sa il cunoasca sa il ia model pentru baiatul ei.
Poate ti se pare cam ciudat ceea ce iti spun dar sa stii ca asta il va soca si va uita sa se comporte antisocial pentru ca el isi impune cu toata forta sa fie asa.Si nu astepta raspuns nu insista. Arunca vorbele asa, in vant. Va fi curios si va vrea sa stie, sa creada ca cineva il considera important.
Tare, tare mult as vrea sa stau de vorba cu el. Am vazut cazuri mai grave.
|
garbo011753
Postat pe 5 Ianuarie 2011 02:23
|
Sunt deacord cu Arca in tot ce spune.Faceti-l sa se simta important,iar traba cu pistolul nu e ceva extraordinar pt un baiat de varsta lui..Am crescut intr-o familie cu multi baieti,mai precis 7.Toti au facut la vremea lor ceva teribil si slava domnului nu au avut dereglari de comportament si sti de ce?Pt. ca tatal nostru,de fiecare data cand se intamla sa stie ce faceau baietii lui se amuza pe seama lucrurilor facute odata cu ei,dar in acelasi timp tot razand le spunea in ce belea se poate intra daca nu au grija si mai continua..Acum suntem cu toti batrani,avem copiii si am invatat ceva de la un taran cu 4 clase...Se intampla ca si copilul meu e tot baiat ,si cum am mai spus si mai devreme,ai ofer iubire si intelegere neconditionat si incerc sa fiu de varsta lui sa poata avea incredere in mine ca ai sunt alaturi si cand greseste si cand se bucura..
Sunt trecuta serios de 40 de ani,dar eu sunt cel mai bun prieten al baiatului meu de 16 ani si nu o spun eu....O spune chiar el.Vorbim de fete,de intamplari fericite sau nefericite,glumim,ne certam si apoi eu am grija sa imi cer iertare ca am intrecut masura facand si el celasi lucru ...Nu mai dramatiza totul in exces ca nu e cazul.Am vazut aici pe forum ca sunt destui ,,intelepti ".Sa nu ti cont de toata lumea...Tu umbla la cutiuta cu dragoste de mama,si asa vei gasii solutia..Multa sanatate si multa dragoste...!
|
garbo011753
Postat pe 5 Ianuarie 2011 02:56
|
...nustiu cum sa incep!!!........nimeni nu te poate ajuta decat cnva care a trecut sau ink trece prin asta...''baiatul asta'' ori consuma etnobotanice,ori alcool ori parintii lui nu iau dat importanta cand el avea probleme.Nu au discutat cu el la timpul potrivit,iar akum e prea tarziu!!!...Varsta de 18 ani e cea mai periculoasa akum te indragostesti cu adevarat ma gandesc k poate face asa din cauza unei despartiri sau cv de genu asta!!! ..............Cat despre tatal tau :cred k la batut cand era mic sh a ramas cu traume...asta se vindeca f greu credema!!!!!!!!!!............Trebuie sa-l faceti cumva sa va spuna ce probleme are!.....pe mn ai mei m-au imbatat intr-o seara de nam stiut cei cu mn si le- am spus tot,a 2 a zi eram alt om!!!...parintii au incercat sa ma ajute si au reusit ...akum vad viata altfel !!!
Afla la cn tine el cel mai mult si pune-l sa vb cu el...asta ar trebui sa ajute!!!...sper sa va ajute asta!!!
|
blackshadow
Postat pe 5 Ianuarie 2011 11:58
|
De la: garbo007950, la data 2011-01-05 11:58:09..Trebuie sa-l faceti cumva sa va spuna ce probleme are!.....pe mn ai mei m-au imbatat intr-o seara de nam stiut cei cu mn si le- am spus tot,a 2 a zi eram alt om!!!...parintii au incercat sa ma ajute si au reusit ...akum vad viata altfel !!!
 
la ce ajung saracii parinti din disperare.... sa imbete kupilul ca sa stea de vorba cu ei....
|
quasaria
Postat pe 5 Ianuarie 2011 15:50
|
De la: KNIGHT_31, la data 2011-01-01 22:44:32De la: arca, la data 2011-01-01 22:36:50mai nou am aflat ca fiul meu de 18 ani sufera de tulburare de comportament antisociala.
stie cineva ceva despre asta, a avut cineva ceva asemnator, poate cineva sa ma ajute ?
suntem disperati, nu-l mai putem controla, nu putem sa-l tinem prea mult in spital si nu stim cum sa procedam. Suntem speriati si de faptul ca si-a atacat tatal.
CALUGARESTE-L, O SA SE CALMEZE IN FELUL ACESTA   
|
garbo096793
Postat pe 5 Ianuarie 2011 19:43
|
De la: quasaria, la data 2011-01-04 19:30:15dor, cred ca am incercat mai multi sa spunem asta, dar nu ne-a iesit la fel de bine....
Multumesc Q, te vad o persoana deosebita.
Cat despre aceste probleme, zau ca i-as bate pe parintii de acest tip, care au asemenea pretentii de la copii ca de la niste sclavi. Nu pot sa suport sa vad copii extraordinari impinsi de parinti sa devina ratati.
|
dor72
Postat pe 5 Ianuarie 2011 20:58
|
|
putini vorbesc din experienta proprie sau cea a copiilor proprii cu tulburari de comportament...poate ca femeia nu a stiut cum sa se exprime ca sa fie inteleasa...dar eu am inteles ca este deja un diagnostic, nu doar o parere si trebuie actionat urgent...iar cazurile de genul acesta sunt din ce in ce mai frecvente, din pacate, si doar niste pareri nu ajuta cu nimic...nu stiu cati medici si-au spus parerea la subiectul in cauza...cred ca nici unul, avand in vedere solutiile date care se pare ca nu au rezolvat problema...
|
sora_ilsi
Postat pe 6 Ianuarie 2011 00:06
|
De la: arca, la data 2011-01-01 22:36:50mai nou am aflat ca fiul meu de 18 ani sufera de tulburare de comportament antisociala.
stie cineva ceva despre asta, a avut cineva ceva asemnator, poate cineva sa ma ajute ?
suntem disperati, nu-l mai putem controla, nu putem sa-l tinem prea mult in spital si nu stim cum sa procedam. Suntem speriati si de faptul ca si-a atacat tatal.
un titlu prea dramatic.in ultimul timp toti au tulburari de comportament,vre-o 20 pe zi,in functie de intamplari.de ce ai trecut asa repede la psihiatrie si nu incerci sa intelegi psihologic,adolescenta.repet ADOLESCENTA este perioada in care fiecare dintre noi se intoarce cu fata spre societate si cu spatele spre parinti.de aceea parintii trebuie sa devina si prietenii adolescentului.tot in adolescenta se intalneste prima dragoste,de aceea ca parinte este bine sa devi si confesor.incearca sa fii de acord si cu adolescentul,caci si el are personalitatea lui.nu deveniti parinti rigizi cu tinerii,caci asa ii intoarceti impotriva voastra.te sfatuesc sa mergi si la un psiholog cu adolescentul tau,daca nu vrei sa devina o leguma(datorita medicatiei psihiatrice),sau ce este mai grav,durerea lui sufleteasca neinteleasa de voi ca parinti,sa duca la fapte antisociale.cele spuse de tine,sunt numai punctul vostru de vedere.dar pustiul cum motiveaza comportamentul lui?sa sti ca faptul ca esti parinte,nu inseamna ca ai intotdeauna dreptate.cand ai stat ultima oara de vorba prieteneste cu fiul tau?ceva se intampla intre voi.ori nu spui tu ,ori nu iti dai seama.
|
vuvuzela
Postat pe 6 Ianuarie 2011 00:52
|
eu am avut un frate cu comportamentu pe care il descrii tu si a sfarsit sinucigandu-se la 29 de ani.trebuie sa ii arati multa intelegere si dragoste incerca-ti sa ii fiti prieteni.noi am fost foarte buni prieteni dar din pacate dupa ce m-am maritat si au aparut si copiii nu am mai putut fi asa apropiata de el , nu am mai avut timp sa-l ascult , sa povestim asa ca pe vremuri.si nu a mai gasit pe nimeni cu care sa ma inlocuiasca un prieten de suflet .ala a fost inceputul sfarsitului pt el.imi pare nespus de rau ca nu mai pot intoarce timpul inapoi ,sa imi fac din nou timp sa mai putem povesti, sa-l pot incuraja ,sa ii pot oferi un umar pe care sa se sprijine cand are nevoie
|
garbo175621
Postat pe 6 Ianuarie 2011 15:07
|
am urmarit o emisiune in legatura cu adolescenta.iti dau adss si intra in legatura cu ei.au tot ce le trebuie pt a ajuta adolescentii.scrie povestea ta ,scrie despre fiul tau si el va fii ajutat de oameni competenti in lumea adolescentilor.iti doresc rezolvare grabnica,mai ales tanarului.sa se integreze intre ai lui.scrie si va fi ajutat.
[email protected](ii gasesti pe TVR2)
|
vuvuzela
Postat pe 7 Ianuarie 2011 10:41
|
De la: KNIGHT_31, la data 2011-01-01 22:44:32De la: arca, la data 2011-01-01 22:36:50mai nou am aflat ca fiul meu de 18 ani sufera de tulburare de comportament antisociala.
stie cineva ceva despre asta, a avut cineva ceva asemnator, poate cineva sa ma ajute ?
suntem disperati, nu-l mai putem controla, nu putem sa-l tinem prea mult in spital si nu stim cum sa procedam. Suntem speriati si de faptul ca si-a atacat tatal.
CALUGARESTE-L, O SA SE CALMEZE IN FELUL ACESTA abordati prea usor>>>se vede indiferenta ,un raspuns din zbor...cum s-ar putea calugari un om care nu e constient cu ce se intimpla cu el insusi
|
eveli
Postat pe 7 Ianuarie 2011 10:57
|
|
au trcut cateva zile ce masuri ati luat. ma intereseaza atitudinea voastra. multi=umesc pentru raspuns
|
garbo066663
Postat pe 7 Ianuarie 2011 12:14
|
De la: eveli, la data 2011-01-07 10:57:02De la: KNIGHT_31, la data 2011-01-01 22:44:32De la: arca, la data 2011-01-01 22:36:50mai nou am aflat ca fiul meu de 18 ani sufera de tulburare de comportament antisociala.
stie cineva ceva despre asta, a avut cineva ceva asemnator, poate cineva sa ma ajute ?
suntem disperati, nu-l mai putem controla, nu putem sa-l tinem prea mult in spital si nu stim cum sa procedam. Suntem speriati si de faptul ca si-a atacat tatal.
CALUGARESTE-L, O SA SE CALMEZE IN FELUL ACESTA abordati prea usor>>>se vede indiferenta ,un raspuns din zbor...cum s-ar putea calugari un om care nu e constient cu ce se intimpla cu el insusi ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
Nu luati aceasta trauma a acestei familii in ;deradere!! RUSINE! CU ASA POSTARE DE MAI SUS!! 
|
Jojolin
Postat pe 7 Ianuarie 2011 15:23
|
 AN NOU FERICIT TUTUROR!! CU SANATATE SI BUCURII!
Am citit toate postarile si imi permit sa scriu si eu cateva cuvinte legate de acest subiect.
Cunosc multe cazuri de traume psihice, cauzate de unele elemente si am sa va scriu despre ele.
1,,,Au fost pana in anul 1982,,,mai 20 o familie fericita,In aceea zi blestemata de 20mai 1982, aveau ;;;; 10 ani de casnicie;;Aveau totul; apartament cumparat, masina ,20000lei in C.E,C,,(4 cecuri pt masina de 5000lei)) aveau 2 fetite frumoase sanatoase si destepte, de 7-9ani cls; a I a si a III a,,,,,,dar,,,,,,,,,,,,,,,,, Satan prin ;;vrajile ce le facuse ea ,, pt, al avea ca sot pe el ;;i a rapus el avea 35 ani ,ea 31 ani. Ea noaptea la orele 0 si,,, and puterea Dracului este mai mare l-a lovit mortal pe el in cap,, omorandu l ,s a du sia strans de gat fetitele, dupa care s a spanzurat in baie,,, nelasand ,,,nici un bilet privind ;;grozavia faptei! I am gasit dupa 4 zile ;umflati in casa!(( Ce a fost aici oare???!! El a fost fr, meu mai mare, un barbat harnic de casa si cum a sfarsit?????)))) OMORAT, ca un caine fara drept de apel...
2.O colega de a mea a suferit ;;o trauma ; dupa nastere! Furia laptelui! N a bagat nimeni de seama starea ei sufleteasca! La 6 saptamani dupa nastere((avea doar 26 ani)) ,,,,,,, a gasit o sotul ei ;;spanzurata in baie;;; si a lasat copilul abia nascut orfan si era ;;;inginiera!
3.Sotul meu muncind la mina, se inerva des, mai pleca si cu prietenii la un paharel, cert este ca;; a innebunit;;!! A vazut extraterestrii, care mi fac mie copii, a spart usa a fugit pe strada s a dus la o masina sa ..sparga usa , ca l chiama ;;extraterestrii;;!!Noroc de la Domnu ca; eu eram acasa cand a facut criza am pornit pe strada in fuga dupa el si((am avut pers, care radeau)) era comic fugind dar,,,,,,,,,,ei nu stiau gravitatea starii lui! L am dus cu fiul meu la un spital de psihiatrie fff, renumit l au tratat si s a vindecat! Cunosteam acel spital ca din ;;nefericire;; tata a baut nu s a tratat de nervi si a murit in acel spital ;;psihiatric;; nebun, in 1980,,la doar 68ani..
Eu cred ca problema familiei ns, cu cei 2 morti tata si fratele au fost ;ceva blestem; pe familie si niste vraji facute de ;;;o curca;; fosta ;amanta; din tinerete a tatalui, care ne a facut mult rau familiei si mai ale ;;mamei mele;!
Acolo am vazut multe fete bolnave psihic; tinere! Care erau sarmanele duse ;rau;;! Si nu i de ras!!
Parerea mea este ca;are nevoie mare de un ajutor ;;psihiatric;; la noi este ;;o rusine;; sa m,ergi la;;psiholog sau;;psihiatrie;;! In ;;Occident;;; persoanele isi vad de sanatatea lor si nu este o rusine sa consulti un mmedic in domeniul psihiatric! De asemenea ;; dracu i pe pamant;;! Poate sa fie ceva si pe fam, si sa l fi tulburat!Apelati si la puterea de vindecare a bunului D zeu,prinm credinta si rugaciune.Ac, Sf, Ciprian,,,Ac, Sf, Vasile cel Mare,, Ac, Sf, Mina,, Anton de Padua,, Ac, Sf, Arsenie Boca,, Ac, Acoperamantului Maicii Domnului si a lui Isus Hristos,, Studiati,,;;;Ghidul de spovedanie.
Acum am inceput sa ma rog pt fam, mea la ;; SF, FANURIE,, de care am auzit doar acum! Nu stiam de ex, lui mi a fost recomandat de la biserica.
4. Tata in tinerete a avut ;o curca;; aceasta i a facut ;;vraji; pe mama o ducea mereu ambulanta ,se usca de pe picioare si nu i gasea medicul nimic. Disperati , medicii desi nu era indicat acum 55ani i au spus sa mearga la o vrajitoare ca;; ei sunt ;neputiciosi;; la starea ei de sanatate.
Tata s a sus la una aceasta i a spus; ca daca mai intarzia cateva zile mama murea, ca si bunica si bunicul, au murit ff tineri de farmece, mama a ramas orfana la 1-6 ani de ambii parinti.I a facut ;dezlegare ;; de farmece care erau facute la casa cu broaste, si mama a trai aproape 81 ani! Daca; nu i facea dezlegare mama murea iar noi ramaneam ;orfani; de mama si aveam o soarta ;cruda; cred langa ;;curca tatalui!
Deci pot fi multe cauze ale comp, acestui tanar! Asa ca; daca; nu puteti posta ceva decent, serios ;;abtinrti va;; pt, ca nu se stie niciodata, ce vi se poate intapla! DOMNU SA VA AJUTE!!
|
Jojolin
Postat pe 7 Ianuarie 2011 16:07
|
Stimabila domana Jojolin...
Nu va cunosc varsta insa va respect ca probabil, sunt o mucoasa in comparatie cu d-tra
Am citit postarea d-tra, cat si celalalte postari la acest subiect.
In urma cu 2 ani eu am avut o cadere nervoasa destul de serioasa, toti apropiatii isi dadeau cu parerea....am inceput sa le ascult sfatul la fiecare, mare majoritate m-au trimis la preot, ajunsa la biserica intr-o stare rea, am rugat un mai mic al bisericii sa il caute pe un anumit preot care mi-a fost indicat sa ma sfatuiesc cu el, nu are rost sa spun ca a venit preotul, dar avea si o hatie de 100 lei scoasa de jumate la buzunarul hainei lui ca sa imi indice pretul care ma costa pt o discutie cu el...
In acel moment atat de mare mi-a fost sila incat am plecat acasa oripilata!
M-am dus la alta biserica, unde preotul incerca sa imi explice indirect ca probabil sunt posedata, nu am cuvinte sa spun cat mi-a agravat stare, fiindca eu m-am dus la el cu incredere pt un sfat intelept nu pt un diagnostic atat de ridicol, dar care la acea vreme mi-a produs groaznice crize de anxietate...
Intr-un final merg la o manastie, si vb cu un staret batran si intelept...e drept ca la el am ajuns cam tarziu, si nu mai puteam aprecia explicatia inteleapta care mi-a dat-o vizvi de starea mea insa ma trimis la parapsiholog....
Ajunsa in alt oras la parapsiholog eram convinsa ca specialistul imi va vorbi de blesteme farmece si etc. insa mare mi-a fost surpriza cand mi-a explicat ca besteme farmecele si restul, exista doar in mintiile noastre intuncate care se pot incredere in asa ceva, adica omul care crede in blestem isi poate si manifesta un blestem in realitate, inclusiv sa creada ca la si facut altul pt el, omul care se stie curat limpede si integru nu va putea nici o data sa fie afectat de astfel de influente.
Propria minte iti poate crea niste iluzii si simtome similare unui blestem si doar fiindca tu crezi in el, sau cum ati scris mai sus, v-au mai trimis si medicii la vrajitori....
Ei insa ce am aflat eu despre mine de la acel parapsiholog, era ca presupusa posedare a diavolului asupra mea, nu se rezuma decat la cresterea nivelului meu de constiinta care se declansase in mine in urma la mai multe posturi, carti citite, si experiente traite...din conceptele buddiste.
In concluzie nu toti preotii ne ajuta, ba chiar din contra.
Asa ca daca te increzi in niste boscoane primitive, le poti si traii, insa daca ai ganduri integre si coerente si nu dai crezare la astfel de practici limitate, nici nu ai cum sa ajungi in astfel de circumstante.
Sa imi fie cu iertare daca postarea mea deranjaza pe cineva, nu asta imi este intentia...
Sa auzim de bine
|
Celena
Postat pe 7 Ianuarie 2011 17:00
|
|
va multumesc pentru sfaturi si pentru prezenta, se pare am gasit oameni cu suflet, eram in pragul disperarii, dupa ce am incercat orice, dar mi-ati mai dat curaj si atitea exemple incait vad ca si altii se confrunta cu situatii asemnatoare si incep sa vad cu alti ochi aceste fapte. Ceva totusi nu e in regula cu copilul meu, eu cred ca in primul rand de la cei de la scoala este pornit raul, cu toate ca mama mea care m-a ajutat si in cresterea copiilor mei, a fost invatatoare, dar o invatatoare iubita . Eu sunt asa de speriata pentru faptul ca scoala m-a trimis la psiholog, inca de prin clasele mici si la fel , cum spuneti nu am vrut sa-l duc, la inceput, am considerat ca sunt copilarii....Cred ca asa cum spuneti m-am exprimat gresit cu controlul, asupra lui, nu in sensul asta am spus, ca vrem sa-l controlam, el a fost lasat sa aleaga ce si-a dorit el. A ales singur liceul, a intrat la prima optiune, toata vacanta s-a plimbat pe la liceu si imi spunea cat de mult ii place la liceu si ca abia asteapta sa inceapa si speram si eu in sfirsit ca va fi bine, si iata ca a fost un cosmar. La informatica au fost lasati corijenti din primul semestru jumatate de clasa, ei au inceput sa chiuleasca, sa descopere bautura si diverse substante, situatia s-a agravat si jumatate de an si pina in clasa a zecea s-au facut presiuni asupra mea cu exmatricularea pentru absente, cu repetentia si cu faptul ca nu va face fata exigentei liceului. Am incercat orice ca sa nu-l mut din liceu, pentru ca era dreptul lui.....dar pina si admiterea ii era contestata, dna directoare, care acum nici nu mai traieste, ma intreb la ce i-a folosit atita lupta si atita rezistenta impotriva copilului meu, m-a intrebat cum a reusit fiul meu sa intre cu asa o nota mare in liceul respectiv. Se exprimau de parca era liceul cuiva si nu avea acces acolo asa orice copil de pe strada. Eu asta nu inteleg si asta incerc sa aflu, ce l-a afectat atit de tare incat sa recurga la asemenea purtare. Am cerut ajutor pentru ca nici acum nu inteleg ce se intimpla si nu stiu nici eu care ar fi cauza. Unii sustin ca e din cauza ca nu am fost exigenti, altii ca din contra, am cerut prea mult....Noi am cautat sa fim corecti, nu l-am laudat cand a facut prostii, l-am laudat si ne-am bucurat de reusitele lui, l-am incurajatj in tot ce si-a dorit sa faca, dar acum nu-si mai doreste nimic. Acum am ajuns la o dna doctor care a inceput sa comunice cu el. Sper sa ii gasim si un psiholog care sa-i castige increderea, si da, facem si noi psihoterapie daca se cere, normal ca nu refuzam nimic, incercam totul si pina la capat. Toata lumea spune aici ca si noi am fost niste tineri rebeli, dar nu este asa si nu am cerut nimic copiilor, i-am lasat sa aleaga ce au vrut ei, ce au simtit ei, i-am incurajat in tot ce au vrut sa faca, mai putin in droguri si in bautura, chefuri, dar se pare ca totusi ceva nu este in regula, ceva nu este suficient si noi nu mai stim ce. Va multumesc pentru sfaturi si pentru incurajare. Nu m-am asteptat ca atita lume sa fie alaturi de mine. Azi a fost prima zi cand am primit vesti bune pentru el si cred ca si dvs m-ati ajutat. Sa dea Dumnezeu sa fie pe drumul cel bun. Cand totul se va termina, cu bine, voi scrie o carte despre aceste incercari , macar sa le fie altora mai usor, daca eu nu am stiut si nu am fost pregatita pentru asa ceva, poate din experienta mea sa invete si altii si sa fie mai putina suferinta.
|
arca
Postat pe 7 Ianuarie 2011 22:29
|
12:07, 15 Iulie 2024
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară