|
am o problema din care nu stiu cum sa ies.am 32 de ani si sunt casatorita de 9 ani.sotul meu a fost primul barbat din viata mea si credeam ca va fi si singurul.in 9 ani de casnicie nu am reusit sa concepem un copil, am inceput niste analize pe care nu le-am dus pana la capat, intotdeauna gasesc cate un motiv.pot spune ca am o casnicie fericita, am avut unele discutii, ca in orice cuplu, pe care le-am rezolvat discutand, ce a ramas nerezolvat este faptul ca mie imi place sa fiu alintata, mangaiata, sarutata, lucru pe care el il face doar ca sa ajunga mai repede in pat cu mine, numai cand doreste el sau daca insist eu prea mult pe tema asta; cateodata ma simt ca imi face un favor. daca ar fi dupa el am face dragoste in fiecare seara, dar cateodata nu tine cont si de ce mi-ar placea mie, ca sa scurtez, idea este ca de vreo 5 luni a intrat in viata mea un barbat , pe care il stiu de 7 ani, dar de 1 an am inceput sa ne cuoastem mai bine, cu care am inceput sa am o relatie. este exact ce imi doresc, problema este ca este casatorit si are si 2 copii. trebuie sa va imaginati ca toate viata mea am urat femeile care au relatii cu barbati casatoriti si am ajuns sa devin una si nu am nici un regret.tot timpul imi spun ca trebuie sa incetez, ca nu este bine ceea ce fac, dar nu reusesc. ma simt dorita, admirata ,imi spune ca si-ar lasa familia pentru mine, dar i-am mai spus ca nu as putea sa-i cer lucrul acesta, chiar daca imi doresc din tot sufletul meu sa fie doa al meu.trabuie sa ma ajutati sa gasesc o solutie, am ajuns sa ma trezesc noaptea, la serviciu s-a observat o schimbare in atitudinea mea si nu stiu ce sa mai fac sa trec peste starea pe care o am. sper ca m-am facut inteleasa si poate ma ajutati.va multumesc
|
iubire06
Postat pe 27 Ianuarie 2011 21:06
|
doamne, mai sunteti? am ajuns sa cred ca toate oamele casatorite au amanti colegi de munca. mai puteti, mai puteti?
o fi vreo boala molipsitoare si-i mai grea ca aviara. eu ziceam ca e de porc ase intamplare dar, se vede ca-i de gaina . de fapt, de gasca sau curca
|
si_totusi
Postat pe 27 Ianuarie 2011 22:14
|
|
o fi cate putin din toate....
|
|
|
dancris
Postat pe 27 Ianuarie 2011 22:23
|
|
Te-ai casatorit prea devreme ...
|
Kamitzu15
Postat pe 27 Ianuarie 2011 22:27
|
Cel mai tare ma enerveaza minciuna asta.
Melodia asta e pentru tine, poate poate te trezeste, am gasit-o din greseala
http://www.youtube.com/watch?v=kBN7G2SnM2E
ia vezi ti se potriveste? 
sa nu te superi dar cred ca se potriveste cu ceea ce ai scris tu acolo
si nu e nici genul de muzica pe care il ascult  
|
persidadamian
Postat pe 27 Ianuarie 2011 23:07
|
da-mi si mie nr de tel al sotului....
il voi anunta eu daca u nu poti.....
pfff,lacat la gradina,lacat la gradina nu pune nimeni???
|
anaROBERT
Postat pe 28 Ianuarie 2011 00:03
|
si de ce stai cu el daca nu iti indeplineste asteptarile?
Pt ca iti plac telenovelele, sau de ce?
A ramas vreo problema nerezolvata intre voi - nu se poate rezolva, nu iti ofera ce ai nevoie, asta e: next. Casnicia nu e decit o conventie, tu o faci, tu o desfaci. Nu e obligatorie pentru nimeni.
Cum va mai place nene sa va fouteti viata singure si dupa aia sa va gasiti scuze..... 
|
quasaria
Postat pe 29 Ianuarie 2011 10:14
|
as dori sa vin cu o precizare.
niciodata nu mi-am pus problema ca voi ajunge sa am o relatie extraconjugala, stiu ce inseamna o alta femeie in viata unei sotii,dar totul a venit de la sine, de la un sarut care a trezit in mine niste senzatii extraordinare.
sotul meu, dupa cateva discutii pe care le-am avut pe aceasta tema nu vrea sa incerece sa ma simt iubita. cateodata la el totul se reduce sa se simta el bine.
mi-as dori ca toate femeile care incearca sa judece ceea ce am facut sa treaca exact prin acelasi lucru. veti privi cu alti ochi situatia.
in acest moment nu pot lasa decat timpul sa decida pentru mine, dar poate voi gasi o rezolvare cu ajutorul vostru.
|
iubire06
Postat pe 30 Ianuarie 2011 11:15
|
singurul lucru pt care toata lumea poate sa judece este minciuna, georgita. Iar asta iti apartine.
Nu sta in puterea noastra sa decidem ce ne ofera celalalt - dar sintem 100% responsabili sa luam deciziile corecte, in situatia data.
Faptul ca barbatu-tau nu te face sa te simti iubita poate justifica sa te desparti. Dar NU justifica sa inseli.
|
quasaria
Postat pe 30 Ianuarie 2011 11:23
|
q 
|
persidadamian
Postat pe 30 Ianuarie 2011 13:53
|
"problema este ca este casatorit si are si 2 copii"
Uite ce spui si aici, iti construisti fericirea pe suferinta altora, alegerile singura ti le faci, nu te mai victimiza. Sunt curioasa cum ar reactiona sotul daca ar stii.
Incearca sa inversezi rolurile si vezi tu ce ai simtii?
|
persidadamian
Postat pe 30 Ianuarie 2011 13:59
|
sant curioasa daca ar divorta si a-ti avea copii vostri si dupa vreo 10 ani se mozoleste cu alta si ii starneste neste senzatii ...si te paraseste ...  cum te-ai simti????(asa ar simti sotia lui acu  )
|
floare_cu_colti
Postat pe 30 Ianuarie 2011 14:10
|
De la: persidadamian, la data 2011-01-30 13:59:04"problema este ca este casatorit si are si 2 copii"
Uite ce spui si aici, iti construisti fericirea pe suferinta altora, alegerile singura ti le faci, nu te mai victimiza. Sunt curioasa cum ar reactiona sotul daca ar stii.
Incearca sa inversezi rolurile si vezi tu ce ai simtii?
uite sa va spun o poveste, cunosc pe cineva care avea o sotie foarte faina si o iubea nebunul draq, insa a venit odata acasa si a prins-o cu unul in dormitor, tipu'asta nebunu a fost si un mare bataus la viata lui dar pentru femeie s-a potolit, ei si cand i-a vazut pe aia doi in pat, amantu sa lesine de frica, dar individu l-a lasat sa plece ca a zis el , omul incearca, femeia daca e femeie de casa nu v-a pune botu.
pe scurt tipu i-a rupt femeiii picioarele de la genunchi, intr-un fel ciudat ca acum merge tare anevoie si i-a taiat fatza cu briciul, pe urma a divortat si pentru agresiune a facut si vreo 3-5 ani de inchisoare, dar s-a dus el la politie si a spus ce a facut, putea cred sa scape, dar a vrut el sa plateasca, insa acum e insurat e bine, are copii, cealalta umbla cu necunoscuti agatati in gara.
povestea e una urata, si nu e obligatoriu sa sa ajunga aici, dar nu stii niciodata cum reactioneaza un om tradat
|
casperphantom
Postat pe 30 Ianuarie 2011 14:25
|
am inceput sa capat o alergie teribila cu mancarimi groaznice la aceasta sintagma pe care o considerati plina de moralitate, cuviosenie, smerenie, filosofie, intelepciune si orice mai vreti din registrul super, hiper, extra ce tinde catre infinit, si care suna atat de acuzator si neindurator, dar atat de sec, dogit si lipsita de logica!: ` iti construiesti fericirea pe suferinta altora!` aratati-mi-l/o si mie pe acela/aceea care se gandeste -(si daca o face, s-o faca fara a trece prin chinurile iadului, pt ca apoi, renuntand in favoarea altuia, sa nu devina un alienat, un instrainat de el insusi, un ratacit in propria-i viata, careia nu-i mai poate gasi un sens)- mai degraba la fericirea altora, la fericirea lumii intregi, decat la propria fericire! care e ala care renunta de buna voie si nesilit de nimeni, la ceea ce-l implineste si il intregeste, pt ca i se pare ca un altul care revendica `aceeasi` fericire are mai multe drepturi decat el? cine spune asta? cine spune ca unuia i se cuvine sa fie fericit si altuia nu ori mai putin fericit? e-adevarat, trebuie sa existe niste limite, ca doar n-o sa-l aplaudam admirativ pt curajul sau, pe acela care, in numele fericirii sale, pe care si-o revendica, caci are dreptul, comite niste acte abominabile si cu totul degenerate, aducand in apararea sa scuzele penibile si absurde de incercare `a cautarii fericii`.
dar, atunci cand te simti nefericit, spune-o, rosteste-o si fa alegeri care sa nu-ti mai schilodeasca fiinta! pleaca! nu te retine nimeni! nu inteleg pt ce trebuie sa ramaneti incremeniti, intemnitati intr-un context care va dauneaza cu adevarat! si ce nu mai inteleg si mi se pare perfid, injositor si degradant pt fiinta umana, este faptul ca va complaceti intr-o relatie nociva, pt ca apoi sa va autovictimizati, pana la invocarea martirajului, pt cate sacrificii ati facut voi in numele fericirii altora! sa fim seriosi, nu ati facut-o din generozitate, din intelepciune si iubire desavarsita, neconditionata, dintr-o moralitate adanc asimilata si inteleasa, ci din lasitate, din lipsa de demnitate, din ignoranta, din egoism si, ca urmare, din rautate!
|
esme
Postat pe 30 Ianuarie 2011 14:50
|
Casper, nu stiu ce sa-ti raspund. Nu sunt deacord cu violenta de nici un fel, indiferent care ar fi motivul ce ne pune in situatii de genu. Acum cei drept e ca toti suntem buni la teorie, cu totii discernem binele de rau ..............
Insa intr-adevar cand asteptarile ti-au fost inselate in felul asta cam greu cu discernamantul, daca e sa recunoastem cu totii, cred ca ne vine sa ne intandem lati pe podele si simtim sa urlam ca lupii.
Acum fiecare si cu ce o fost inzestrat, omul e supus greselii, nu tot deauna alem calea corecta si dreapta, cat traim invatam, mai si iertam, cadem ne ridicam ca asta-i viata.
|
persidadamian
Postat pe 30 Ianuarie 2011 14:52
|
esme, corect
|
si_totusi
Postat pe 30 Ianuarie 2011 14:56
|
esme, bravooo 
doamne, ce-mi place cand te enervezi, e exact ceea ce gandesc si eu, nu-ti place unde a ajuns viata ta, numai de tine depinde sa schimbi ceva
|
casperphantom
Postat pe 30 Ianuarie 2011 15:12
|
Bine Esme, ai dreptatea ta si-ti respect punctul de vedere insa eu prefer sa ma autoeduc in continuare dupa citatul celebru pe care toata lumea il stie, Ce tie nu-ti place altuia nu-i face.
"mai degraba la fericirea altora, la fericirea lumii intregi, decat la propria fericire! care e ala care renunta de buna voie si nesilit de nimeni, la ceea ce-l implineste si il intregeste, pt ca i se pare ca un altul care revendica `aceeasi` fericire are mai multe drepturi decat el? cine spune asta? cine spune ca unuia i se cuvine sa fie fericit si altuia nu ori mai putin fericit?"
Dar cine spune ca o alta persoana ar avea dreptul sa calce fericirea alteia in picioare din egoism? ce fel de fericire e asta? ca eu nu o inteleg
"dar, atunci cand te simti nefericit, spune-o, rosteste-o si fa alegeri care sa nu-ti mai schilodeasca fiinta! pleaca! nu te retine nimeni! nu inteleg pt ce trebuie sa ramaneti incremeniti, intemnitati intr-un context care va dauneaza cu adevarat! si ce nu mai inteleg si mi se pare perfid, injositor si degradant pt fiinta umana, este faptul ca va complaceti intr-o relatie nociva, pt ca apoi sa va autovictimizati, pana la invocarea martirajului, pt cate sacrificii ati facut voi in numele fericirii altora! sa fim seriosi, nu ati facut-o din generozitate, din intelepciune si iubire desavarsita, neconditionata, dintr-o moralitate adanc asimilata si inteleasa, ci din lasitate, din lipsa de demnitate, din ignoranta, din egoism si, ca urmare, din rautate!!"
Exact la asta m-am referit si eu si Quasira cand am vorbit de minciuna.
|
persidadamian
Postat pe 30 Ianuarie 2011 15:18
|
persida, fie ca e vorba de o ea sau de un el, nu calca in picioare fericirea nimanui. fiecare e liber sa-si cladeasca viata asa cum crede el de cuviinta. povestea e in ograda celui ce inseala sau a celui ce se lasa inselat. ei trebuie sa se gandeasca si sa-si rezolve problema
|
si_totusi
Postat pe 30 Ianuarie 2011 15:33
|
|
persi, spune-mi tu ca eu nu pricep, poate imi scapa ceva: cum mai poti vorbi de fericire conjugala, cand cel de langa tine alege sa-si indrepte privirea in cu totul alte parti decat in ograda sa, compromitand naibii intreaga fericire a familiei `armonioase`, demne de invidiat? despre fericirea asta spuneai, ca e calcata in picioare in mod crunt, barbar, nemilos de un altul/alta, de un al treilea in triunghiul amoros ori cum o fi el? de un al treilea catre care, cel care facea parte dintr-o relatie stabil(it)a si, chipurile, batuta in cuie, si la fericirea careia a contribuit pana atunci nevoie mare, a ales sa-si indrepte pasii, gandurile, afectiunea si sensul? pai ce fericire ar mai fi aia, cu cineva langa tine, care, de fapt, nu mai e cu tine, caci te-a scos din ecuatie, intrucat priveste inspre alt orizont si nazuieste la lucruri pe care sa le faca cu altcineva? tu ai mai putea sta cu cineva care a ales sa viseze in alte parti? ti s-ar mai parea fericire? ai mai putea-o numi fericire? cu siguranta nu! atunci, cine-si cladeste nefericirea pe fericirea cui? un al treilea?! nu! devii nefericita nu pt ca a intervenit o alta si ti-a calcat fericirea in picioare, distrugand-o prin faptul ca ti-a luat, ca ti-a `furat` omul de langa tine, ci pt ca cel de langa tine nu te mai doreste! o doreste pe alta! punct!
|
esme
Postat pe 30 Ianuarie 2011 15:39
|
Nu m-am referit la faptul ca cineva si-a ales sa-si indrepte pasii spre alte zari. E vorba de modul in care fac acest lucru.
De exemplu tie personal ti-ar fi totuna daca ai fi mintita?ori daca ti s-ar spune cinstit, Esme draga uite care e treaba tu iti vezi de ale tale eu de ale mele, nu se mai poate si gata?
Foarte bine, nu mai ai nimic de oferit persoanei de langa tine, e viata ta faci ce vrei cu ea si ti-o traiesti cum vrei.
In fine,
|
persidadamian
Postat pe 30 Ianuarie 2011 16:00
|
|
persi, inteleg ce vrei sa spui! indiscutabil ca as prefera de mii de ori adevarul decat minciuna ori incertitudinea! iar asta m-ar stimula sa pot sa-mi vad de drumul meu. nu putem avea intotdeauna ceea ce ne dorim. insa, atata vreme cat sunt vie, lumea poate sa stea si-n cap si intr-o mana sau intr-un picior! nu-mi pasa decat de faptul ca trebuie sa supravietuiesc eu si ca e absolut imperios sa-mi regasesc echilibrul, sa ma regasesc si sa ma recladesc pe mine.
|
esme
Postat pe 30 Ianuarie 2011 16:08
|
oare am probleme psihice, sau as fi prea imorala daca in acest moment sunt interesata sa ma simt eu bine?
eu nu doresc sa divortez si nici persoana cu care am o relatie nu doreste.
stiu ca mi-am tradat principiile,mi-am facut foarte multe probleme de constiinta ca nu este bine ceea ce fac, dar sunt prea egoista in acest moment.
viata este atat de scurta si simt ca nu am trait-o cum mi-am dorit incat sunt dispusa sa duc momentan aceasta viata dubla.
cred ca putine femei sunt fericite alaturi de sotii lor, le-as dori tuturor un sot ca al meu, gresesc foarte mult cu ceea ce fac, dar pasiunea este atat de mare incat nu pot renunta la relatie.
poate sfaturile si exemplele voastra ma vor ajuta sa trec peste tot si sa iau o decizie.
|
iubire06
Postat pe 1 Februarie 2011 20:24
|
georgita,
mie ce spui tu mi se pare... sa zicem straniu, din doua motive:
1 - daca ai asa un barbat bun, nu simti ca i-ai datora nimic? Sau ca, fiind asa de bun, poate ar merita - in principiu - sa fie iubit de cineva? Poti sa te uiti linistita in ochii lui, sa faci dragoste cu el fara nici o problema si sa il minti?
Pe mine tocmai faptul ca ar fi un sot nemaipomenit de bun m-ar ucide. Daca ar fi unul plin de hibe, probabil, da, as ramine linga el - in fond, cit a investit afectiv cam atit are... Nu mi-ar contrazice principiilei cu nimic Dar, in acelasi timp, nici n-as putea sa fiu meschina cu un om care nu merita asta...EU n-as putea. Poate tu poti. .
2 - persoana cu care ai o relatie - ti-ai pus problema de ce nu doreste mai mult? Te-ai gindit ca poate ceea ce vezi tu ca pasiune nu e chiar pasiune? Stii ce inseamna pasiune? Sa il doara fix in cour de tot restul lumii. Poate, daca viata e scurta, cum spui, si esti egoista, cum spui, ar merita sa experimentezi asa ceva: pentru ca reala pasiune a unui barbat asa e. Calci peste tot si toate pentru persoana iubita, doar ea conteaza si te duci si o iei si din gaura de sarpe, si din brate de la barbatu-sau, si din mijlocul iadului sau raiului, daca vrei sa fii cu ea. Deci, daca tot ce vrei tu e sa fii iubita - acum nu esti. E doar un simulacru caldut si convenabil. Sau, sa zicem, ti se pare mare pasiune doar 10% din capacitatea unui om de a iubi.
Cind nu e cu tine stii de ce nu e, nu? Pentru ca isi perefera nevasta...  E barbat. Nu simte obligativitatea familiei asa cum o simte o femeie. La el e pur si simplu preferinta - inclusiv, sau mai ales sexuala - pentru nevasta. Daca nu ar fi asta, nu ar sta cu ea din pura obligatie.
|
quasaria
Postat pe 2 Februarie 2011 01:46
|
La un moment dat mi-a spus ca si-ar lasa familia ca sa fie cu mine si i-am raspuns ca imi spune asta pentru ca stie nu ii voi cere acest lucru niciodata .
De fiecare data cand vorbim la telefon imi spune ca ma iubeste chiar daca stie ca nu vreau, nu sunt genul de femeie careia daca ii spui ca ii vei da luna de pe cer chiar si crede acest lucru.
Cred ca tine mai mult de perversitate ceea ce fac, deorece imi face placere sa fac dragoste cu sotul meu si nu am nici un regret.Invat multe lucruri si experimentez multe. Poate acum fac ce trebuia sa fac inainte de casatorie. Sotul meu nu merita sa ii fac asa ceva,incerc si cred ca si reusesc sa am in continuare statutul de sotie perfecta, sunt chiar mai toleranta in unele privinte, dar nu pot renunta la relatia pe care o am, in momentul asta.
Sunt constienta ca este o relatie distructiva, dar imi este bine acum, cine stie mai tarziu, mereu mi-am spus ca in viata trebuie sa le incerci pe toate dar cu masura.Poate ca voi gasi masura pana la urma.
|
iubire06
Postat pe 2 Februarie 2011 19:30
|
:-) AM fost la un moment dat intr-o situatie, sa zicem, similara. Cu diferenta ca perfectul de barbat stia - si nu era nici o problema... pentru el era important doar sa fiu acolo. Si sa am, cum spui tu, statutul de sotie. Tot perfecta.
Diferenta era ca nu minteam pe nimeni - dar in rest lucrurile erau la fel.
La un moment dat mi-am dat seama ca, de fapt, ma mint pe mine.
Ca in siguranta mea sublima refuzam sa recunosc ca eu pe celalalt il vreau - si chiar il vroiam, asa cum spera un copil care stie ca nu exista Mos Craciun, ca totusi exista.... Nu o recunoasteam nici fata de mine, nici fata de el, dar mi-as fi dorit sa ma rupa de lumea mea duala si sa imi ofere ceva real. N-a facut-o. A continuat sa fie o iluzie, si am continuat un timp sa ma mint ca imi e bine asa.
Am continuat si sa ma mint ca sotul nu ma lasa sa plec pentru ca ma iubeste.
In realitate, amindoi stiau foarte bine ce vor ei. Si stiau la fel de bine si ce vreau eu, dar de ce vroiam eu nu le prea pasa. Nici unuia, nici altuia.
Daca vreunul dintre barbatii astia te-ar iubi, ti-ar citi sufletul. Si si-ar da seama ca bravezi. Ca, de fapt, nu iti e bine.
Mai devreme sau mai tirziu, o sa te prinzi si tu, probabil, cit esti de singura intre ei doi.
|
quasaria
Postat pe 2 Februarie 2011 20:06
|
"..Cred ca tine mai mult de perversitate ceea ce fac, deorece imi face placere sa fac dragoste cu sotul meu si nu am nici un regret.Invat multe lucruri si experimentez multe. Poate acum fac ce trebuia sa fac inainte de casatorie. Sotul meu nu merita sa ii fac asa ceva,incerc si cred ca si reusesc sa am in continuare statutul de sotie perfecta.."
sa mai aud vre-o cotzoharla ca spune.."o femeie nu pleaca niciodata de acasa de bine ce-i este"..
'ete ca se poate..
|
roby_cado
Postat pe 2 Februarie 2011 20:21
|
"..Poate ca voi gasi masura pana la urma.."
pai nici asta n-are masura potrivita bre..?
nu-i nimic..,mai incearca tati..,abia ai dat de gust(ca sa zic asa)..
|
roby_cado
Postat pe 2 Februarie 2011 20:23
|
pai nici asta n-are masura potrivita bre..?
nu-i nimic..,mai incearca tati..,abia ai dat de gust(ca sa zic asa).
imi pare rau ca ori ai interpretat gresit ceea ce am vrut sa spun ori esti pus pe mishtouri.
faptul ca in atatia ani de casnicie nu mi-am pus problema sa imi insel sotul spune ceva despre mine si nu mi-am propus sa incep sa sar din ''masura'' in ''masura''.
|
iubire06
Postat pe 2 Februarie 2011 22:23
|
eh..,lasa..,nici sa-ti inseli sotul nu ti-ai propus..,dar.. "sa intamplat pur si simplu"..
ce mor eu dupa fraza asta.. 
|
roby_cado
Postat pe 2 Februarie 2011 23:41
|
12:07, 15 Iulie 2024
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară