Garbo
Forum
Relatii
Relatia de cuplu
Credeti ca frica de singuratate ne impinge sa facem compromisuri intr-o relatie?

Credeti ca frica de singuratate ne impinge sa facem compromisuri intr-o relatie?

E ciudat ..

Distanta

Bendis_27 Postat pe 23 Ianuarie 2011 12:41
Frica de noi insusi ne impinge la compromisuri.
DA, adica sa stai cu...
gavril Postat pe 23 Ianuarie 2011 12:42
noi "insusi" ? hehehe...

michelle_ Postat pe 23 Ianuarie 2011 12:48
De la: Elle2011, la data 2011-01-20 05:38:50Stau si ma gandesc oare cati dintre noi nu am acceptat macar o singura data o persoana care nu este tocmai ce ne dorim ? A fost pentru ca eram singuri si aveam nevoie de iubire? Suntem atat de vulnerabili?
garbo078599 Postat pe 23 Ianuarie 2011 12:53
Da, cred ca frica de singuratate ne impinge sa facem compromisuri. cunosc multe persoane aflate in aceasta situatie
andra_forscorpio Postat pe 23 Ianuarie 2011 13:22
"indivizi superior inzestrati", hhmmm! se presupune ca autorul sintagmei anterioare face parte din acea categorie ,noi ceilalti ,nu ! Cata aroganta! Esti om, asadar ai temeri...important este sa le gestionezi si sa le invingi ,sa lupti cu ele! Numai asa esti invingator,nu sa spui doar -nu mi-e frica ,frica e pt. prosti! semneaza: UN OM
lianaspr1 Postat pe 23 Ianuarie 2011 13:26
Andra, nu cred ca neaparat e vorba de frica de singuratate ci mai degraba intram intr-o rutina si ne complacem in acea situatie din comoditate.
m_ada Postat pe 23 Ianuarie 2011 13:33
DA!, Frica de singuratate ne face sa acceptam multe compromisuri.................pentru a pastra o relatie "imposibila "
cristina57m Postat pe 23 Ianuarie 2011 13:41
Aurora Liiceanu spunea ca o femeie desteapta nu se desparte de un barbat de care nu e tocmai multuita pt. ca altul ca cel pe care il are nu-i mai trebuie, iar unul mai bun e fffffffff greu de gasit. Si intr-adevar, cum spunea cineva mai sus, rutina e a doua natura.
garbo109783 Postat pe 23 Ianuarie 2011 13:43
poti sa dai si sursa, te rog? in legatura cu afirmatia doamnei Liiceanu...
michelle_ Postat pe 23 Ianuarie 2011 13:46
asa e....stau si eu intr-un mariaj vechi si apus doar pentru beneficiul financiar cat de cat , pe care mi-l aduce ..si poate pentru ca mi-este lene sa stau si sa o iau de la inceput ....mi-e bine in "familie" cum s-ar spune ..insa ne facem vacante separate uneori ..si e tare bine ....ma gandesc cateodata ca poate este firea mea dualista ...sunt convinsa ca m-as descurca ok pe cont propriu ...n-am nici un dubiu ...dar mi-e lene sa traiesc singura ...de-aia am refuzat si niste oferte profesionale in urma carora castigam destul de mult ..cam 1500GBP pe luna ....doar pentru ca veneam acasa si nu gaseam pe nimeni ...........nu am nici motiv sa plec de-acasa sa ma despart ..e aproape impecabil ..el ..sotul ...si asta ma lasa fara puterea de a trai singura ...............
sentimentala Postat pe 23 Ianuarie 2011 14:04
da cred ca frica ne face sa facem compromisuri!!!!!
rox_rbz Postat pe 23 Ianuarie 2011 14:06
da ai dreptate la ce te referi "singuratatea" este o moarte lenta!!!!! Daca crezi ca e mai bine sa stai langa un om care nu te atrage de loc si nu mai ai sentimente fata de el dar totusi e mai bine sa nu te desparti de le doar ca iti este teama de singuratate!!!!!! (si asta e ceva!!!)impreuna si totusi despartiti!!!!!
rox_rbz Postat pe 23 Ianuarie 2011 14:14
Am citit pareri pro si contra. In opinia mea, nu este om care sa nu facut macar un compromis in toata viata lui. Important este sa intelegem si sa retinem lectia de viata pe care ni-l transmite soarta. Am intalnit extrem de multe persoane care din teama de singuratate au acceptat multe. Limita suportabilitatii difera de la individ la individ. Toti avem diferite temeri, dincolo de aspectul teoretic. Ne diferentiem prin capacitatea de a le invinge sau macar de a le atenua din intensitate, din puterea si capacitatea de a o lua de la capat, de a fi optimisti
Alice007 Postat pe 23 Ianuarie 2011 14:14
Mie mi-afost mereu frica de singuratate.Nu suport asta. Nu suport sa fiu doar eu, cu mine insumi.Sint un om care se simte bine alaturi si cu familia.Si da, fac mereu compromisuri, in speranta ca va fi mai bine.Si stiu ca facem cu totii compromisuri, la un moment dat, poate chiar zilnic, pentru a evita unele disensiuni, si pentru a face ca roata vietii sa se invarta mai usor!
mya056019 Postat pe 23 Ianuarie 2011 14:58
Apropo de compromisuri...Am 39 de ani, am un sot pe care nu stiu daca il mai iubesc , ma simt singura tot timpul, nu pt faptul ca el nu ma iubeste, poate ca da ma iubeste , dar eu as vrea ceva mai mult...si nu stiu daca frica de siguratate ma opreste sa fac un pas pe care deja l-am inceput...DIVORT...am considerat ca este mai bine sa traiesc singura decat intr-o tacere continua, langa acelasi om, in aceiasi casa. Simt ca nu mai avem ce sa ne spune. Problemele mai mai grave au inceput intre noi acum 2 ani cand fiica mea , unica mea fiica a cunoscut un tip pe internet din alta tara, am cheltuit o gramada de bani pentru venirea lui aici, au stat impreuna 2 ani aici, apoi au fost nevoiti sa pleca la el in tara(Filipine). Pe langa asta si faptul ca eu nu mai am contact cu lumea, am ramas fara loc de munca lucrand 14 ani in invatamant...Asta m-a distrus. prefer sa fiu singura, sa nu ma intrebe nimeni nimic. Ma simt bine cand sunt sinura in casa.NU MAI VREAU SA FIU FEMEIA DE CASA CARE FACE MANCARE SI SPALA. Am o varsta, si imi doresc altceva, nu o viata monotona.Oare ce ma opreste sa merg mai departe? Imi este foarte teama probabil de ce spune lumea... dupa 21 de ani de casnicie.Pe 8 feb, am prima infatisate de divort, si nu stiu ce sa fac, ceva ma trage inapoi. Am o stare de depresie foarte mare...cateodata parca as vrea sa imi pun capat zilelor ca sa nu vad ce se mai poate intampla. El este de casa, considera ca faptul ca plateste anumite cheltuieli, si vb aceia vine devreme acasa, cumpara miancare...nu bea...astea sunt deajuns intr-o casnicie?Dorul de fiica mea ma rapune. Simt ca nu pot merge mai departe..CE SA FAC? ASTEPT UN SFAT DE LA VOI.
garbo101292 Postat pe 23 Ianuarie 2011 15:45
Bineinteles ca frica este principalul motiv pentru compromisuri sub orice fel...Teama de apierde un suport fizic, psihic sau chiar financiar sunt cauzele pentru care ne tinem "legati" de lucruri si persoane ce nu ne fac cu adevarta fericiti....
mirciulik78 Postat pe 23 Ianuarie 2011 15:48
292, de multe ori manifestam o anume reticenta (poti sa-i spui chiar teama) atunci cand trebuie sa parasim o stare spre a intampina o alta. adica, ne e teama de ceea ce nu stim, intrucat neputand anticipa, nu putem controla. oricum nu putem controla intotdeauna nici macar lucrurile ori situatiile pe care le cunoastem ori de care suntem deplin constienti! te intrebi ce te retine in a da curs alegerii tale de a divorta! nu stii ce va fi, cum va fi, daca te vei regasi, daca iti va fi mai bine! pe de alta parte, insa, stii, ca asa cum ti-a fost relatia, in ciuda singuratatii tale in doi, a neimplinirii tale ca femeie, ai reusit sa faci cumva fata, sa supravietuiesti cu sanatatea mentala necompromisa si atunci ti se pare ca asta iti asigura macar garantia ca poti exista in limitele suportabilitatii. cu toate astea, spui ca esti nefericita, ba, mai mult, ceva grav, anume, ca vrei `sa-ti pui capat zilelor`! asadar, e rau! destul de rau! nu ai cum sa stii daca iti va fi mai bine daca divortezi, e un risc, pe care trebuie sa ti-l asumi, insa, atunci cand omul intelege ca nu-i e bine intr-o anumita conjunctura, situatie, relatie, incearca un alt `drum`, nu sta inert si autocontemplativ in asteptarea revelatiei care nu mai vine. ca doar nu e un masochist ori vreun perfid vanator de compatimiri, pozand in victima intr-o situatie, daca nu fara iesire, cel putin extrem de complicata (dupa parerea sa). daca stii ce vrei, daca stii ce-ti lipseste si-ti dai seama ca nu poti trai fara anumite dorinte, nazuinte, asteptari, sperante, atunci nu are de ce sa-ti fie mai rau. ai dreptul la toate astea si atata vreme cat speri, visezi, astepti, esti un om viu! ramai vie! apoi, inainte de a astepta ceva de la altii si de la viata, intoarce privirea spre tine intr-o introspectie serioasa, care sa te scuture si analizeaza tot. redescopera cine esti si ce te defineste! nu trebuie sa-ti fie teama de singuratate, ci de faptul ca nu te simti bine cu tine insati. asta e, cred, misterul care se ascunde in spatele acestei temeri de singuratate: `mi-e teama sa fiu singur, pt ca mi-e teama sa fiu cu mine insami/insumi! pt ca mi-e teama sa aflu cine sunt, ce se ascunde cu adevarat in mine! insa, poate, daca m-as cunoaste, as descoperi ca-mi pot fi un tovaras extraordinar, o companie placuta si benefica!` trebuie sa ne bizuim pe noi insine/insene! ...ceilalti... vin si pleaca! ...asuma-ti alegerile, implica-te si va fi bine!
esme Postat pe 23 Ianuarie 2011 16:35
decat sa stai intr-o relatie doar de dragul de a fi cu cineva mai bine lipsa.te-ai gandit vreodata ca doar noi femeile facem mereu compromisuri?ca noi ne gandim mereu la ce va zice lumea?iar ei barbatii fac doar ce le place si se simt bine?oare este corect ?nu,nu,si iar nu .de ce pt ca noi suntem mai fraiereeee
garbo097027 Postat pe 23 Ianuarie 2011 16:59
asa este,am facut si eu,dar cine nu a facut?????cand ai copii,abia atunci nu as face un compromis de genul.dar cand esti singura si esti sarita de 40 de ani,singuratatea e cea mai urata boala,asa consider eu,altii se simt bine singuri,eu nu.
garbo059722 Postat pe 23 Ianuarie 2011 17:36
http://www.garbo.ro/comunitate/garbo101292//Mai asteapta anainte sa te hazardezi..dupa, furtuna vine senin,nu grabi ceva ce ori si cum se va antampla ,trebuie sa te asiguri anainte de a stinge lumina//nu o stinge prea devreme ok?http://www.garbo.ro/comunitate/forum/post_reply/13688.html#
garbo178052 Postat pe 23 Ianuarie 2011 17:53
De la: garbo101292, la data 2011-01-23 15:45:24Apropo de compromisuri...Am 39 de ani, am un sot pe care nu stiu daca il mai iubesc , ma simt singura tot timpul Dorul de fiica mea ma rapune. Simt ca nu pot merge mai departe..CE SA FAC? ASTEPT UN SFAT DE LA VOI. Se numeste "sindromul cuibului parasit " - In multe cupluri, copiii au reprezentat motivul principal care le-a tinut laolalta. Multe casnicii sunt instabile sau prea putin aducatoare de satisfactii. Odata copiii plecati, multe cupluri descopera ca nu mai au nimic de impartasit, ca nu mai au lucruri in comun, ca asa-zisa iubire era un fundament fals, nereal. Iar aceasta apropiere �fortata� intre doua persoane care s-au obisnuit sa traiasca de unele singure poate devine insuportabila, coplesitoare�
scorina70 Postat pe 23 Ianuarie 2011 17:57
da cred ca de cele mai multe ori ...ca o scuza ca nu avem curaj sa luam atitudine..spunem ca o facem pt. copii.Cred ca asta lipseste unora pt a se desprine....CURAJ....!!,si multa incredere in noi
garbo180888 Postat pe 23 Ianuarie 2011 18:18
De la: mya056019, la data 2011-01-23 14:58:23Mie mi-afost mereu frica de singuratate.Nu suport asta. Nu suport sa fiu doar eu, cu mine insumi.Sint un om care se simte bine alaturi si cu familia.Si da, fac mereu compromisuri, in speranta ca va fi mai bine.Si stiu ca facem cu totii compromisuri, la un moment dat, poate chiar zilnic, pentru a evita unele disensiuni, si pentru a face ca roata vietii sa se invarta mai usor!
garbo180888 Postat pe 23 Ianuarie 2011 18:19
........................ Ceaiul abureste trist pe masa Tacamul servetelul apasa. N-am nevoie nici de doua linguri Doamne, asta-i cina oamenilor singuri! .......................................................... Si dintre toate cel mai tare ma omoara Singuratatea meselor de seara Si macar la una dintre cine, Dumnezeu sa bea un ceai cu mine.
garbo109783 Postat pe 23 Ianuarie 2011 19:40
COMPROMISURI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! NIMIC IN VIATA NU MERITA SA FACI COMPROMISURI PE CARE SA LE REGRETI....ORICE COMPROMIS SE 'PLATESTE'. SI EU AM FACUT COMPROMISURI 11 ANI DE CASNICIE SI TOT AM RAMAS CU 1 COPIL MINOR PE CARE A TR SA-L CRESC SI SA-L EDUC SINGURA... NIMIC IN ASTA LUME NU MERITA SA FACI COMPROMISURI...ACUM SUNT SINGURA DE 22 ANI IAR COPILUL S-A CASATORIT SI TOT SINGURA SUNT ....IAR PT BARBATI ...NU MERITA SA FACI NICI CEL MAI MIC COMPROMIS...O VIATA AVEM SI MAI BINE O TRAIIESTI SINGURA DECAT SA SUFERI LA UN BARBAT...PUTINI BARBATI SUNT DE CALITATE SI SA NU-MI SPUNETI DOAMNELOR CA AVETI PE ACASA O ASTFEL DE "SPECIE" CE ESTE PE CALE DE DISPARITIE...SI....NU MERITA SA FACI COMPROMISURI PT A-TI SALVA CASNICIA SI PT A FI LANGA COPII...VIATA ISI URMEAZA CURSUL SINGUR SAU IN DOI....
garbo044813 Postat pe 23 Ianuarie 2011 19:57
Din pacate, dupa cum se vede si aici, compromisuri fac in 99% din cazuri doar femeile. Asta denota lipsa de respect de sine. Cum adica stau din cauza copiilor? Iar cand acestia cresc, zboara de langa noi... De altfel nici barbatilor nu le plac acest gen de femei, de aceea ele raman in continuare de post de "femeie-n casa"! Trist, dar adevarat!
garbo097574 Postat pe 23 Ianuarie 2011 20:21
Si eu am facut multe compromisuri dar nu frica de singuratate m-a impins .Doar din cauza copiluli.Aveam si eu o idee fixa ,sa nu creasca copilul meu cu tata de-al 2-lea.Si mai avea batrana o vorba,,maica daca va despartiti, voi va gasiti fericirea in bratele altora dar copilul vostru are de suferit cel mai mult ca asa cum te iubeste pe tine ca esti masa asa il iubeste si pe el ca e tasu,, si uite asa trec anii faci multe compromisuri si te trezesti k copilul s-a fact mare si isi face viatza lui.
radu_adriana Postat pe 23 Ianuarie 2011 20:47
mm de ce iti este frica oricum nu scapi!incerci sa tragi de acel ceva sa il prelungesti..incerci sa te faci pe tine insati sa crezi ca ti se pare ca de fapt nu esti singur...dar.....esti singur
sanque Postat pe 23 Ianuarie 2011 20:56
Eu nu cred ca frica de singuratate e motivul pentru care se fac compromisuri.Motivele sunt altele
garbo025131 Postat pe 23 Ianuarie 2011 21:20

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Cer eu prea mult de la el? Nici nu mai stiu, poate stiti voi...	45	De la: reyya 12 Martie 2010 19:41
buna ziua	2	De la: anaROBERT 20 Septembrie 2010 16:09
Buna	17	De la: dor72 10 Aprilie 2011 21:00

ce sa fac?	359	De la: bluelight 24 Octombrie 2009 22:08
prea sentimentala	20	De la: garbo_398552 5 Mai 2014 23:26