O poveste cu sad-end

joi, 27 ianuarie 2011Poveste noua
Am indraznit sa visez . Am avut tupeu. Am depasit limita. Iar acum suport consecintele.Ceea ce ma mistuie este un gol dureros amestecat cu dezamagire profunda. Halal reteta!
Cum puteam spera ca printul va iubi servitoarea? Cum puteam spera ca macar se va uita la ea? Ochii printului sunt doar pentru stralucitoarea printesa, spontana , frumoasa, iubitoare , asa cum trebuie, asa cum spune povestea.
El , printul, frumos, de succes, inalt, cu ochii caprui si cu o atitudine ireprosabila are tot ce vrea si va avea totul: o cariera frumoasa, o firma cu profit, un job muncit, maturitate, o familie frumoasa, o sotie printesa iubitoare , stralucitoare , magnifica, multi copii zvapaiati, o viata linistita, o pozitie sociala si financiara excelenta, o casa primitoare si luxoasa, o masina fiabila si multa, multa iubire.... va avea tot. El, Printul.
Eu, servitoarea, mica, umila, inocenta, visatoare, cinstita, plina de iubire si daruire voi avea: o cariera de succes, voi fi un profesor universitar respectat, un sot potrivit si respectat, copii destepti si multi ( trei ), prieteni oportunisti, o casa normala, o masina neagra, calatorii, amanti utilizabili si cam atat. Toate acestea fara vreo urma de sentimente. O casnicie profitabila pentru amandoi, cu un sot destept incat sa aiba ce mosteni primogeniturile, dar un sot fara personalitate pentru o femeie fara sentimente ca mine.
Voi fi goala sufleteste! Am atata iubire in mine, dar nu are cine sa o primeasca, nu am cui sa o ofert. Nimeni nu o vrea, asa ca o voi arunca la gunoi. E atat de greu sa fac asta! E atat de multa , incat va dura timp sa scap de ea, dar nu mai exista cale de intoarcere. Renunt definitiv la iubire, pentru ca ea a renuntat la mine!
Printul nu va veni sa o salveze pentru ca nu vede, dar mai ales pentru ca o servitoare nu ii va trezi interesul decat ocazional, in serile reci si pustii. Dar mai ales pentru ca el are printesa lui. Acesta este cursul veritabil al basmului, un basm cu sad-end!
silfur_tar
Postat pe 27 Ianuarie 2011 20:20
dap.. de fiecare data-mi dau lacrimile de tristete dupa ce-mi pierd timpu' citind povestiri d-astea contrafacute, din care nu se-ntelege nimic...
zambil
Postat pe 27 Ianuarie 2011 20:37
Un basm ptr uni atat de real ,,,,,cu diferenta ca printu era un tip de alta nationalitate cu okii albastri aparent sinceri dar fara suflet fiecare cuvant mi se potriveste
_blondyna
Postat pe 27 Ianuarie 2011 20:47
sa rezumam: asadar, servitoarea e viitor profesor universitar, dar prefera sa fie servitoare ori nu mai are nicio importanta, intrucat cariera paleste, se anuleaza, e frectie la piciorul de lemn, atata vreme cat nu (mai) exista iubire. servitoarea, pare-se, nu tocmai saraca, viitor profesor universitar, care si-a jucat totul pe o singura carte, nu mai da doi bani pe existenta si posibiitatile ei, intrucat idealul sau a primit o lovitura sub centura si a sucombat. marile lucruri se traiesc o singura data in viata, restul e inchipuire, ce mai tura-vura?! iar kestia asta, `renunt definitiv la iubire, pt ca ea a renuntat la mine!`, e de-a dreptul tragi-comica, precum toata povestea asta rasuflata. asta ce telenovela e?
esme
Postat pe 27 Ianuarie 2011 21:11

Esme, sunt mandru de tine!
Te-a stricat garbo asta si pe tine
Thor_again
Postat pe 27 Ianuarie 2011 21:16
si probabil da, printul va renunta la servitoare, pentru ca servitoarea nu iubeste suficient cit sa nu ramina o simpla servitoare.
Ai citit Cenusareasa si altele asemenea, nu, daca tot o dam pe basme? Nu ti se pare ca fost generata o transformare, la un moment dat? Nu ti se pare ca o energie atit de puternica poate metamorfoza? Si nu crezi ca lipsa acestui capitol releva, de fapt, ca tu doar vrei sa fii iubita - nu iubesti?
Gindeste, dna profesor universitar.
quasaria
Postat pe 27 Ianuarie 2011 21:16
ei, thorule, omul cat traieste, invata (uneori)!
esme
Postat pe 27 Ianuarie 2011 21:28
ce vise au fetele astea......
auzi frate ,.ditamai profesorul ................Universitar ............sa lucreze servitoare nu se poate ........ unde a ajuns societatea asta

sa ma bata mama........iti vine sa-ti dai palme
jeanette40
Postat pe 27 Ianuarie 2011 21:37
jeanno, stai, ca s-ar putea ca ideea asta cu servitoarea sa fie cu schepsis: o metafora, asa ca pt efecte dramatico(-hilare) de scena! fara scufundari psiho-filosofice, e platitudine curata, e nimic, consum ineficient si, in consecinta, inutil, de oxigen! altfel, cine ar mai parea interesat?! de fapt, ce spun eu aici?! e ditamai alegoria!
esme
Postat pe 27 Ianuarie 2011 21:45
.....si tu, tot servitoare, blondyno?
si_totusi
Postat pe 27 Ianuarie 2011 21:58
Nu,nu ea e director de vanzari la firma de import-export "frunze taiate pentru caini".
lala2
Postat pe 30 Ianuarie 2011 02:45
Am facut si eu in urma cu peste zece ani asta,si a fost gresit.
Viata nu e nimic fara iubire,si bineinteles ai cui o oferi,numai ca trebuie cautari multe.
Nimic nu pica de-a gata din cer,trebuie luptat.
Si pentru unele lucruri,merita sa lupti o viata intreaga.
Prea usor renunti la iubirea din suflet,care este un dar.
De o mie de ori prefer sa suFAR SI SA IUBESC,DECAT SA FIU GOALA IN SUFLET,doar am incercat si asta,si e mai groaznic ca orice.
Sa lupti sa iubesti,sa cauti persoana care te iubeste,si o iubesti.
Daca dureaza prea mult si trec anii,si o casatorie de conventie e mai buna decat nimic.
Cand suntem raniti,judecata nu e clara si facem tampenii,atentie.
Si printul se poate uita si la fata saraca si cinstita,pentru ca eu l-am luat de barbat.
Nu fara lupte cu soacra,care nu voia o straina din alta tara,si saraca pe deasupra.
Fiecare are undeva perechea lui,eu am gasit-o la 29 ani.
O vei gasi si tu,poate mult mai devreme.
Incepe sagandesti pozitiv,ca de acolo vine norocul in dragoste.
Succes,pastreaza toata iubirea,si intareste-o,inmulteste-o,nu o arunca la gunoi,ca iubirea e cel mai de pret dar.
Iar iubirea inseamna si sa daruiesti,chiar daca nu primesti.
Sa daruiesti fara sa primesti nimic in schimb,e iubire adevarata.
Succes,D
daniilia
Postat pe 30 Ianuarie 2011 09:10
cum nu sti, Casper !!!!!!!!!! poi ....la universitatea blondelor va preda ceva de genul ............cum sa te mariti cu un om bogat ?
jeanette40
Postat pe 30 Ianuarie 2011 09:45
initiez curs de lobotomie pentru blonde nici nu costa mult, doritoarele sa-mi scrie
casperphantom
Postat pe 30 Ianuarie 2011 09:58
lobotomie... daca are material clientu', daca nu.. poate ajustat extensii....
quasaria
Postat pe 30 Ianuarie 2011 10:03
Si mie mi se pare ca povestea asta e scoasa cu forcepsul.. un fel de onanie trista.
Dar, nu-i asa, de aici s-a nascut progresul ...
anakin
Postat pe 30 Ianuarie 2011 17:27
baiatu'

de ce nu inviti fetele pe topicul tau,mami?

ca vorba ceea...e literatura...
iasomia
Postat pe 30 Ianuarie 2011 17:45
E o idee, iaso... pana la urma, tot un fel de literatura e si asta, chiar daca aduce mai a Sandra Brown.
anakin
Postat pe 30 Ianuarie 2011 18:20
50% din postare este reprezentata de literatura, expresii si metafore , iar 50% se realitate. Am vazut ca fiecare si-a tras concluziile . Cateva mici argumentari: printul nu e nici bogat, nici strain, nici de vita nobila, ci un om ( eu ma refeream la calitati), printesa la fel, servitoarea nu e nici blonda, nici saraca, nici dezamagita doar o data, ci este o inocenta a societatii care avea niste principii corecte ( din punct de vedere social, politic, literar) dar incorecte in contact cu societatea moderna, profesia de profesor universitar cere munca fizica si intelectuala, dar nu are nimic de a face cu sentimentele( din cauza aceasta nici numele nu e real). Este doar o idee dezvoltata, profunda si tragica. Dar daca preferati sa o luati ad literam, va inteleg. Traiti intr-o lume ne-buna.... cum zice cantecul.
silfur_tar
Postat pe 30 Ianuarie 2011 20:35
draga mea, daca ai vrut o alegorie, care reprezinta un procedeu stilistic constituit dintr-o insiruire de metafore, comparatii si personificari, ai cam dat-o-n bara! nu ti-a iesit. ca drept dovada reactiile de aici! ca text literar ce-si revendica o valoare in sine, e carentat, e superficial, e derapat, e incropit din elemente ce apartin unor registre total intangibile, asa in maniera in care il inchegi tu si vrei sa-l faci o entitate de sine statatoare, si cu oaresce virtuti pe deasupra. chiar daca i-ai dat o nota lirico-dramatica, e lipsit de adancime, e pueril, metaforele sunt extrem de stangaci alese si nepotrivit plantate una alaturi de alta ori una in compensatie cu o alta, in context. ceea ce scrii, ceea ce intrupezi cu ajutorul stilisticii trebuie sa aiba sens si sustinere conceptuala, logica (chiar daca aparent ilogica, dar inscrisa intr-o logica proprie, a textului) si coerenta ca imagine si reprezentare de continut. sunt total deplasate asocierile alea cu servitoarea si profesorul universitar. e `subtire`, dar pt o telenovela merge. si, la urma urmei, de ce spui ca universitarul nu ar avea nimic de-a face cu sentimentele? ce, el nu e om? nu are emotii, sentimente, trairi, reactii, impulsuri? e sfinxul? sau vreun extraterestru? ori vreo alta creatura?

insa, daca nu revendici anumite virtuti literare ale textului, atunci poti sta linistita! fiecare scrie, (se) povesteste si imagineaza cum poate! nu avem pretentii! suntem doar oameni! nu suntem la vreun concurs de compozitii literare.
esme
Postat pe 30 Ianuarie 2011 21:07
daca tu te consideri servitoare, nu crezi ca-i cam greu sa-l faci sa vada altceva?
mara_alexandru
Postat pe 31 Ianuarie 2011 11:11
Anumite postari de aici sunt moduri de exprimare a unor nemultumiri, tristeti, stari de spirit personale! Cad te loveste tristetea, putina victimizare este un leac care functioneaza! Cum ne exprimam acele stari personale in scris: altii mai bine, altii mai rau, altii tragi-comic, altii autoironic...si asa e greu pentru unii sa o faca, daca mai sunt altii care critica acest "cum" s-a dus naibii comunicarea! Parerea mea! Desi, prin impulsuri sunt in zona "criticatorilor" ma abtin din rasputeri sa o fac...un fel de "lup moralist" deh... !
As_ninge
Postat pe 1 Februarie 2011 12:51
Cred ca profesia pe care o ai....ti-a afectat modul de a gandi....Transformi totul in tragedie.....Daca nu a fost sa fie al tau...cu siguranta o sa gasesti un altul care sa te faca fericita. In caz ca nu esti Mama Omida....nu prea ai cum sa ghicesti viitorul. Acum esti trista, frustrata poate. Dar timpul vindeca orice si cine stie cand o sa apara adevaratul print. Poate ca cel despre care vorbesti in postul tau a fost doar o amagire. Sau ai crezut ca el este barbatul visurilor tale si cand ai vazut ca nu iti raspunde cu aceleasi sentimente, frustrarea a inlocuit sentimentele frumoase pe care le aveai pt el.
Spuneai ca prin natura jobului pe care il ai....depui munca intelectuala si fizica. Din moment ce ai studiat atatia ani ca sa devii profesor universitar, sunt sigura ca stii deja ca ceea ce pare azi negru, maine se poate transforma in gri si poate, mai tarziu, cu rabdare si incredere in fortele proprii...se poate transforma in roz. Urmatoarea mutare iti apartine, dar daca deschizi bine ochii, sunt sigura ca poti sa gasesti un barbat care sa valoreze mai mult decat printul acela amagitor si care sa te respecte si sa iti ofere dragostea la care visezi.
Tot ceea ce ni se intampla este o consecinta a alegerilor pe care le facem.........
theoneemy
Postat pe 2 Februarie 2011 01:56
De la: silfur_tar, la data 2011-01-27 20:20:38joi, 27 ianuarie 2011Poveste noua
Am indraznit sa visez . Am avut tupeu. Am depasit limita. Iar acum suport consecintele.Ceea ce ma mistuie este un gol dureros amestecat cu dezamagire profunda. Halal reteta!
Cum puteam spera ca printul va iubi servitoarea? Cum puteam spera ca macar se va uita la ea? Ochii printului sunt doar pentru stralucitoarea printesa, spontana , frumoasa, iubitoare , asa cum trebuie, asa cum spune povestea.
El , printul, frumos, de succes, inalt, cu ochii caprui si cu o atitudine ireprosabila are tot ce vrea si va avea totul: o cariera frumoasa, o firma cu profit, un job muncit, maturitate, o familie frumoasa, o sotie printesa iubitoare , stralucitoare , magnifica, multi copii zvapaiati, o viata linistita, o pozitie sociala si financiara excelenta, o casa primitoare si luxoasa, o masina fiabila si multa, multa iubire.... va avea tot. El, Printul.
Eu, servitoarea, mica, umila, inocenta, visatoare, cinstita, plina de iubire si daruire voi avea: o cariera de succes, voi fi un profesor universitar respectat, un sot potrivit si respectat, copii destepti si multi ( trei ), prieteni oportunisti, o casa normala, o masina neagra, calatorii, amanti utilizabili si cam atat. Toate acestea fara vreo urma de sentimente. O casnicie profitabila pentru amandoi, cu un sot destept incat sa aiba ce mosteni primogeniturile, dar un sot fara personalitate pentru o femeie fara sentimente ca mine.
Voi fi goala sufleteste! Am atata iubire in mine, dar nu are cine sa o primeasca, nu am cui sa o ofert. Nimeni nu o vrea, asa ca o voi arunca la gunoi. E atat de greu sa fac asta! E atat de multa , incat va dura timp sa scap de ea, dar nu mai exista cale de intoarcere. Renunt definitiv la iubire, pentru ca ea a renuntat la mine!
Printul nu va veni sa o salveze pentru ca nu vede, dar mai ales pentru ca o servitoare nu ii va trezi interesul decat ocazional, in serile reci si pustii. Dar mai ales pentru ca el are printesa lui. Acesta este cursul veritabil al basmului, un basm cu sad-end!
nu sunt servitoarea ,nici nu mi-a trecut prin cap asa ceva,eu sunt printesa rasfatata cu ifose razboinica nici n-as accepta rolul de srvitoare umila ,mai ales ca am personalitate puternica ,,ori totul ori nimic
garbo107589
Postat pe 2 Februarie 2011 22:03
nuti_vio
Postat pe 2 Februarie 2011 22:06
ce de razboinice pe'aci !!!!!!!!!!!
jeanette40
Postat pe 2 Februarie 2011 22:06
Este doar o idee dezvoltata, profunda si tragica. Dar daca preferati sa o luati ad literam, va inteleg. Traiti intr-o lume ne-buna.... cum zice cantecul. [/quote]

Asta-i tare cu ideea dezvoltata! Wake up, alegoria ta nu-i decat un delir tragi-comic. Cat despre profunzime si gropile pot fi adanci, Mi se pare ca ai cazut intr-una foarte foarte profunda.
charmelen
Postat pe 3 Februarie 2011 01:14
Este doar o idee dezvoltata, profunda si tragica. Dar daca preferati sa o luati ad literam, va inteleg. Traiti intr-o lume ne-buna.... cum zice cantecul. [/quote]

Asta-i tare cu ideea dezvoltata! Wake up, alegoria ta nu-i decat un delir tragi-comic. Cat despre profunzime si gropile pot fi adanci, Mi se pare ca ai cazut intr-una foarte foarte profunda.
charmelen
Postat pe 3 Februarie 2011 01:14
De la: garbo107589, la data 2011-02-02 22:03:50
De la: silfur_tar, la data 2011-01-27 20:20:38joi, 27 ianuarie 2011Poveste noua
Am indraznit sa visez . Am avut tupeu. Am depasit limita. Iar acum suport consecintele.Ceea ce ma mistuie este un gol dureros amestecat cu dezamagire profunda. Halal reteta!
Cum puteam spera ca printul va iubi servitoarea? Cum puteam spera ca macar se va uita la ea? Ochii printului sunt doar pentru stralucitoarea printesa, spontana , frumoasa, iubitoare , asa cum trebuie, asa cum spune povestea.
El , printul, frumos, de succes, inalt, cu ochii caprui si cu o atitudine ireprosabila are tot ce vrea si va avea totul: o cariera frumoasa, o firma cu profit, un job muncit, maturitate, o familie frumoasa, o sotie printesa iubitoare , stralucitoare , magnifica, multi copii zvapaiati, o viata linistita, o pozitie sociala si financiara excelenta, o casa primitoare si luxoasa, o masina fiabila si multa, multa iubire.... va avea tot. El, Printul.
Eu, servitoarea, mica, umila, inocenta, visatoare, cinstita, plina de iubire si daruire voi avea: o cariera de succes, voi fi un profesor universitar respectat, un sot potrivit si respectat, copii destepti si multi ( trei ), prieteni oportunisti, o casa normala, o masina neagra, calatorii, amanti utilizabili si cam atat. Toate acestea fara vreo urma de sentimente. O casnicie profitabila pentru amandoi, cu un sot destept incat sa aiba ce mosteni primogeniturile, dar un sot fara personalitate pentru o femeie fara sentimente ca mine.
Voi fi goala sufleteste! Am atata iubire in mine, dar nu are cine sa o primeasca, nu am cui sa o ofert. Nimeni nu o vrea, asa ca o voi arunca la gunoi. E atat de greu sa fac asta! E atat de multa , incat va dura timp sa scap de ea, dar nu mai exista cale de intoarcere. Renunt definitiv la iubire, pentru ca ea a renuntat la mine!
Printul nu va veni sa o salveze pentru ca nu vede, dar mai ales pentru ca o servitoare nu ii va trezi interesul decat ocazional, in serile reci si pustii. Dar mai ales pentru ca el are printesa lui. Acesta este cursul veritabil al basmului, un basm cu sad-end!
nu sunt servitoarea ,nici nu mi-a trecut prin cap asa ceva,eu sunt printesa rasfatata cu ifose razboinica nici n-as accepta rolul de srvitoare umila ,mai ales ca am personalitate puternica ,,ori totul ori nimic
Oups!! Iar ai incurcat conturile,Blondyno! Trebuia sa raspunzi de pe Silfur,nu de pe 589, Deci...quod erat demonstrandum Pentru mine,caz clasat.
tatoo
Postat pe 3 Februarie 2011 03:56
garbo133776
Postat pe 3 Februarie 2011 19:04

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
sexul copilului 1 De la: mariana1971_12_08 1 Aprilie 2010 13:50
apocalipsa 283 De la: elisabeta_boia 18 Octombrie 2011 16:47
Dilema 15 De la: garbo225715 24 Februarie 2012 01:05
atractie sexuala sau iubire? 16 De la: preciouss 21 Iulie 2009 21:28
de ce nu poate sa ma mai iubeasca 210 De la: garbo017014 2 Iulie 2011 11:26
Setari Cookie-uri