Garbo
Forum
Timp liber
Altele
cum ne manifestam fiecare creativitatea ?

cum ne manifestam fiecare creativitatea ?

Luptam sa fim fericiti sau.... ?

stop TIGANIZAREA

Thor_again Postat pe 20 Februarie 2011 22:51
ilsi, eu unul chiar nu am nimic cu profesorii. Daca tu asta ai inteles, ma vad obligat sa iti atrag atentia ca ai inteles gresit. Nici nu ii demonizez. Cum am mai spus-o, problema pe care incerc sa mi-o lamuresc (si nu sa lamuresc pe altii) tine de sistem. Adica, pentru a fi mai explicit, de cei de care depind reglementarile, intr-o exprimare mai simplista. Dar nu mi-ai raspuns la intrebarea cu sedintele.
mai oameni buni.. si aici , ca si in alta parte, Omul sfinteste locul...sunt si oameni dedicati meseriei lor si puturosi.
Freya__ Postat pe 20 Februarie 2011 22:54
Ba nu Thor, o arunca in fata dirigintelui : ce numa a meu nu stie/e mai prost, etc... E chestiune de educatie, pardon non-educatie a parintilor legislatia romaneasca nu face decat sa legifereze manifestarea nesimtirii si a prostului gust : elevii au numai drepturi, parintii au numai drepturi, pe cand profesorii au doar obligatii si responsabilitati cand vezi un copil ultra rasfatat ( prost crescut) cum motiveaza/justifica parintii comportamentul? Are personalitate niciodata nu va recunoaste ca are carente imense in cunoasterea psihologiei copilului poate ca un vid imens...

dor72 Postat pe 20 Februarie 2011 22:57
Ilsi nu mai insista cu eu...eu...eu... tu esti profesor, ai studiat, ai un anumit(ridicat ) nivel de cunoastere al problemei cat la suta din populatia tarii crezi ca are habar sau este interesat de ceea ce spui tu ( ma refer la faptul ca nici macar nu se gandesc ca ar trebui sa le stie) As...as...as... crede-ma, cu tot respectul este un conditional, realizabil sau nu parinti nu spun nici macar as...dar: maine fac 3 probleme/am facut...intelegi cei mai multi nici nu realizeaza ca sunt parinti
dor72 Postat pe 20 Februarie 2011 23:04
dor, asta e cu totul alta problema. Grava. Revenind la problema cu sedintele: cum am spus, se face in turma. Toti, la gramada. Se discuta tot felul de probleme si, invariabil, se creeaza ierarhii de toate felurile. Cred ca majoritatea copiilor s-au confruntat si se confrunta cu problema comparatiei cu altii. Chiar si eu am avut problema asta cand eram mic. "Tu de ce nu poti sa fii ca x-ulescu?" Prin urmare, apare frustrarea.
Thor_again Postat pe 20 Februarie 2011 23:07
Aici s-a mai modernizat ceva Nu ai voie sa jignesti copilul pe fata, nici in fata celorlalti parinti si notele se spun in particular, fiecaruia si nu se mai fac comparatii de genul... eventual raportul copilului cu el :progres, regres... oricum, tu ti-ai reventi bine( ai fost la psiholog?)
dor72 Postat pe 20 Februarie 2011 23:12
Imi pare rau s-o spun, dar creativitatea la orice materie tine tot de maiestria didactica, de profesor. Nu toti au vocatie. Fac meseria doar ca pe o slujba oarecare pentru care primesc o plata. Dar nu putem sa-i judecam pe toti la fel. Trebuie sa invatam sa discernem ce este spre binele nostru si al copilului nostru. Sa gasim solutii, nu doar sa blamam. Am participat la un curs de dezvoltare profesionala si am putut sa constat lipsa de receptivitate a unor colegi in ceea ce priveste metodele noi de invatare abordate. Profesoara incerca sa explice ca daca nu-si vor schimba metodele, vor risca sa nu mai invete nici unul materia lor, pentru ca elevii se vor plictisi de moarte. E adevarat ca schimbarea e grea. Nici unul nu a vrut sa tina lectii deschise cu elevii ca sa demonstreze cum aplica metodele si m-am oferit eu. A iesit o lectie foarte frumoasa, laudata de profesoara care ne predase si care era, intr-adevar foarte exigenta, dar avea dreptate. Dar stiti cum este: nici dascalii nu mai au motivatie, pentru ca ea e data si de o remuneratie pe masura, nu credeti? Ce eficienta poti sa ai la 800 de lei pe luna? Cand elevi de clasa a opta iti rad in fata spunandu-ti ca banii astia ii beau intr-o seara la restaurant? Deci, ii mai intereseaza pe ei creativitatea, cand deja nu mai au nici o sensibilitate, daca parintii le dau bani pe mana, intr-o zi, mai multi decat castiga un profesor intr-o luna? Cand sunt invatati ca munca e o rusine si ca daca invata carte ajung muritori de foame? De aceea, revin, tocmai pentru ca sunt si dascal, dar am si copii in scoala. Trebuie sa ne straduim mai mult noi, ca parinti, pentru binele copilului nostru. Si sa asteptam mai putin ca altii sa faca asta in locul nostru.
sora_ilsi Postat pe 20 Februarie 2011 23:12
volens- nolens, tot la romanica am ajuns? in fine, daca tot insistati, aflati ca nu exista termen de comparatie cu alte sisteme de invatamant din asa zisa lume civilizata. eventual putem sa spunem ca e mai ok decat in zimbabwe sau botswana. poate si decat in columbia, vietnam sau laos. da'... cam atat. ilsi, educatori precum cei descrisi de tine (si in randul carora te incluzi si tu), sunt cam putini. dar nu asta discutam eu. la urma urmei, tot sistemul le permite sa fie astfel. si da, ai mare dreptate in ce priveste conditiile. ajungem din nou la sistem. pana la urma tot acolo unde vreau eu va aduc
Thor_again Postat pe 20 Februarie 2011 23:27
ai predat matematica? de ce privesti situatia in particular iti apreciez sincer calitatile si nu o lua personal, nu fac referire la tine ci la realitatile sistemului sa nu imi spui ca nu exista si profesori de engleza obtuzi... tot asa exista si profesori de alte discipline, dedicati, instruiti dar stopati de sistem cati dintre parintii cu care tu intri in contact direct iti impartasesc parerea? cati ai reusit sa convingi?cati au devenit mai constienti dupa discutiile cu tine? ce amaraciune iti spun ca societatea romaneasca e plina de cancer, gr III si IV ti-ai revenit grozav, Thor ai inceput si sa razi...
dor72 Postat pe 20 Februarie 2011 23:29
ori noi, ori botswana... tot o moneda...suntem
dor72 Postat pe 20 Februarie 2011 23:33
Dor, parintii mei nu au avut studii superioare: tata avea 7 clase, dar stia istorie mai bine decat mine, cu n. clase, iar mama avea liceul si scoala post liceala si nu lucra, ca ne crestea pe mine si pe fratele meu. Ne-a dat la meditatii la pian si la limba germana de la varsta de 5 ani. Pe amandoi. Si traiam toti dintr-un salariu, locuiam cu bunicii, si mama statea noaptea si mai lucra pulovere la masina ca sa scoata si ea un ban( pentru asta platea si la fisc). A investit in noi. Nu i-a cerut nimeni sa ne dea la meditatii. Si nu a fost degeaba. Eu am facut pian si limbi moderne si cred ca as putea invata usor orice limba( am invatat araba intr-o luna, desi credeam ca e o limba pe care nu o voi putea invata niciodata). Nu a criticat nicidata profesorii nostri si nu ne-a lasat niciodata sa-i criticam(desi, intre noi fie vorba, eu consider ca nu stiu istorie din cauza profesoarei din generala care era foarte rea si-mi dadea numai note mici). Mi-am dorit de mica sa fiu profesoara, dar nu pot spune ca datorita vreunui dascal care mi-a insuflat asta, ca nu cred ca seman cu vreunul. Poate doar datorita mamei mele care a facut totul pentru mine ca sa-mi dezvolt aptitudinile si datorita uneia dintre profesoarele mele de pian de la liceu care a crezut in mine si in talentul si vocatia mea. Daca parintii mei nu mi-ar fi descoperit aptitudinile si nu ar fi investit in mine, nu cred ca scoala ar fi putut sa faca asa de una singura. Este experienta mea, dar voi puteti sa asteptati cat vreti de la scoala si de la profesori, e greu sa te indrume cineva. Mi-a placut si mie sa fiu un deschizator de drumuri si ma bucur mult sa am fosti elevi care vin si-mi povestesc momentele care le-au marcat viata si cariera, sub indrumarea mea: o fosta eleva a terminat Facultatea la Londra, un fost elev a terminat Conservatorul in Olanda, una e studenta la Bruxelles, alta a terminat in Paris, etc. astea sunt satisfactiile de care vorbeam, dor...si mai sunt multe altele...
sora_ilsi Postat pe 20 Februarie 2011 23:38
la o clasa cu 15 copii din ciclul primar (deci clasele I - IV), exista doi teachers. Simultan, nu pe principiul "azi eu, maine tu" sau "de la ora la ora eu, dupa aia tu". O sedinta cu parintii dureaza doua zile. In acest timp copiii sunt liberi; parintii sunt programati pe rand, cu data si ora la care vin la scoala sa discute cu indrumatorii clasei. Nu se discuta decat de copilul propriu al parintelui care se afla "la raport". De fapt asta si e o sedinta: o ocazie in care indrumatorul "da raportul" parintelui despre progenitura proprie. Nu este comparat cu x sau y, nu se fac ierarhii. Asta se intampla in Canada - cel putin partea britanica din vest, dar si in amaratul de oras - stat Singapore, de numai 700 de km patrati. De unde stiu? Simplu: in Singapore am asistat personal la o astfel de sedinta, pentru nepoata mea. Nepoata care a plecat acolo din Canada, cu parintii.
Thor_again Postat pe 20 Februarie 2011 23:39
la o sedinta cu patintii aici la noi in romanica,intr-o scoala normala ai fost??
eladaela Postat pe 20 Februarie 2011 23:45
da, Thor...si noi avem ore din acestea cu doi profesori...chiar si cu sistemul acesta obtuz...dar putem noi sa schimbam sistemul? putem, insa, sa ne schimbam noi gandirea, mentalitatea... Stii ca suntem criticati ca am inceput sa aplicam in sistemul romanesc politici de invatamant care nu au dat rezultate in unele tari dintre cele mai civilizate din Europa? Si cum se face ca rezultatele olimpicilor nostri romani depasesc pe cele ale statelor civilizate si cu un invatamant bine pus la punct?
sora_ilsi Postat pe 20 Februarie 2011 23:46
care v-a�i b�it aici, bre? a... alarm� fals�. dar senza�ia e aceea�i...
Thor_again Postat pe 20 Februarie 2011 23:50
ilsi...ptr ca avem copii destepti copiii mei invata in doua scoli normale din romanica asta dar pot sa va spun ca au toate conditiile au activitati scolare,dar si extrascolare si n iste diriginti ptr care eu una am toata stima
eladaela Postat pe 20 Februarie 2011 23:52
Te felicit! Multumeste lui Dumnezeu ca ai avut parte de o familie sanatoasa, cu principii si cu filosofie de viata. Mereu am spus ca nu o hartie cu timbru sec te face destept, nici educat. Ai beneficiat de cea mai frumoasa educatie si de o viata extraordinara. E foarte bine ca poti sa prezinti elevilor tai un astfel de model, concret. Si e de dorit. Sincer. Mi-as dori un astfel de profesor pentru fiul meu. Asta ma face sa te respect si mai mult. Datorita familiei tale minunate, ai avut sansa unei vieti cum multi si-ar dori sa traiasca ( eu mi-am dorit mereu sa stiu sa cant la un instrument dar n-am reusit si sper ca voi invata acum, cand fiul meu vrea sa invete chitara - e o oportunitate) Dar mi se pare o utopie sa crezi ca 2% macar dintre elevi pot sa duca aceeasi viata... Intr-adevar, astea sunt satisfactii Inca o data : te felicit pentru viata ta minunata. Tu sigur nu existi, tu traiesti! Si te invidiez sincer pentru acest lucru Nu pot sa zic ca am avut sau am o viata fada, are farmecul ei, mi-am dorit intotdeauna sa traiesc la cote atat de inalte dar m-am bucurat si de ce mi-a oferit viata si de ceea ce i-am smuls eu... e cam greu sa visezi la lucruri minunate cand trebiue sa te maturizezi brusc, inainte de vreme si sa te apuci sa iti cresti fratii, prea mici pentru a intelege ce li s-a intamplat si tu prea naiva si obligata pentru a visa... In orice caz, pentru o persoana ca tine merita sa vizitez Garbo, in care aproape imi pierdusem increderea. Mi-ai inseninat existenta, cu siguranta.
dor72 Postat pe 20 Februarie 2011 23:58
esti cam unica, pe-aici, ela...si venisi si cam tarziu... nimeni nu mai vrea sa creada ce spui tu, sorry...
sora_ilsi Postat pe 20 Februarie 2011 23:58
ilsi...nu vreau sa fac pe nimeni sa creada nimic eu stiu ceea ce AM VAZUT, nu ce am auzit eu de la unii si de la altii
eladaela Postat pe 21 Februarie 2011 00:00
noapte buna, fetele! trebuie sa merg la nani ca maine am zi grea... va pupic
sora_ilsi Postat pe 21 Februarie 2011 00:04
noapte buna ilsi
eladaela Postat pe 21 Februarie 2011 00:05
noapte buna, soro! Credem si ce zice eladela, doar ca astea sunt cam rarute
dor72 Postat pe 21 Februarie 2011 00:11
dor..inseamna ca eu si baietii mei suntem norocosi
eladaela Postat pe 21 Februarie 2011 00:15
Cu siguranta poti sa te declari castigatoare In viata, toate lucrurile si evenimentele sunt in cautarea si mentinerea unui anume echilibru...iti ia dintr-o parte dar iti da in cealalta... Nu am avut o adolescenta usoara dar nu m-am plans niciodata rasplata e sotul si baiatul meu. amandoi imi dau o siguranta si o stare de foarte bine care ma fac sa zambesc aproape in orice situatie. P.S. Ela n-ai zis ca si tu... esti profesoara...
dor72 Postat pe 21 Februarie 2011 00:24
De la: dor72, la data 2011-02-21 00:24:11Cu siguranta poti sa te declari castigatoare In viata, toate lucrurile si evenimentele sunt in cautarea si mentinerea unui anume echilibru...iti ia dintr-o parte dar iti da in cealalta... aici ai mare dreptate,dor...si am vazut si eu asta si nu,nu sunt profesoara,desi mi-ar fi placut....am alte activitati cu copii(de fapt mai mult cu adolescenti),ii ajutam,dar in alt fel
eladaela Postat pe 21 Februarie 2011 00:29
Se vede si din felul in care tratezi situatia sistemului Si eu lucrez cu copii, imi place fff mult ce fac, societatea asta infecta ma dezamageste locuiesc la tara si fiecare aspect al vietii unei persoane imi este arhicunoscut...de aceea sunt suparata si inversunata...mi-e mila si imi vine sa plang atunci cand vad cat pot sa sufere niste inocenti care se maturizeaza inainte de vreme....
dor72 Postat pe 21 Februarie 2011 00:37
Noapte buna, ela E cam tarzior...
dor72 Postat pe 21 Februarie 2011 00:41
stiu si am vazut ca avem si oameni de calitate....oameni care nu merg doar "la job",care fac ceea ce fac cu daruire,si care incearca sa reziste in ciuda sistemului... si normal,exista si nelipsitele "uscaturi",ca peste tot... sa speram ca nu vor ramane doar astea....
eladaela Postat pe 21 Februarie 2011 00:43
De la: sora_ilsi, la data 2011-02-20 22:51:34Buna, floricico. Din experienta mea iti pot spune ca nu m-am bazat niciodata pe ceea ce face invatatoarea sau profesoara, la clasa. Noi am pus mana pe carte si am considerat invatatura ca pe cea mai buna valoare de impartasit copiilor. Si daca ar fi sa constat ca nu e suficient ce se face la clasa, m-as informa, si tot mi-as ajuta copilul. Nu l-as lasa pe seama unor "incompetenti", i-as studia aptitudinile, l-as ajuta. Si chiar si atunci, cu propriul copil, ar fi posibil sa gresesc, nu? Doar nu suntem infailibili? Intoleranta asta ne omoara si ucidem caile de comunicare. Ne taiem singuri franghia, of. Asa e firea noastra: nu ne asumam niciodata responsabilitatile. Tot timpul altii sunt de vina. De-aia nu progresam. Daca altul nu face, ce ma opreste sa fac eu? de acord cu tine Ilsi, neimplicarea noastra, neasumarea responsabilitatilor ca individ,faptul ca ne victimizam mereu,dar nu facem nimic sa schimbam situatia duce la involutie.te admir cum gandesti ,pt copii tai ,pt tine si familie pt viitorul nostru.
vuvuzela Postat pe 21 Februarie 2011 22:18
la mai multi
eladaela Postat pe 21 Februarie 2011 22:25

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
dedicaTIE - Dedicatii speciale, personalizate	1	De la: burunducel 21 Septembrie 2010 11:43
Luptam sa fim fericiti sau.... ?	1	De la: irinalaiu 5 Februarie 2011 11:33
Hahaha!	4	De la: garbo_471131 4 Septembrie 2017 21:33

cand iubitul tau devine un inger!	3	De la: loveactually 1 Septembrie 2009 22:20
despre pisici	28	De la: liaiedera 11 Aprilie 2010 22:08