"Primul sarut" Povestea mea...

As avea nevoie de pareri,sfaturi si chiar accept sa fiu judekata cu toate ca sunt o fire extrem de orgolioasa si capricioasa..Am 21 d ani( el 25) si este pentru prima data cand incerc sa povestesc si sa vorbesc despre asta,Azi imi simt sufletul trist si greu..Povestea mea suna kam asa..Eram o copila aveam varsta de 12 ani cand l-am cunoscut.Pe atunci eram niste copii care ieseam in curtea blocului si ne jukam ratzele si vanatorii..am copilarit practic impreuna insa pe parcursul timpului situatia s-a schimbat,pe atunci insa eu il vedeam un prieten si atat.Insa sentimentele lui se schimbasera iar eu nu intelegeam ce se intampla in jurul meu,nu puteam accepta sa-l ranesc il consideram cel mai bun prieten si totusi fara sa vreau l-am ranit..a incercat sa ma faca sa inteleg si chiar mi-a furat primul meu sarut.De atunci fara sa-mi dau seama am inceput sa simt primii mei fluturasi in stomac . Asa a inceput totul,insa timpul a trecut,anii au trecut,noi ne-am schimbat..am cunoscut persoane noi si usor,usor am inceput sa ne indepartam unul de altul.Am mai pastrat legatura o perioada,pana kand amandoi ne-am implicat in alte relatii in adevaratul sens al cuvantului.Eu am avut o relatie de aproximativ 3 ani iar el a inceput o relatie care dureaza si in prezent de cirka 5 ani.Cu toate astea atunci knd eu m-am implicat in prima mea relatie serioasa el a decis sa rupa orice legatura cu mine fara sa-mi spuna nici makar un cuvant,nici makar un "salut" pur si simplu evita sa ma priveasca,ma ocolea in permanetza fara sa-mi dea nici o explicatie.Atunci nu am inteles nimic din comportamentul lui insa am luat situatiza k atare,nu aveam de gand sa-l trag de maneca si sa-i cer vreo explicatie cu toate k undeva in sufletul meu ma macinat atitudinea lui..Nu am vorbit ani buni,comportandu-ne ca si cum nu ne-am fi cunoscut niciodata si vazandu-ne fiecare de vietile si relatiile noastre.Si acum 'surpriza' de ceva timp sunt singura iar el a revenit in viata mea si simt ca mi-o da peste cap cu tot felul de cuvinte pe care nu mi le pot scoate din minte.Mi-a marturisit acum motivul pentru care el a ales sa puna tacere intre noi,spunandu-mi ca nu suporta sa ma stie cu altcineva pentru ca m-a iubit exagerat de mult si ca era dispus sa renuntze la orice pentru mine iar eu l-am dezamagit..Am inceput sa continuam sa vorbim despre asta si sa ne amintim de tot felul de lucruri amuzandu-ne..Pastram legatura de cateva luni.. ma suna zilnic,vorbim ore in sir la telefon,imi spune tot felul de cuvinte frumoase si imi da de inteles ca isi doreste safie totul bine si sa fim impreuna.Insa eu sunt constienta ca el in prezent are o relatie de atatia ani destul de serioasa de care tot timpul evita sa vorbeasca este zodia rac si este destul de inchis in el si chiar devine suparat cand incerc sa abordez subiectul "ea" .Ma simt vinovata ca am inceput sa am sentimente puternice pentru el stiind de relatia lui acuala si nu pot accepta sa fiu pe locul 2 sau o roata de rezerva.Tot timpul ma suna pe furisi ca ea sa nu afle..ma suna de pe tot felul de numere de tel ale prietenilor lui si chiar ne-am intalnit de cateva ori bineinteles intr-un bar feriti de ochii lumii..ma simt bulversata,ma simt un fel de "amanta" cu toate ca e mult spus deoarece nu am avut momente de intimitate niciodata,nu pot accepta ideea sa fiu cu el in situatia asta.Azi ne-am intalnit circa 30 de min timp in care ea il suna in continu iar el nu vruia sa-i raspunda in prezenta mea.Calcandu-mi pe inima si stiind ca ma va durea sa aud conversatia dintre ei l-am rugat sa-i raspunda.Am incercat sa ma prefac ca nu aud si nu ma intereseaza insa ii analizam in mintea mea fiecare cuvant.Dupa cateva minute am plecat amandoi din cafenea ca si cum nimik nu s-ar fi intamplat,dar Azi a fost prima oara cand am simtit ca nu pot si ca imi fac rau daca continui sa ma intalnesc si sa vorbesc cu el stiind ca are pe altcineva.Am ajuns acasa si am bufnit in plans este un rau ce-mi face bine...dar considerandu-ma o persoana cat de cat rationala Azi am facut pasul de a renuntza la el..Brusc L-am sunat si i-am spus ca nu vreau sa mai vorbim niciodata pentru ca simt ca ne facem rau reciproc continuand asa.Mi-a raspuns pe un ton calm dar in acelasi timp trist ca imi respecta decizia..Si am inchis.. (PS : sper ca nu v-am plictisit si mi-as dorii sa primesc de la voi cateva pareri..sfaturi..sau orice cuvinte care mi-ar putea fi de folos) Va urez o zi placuta! kiss..:*:*::*Bye bye!!
Krysss
Postat pe 10 Aprilie 2011 12:22

Hai, ca pe mine m-ai emotionat! Ai facut bine, vezi ca el, pentru a doua oara e las si-ti "respecta" decizia prea usor.
Dar, daca-i adevarat tot ce spui, cred ca n-o sa se incheie aici, la o dragoste asa mare, ma tem ca...va urma.


Hopa!! Iote ca mi-a iesit !Am incercat si eu sa fiu serios o data...macar o data!...si dracusorul din mine n-a scos capul!!
tatoo
Postat pe 10 Aprilie 2011 12:49
mersi dracusorule :* si da..e adevarat nu obisnuiesc sa inventez povesti..
Krysss
Postat pe 10 Aprilie 2011 12:55
of of...iubirea din copilarie greu o vei uita...sau parctic niciodata.
blondina_X
Postat pe 10 Aprilie 2011 13:08
in copilarie nu exista iubire, blondino. si stii de ce? ca nu exista. in rest, povestea asta siropoasa ar fi cum ar fi -adica, citibila,daca s-ar fi inventat litera"c" in limba romana.
si_totusi
Postat pe 10 Aprilie 2011 13:18
Iubirea asta...ti-o spun din experienta...e una netraita, neconsumata...de aceea iti sunt sentimentele atat de puternice...nu vor trece...dar vei putea trai cu ele...iti pot confirma...si au am avut o asemenea " intamplare"...
de cate ori ne intalnim...am exacte aceleasi trairi...dar nu m-am lasat niciodata furata de ele....
suntem amandoi cu familii, avem prieteni comuni...ne intalnim, vorbim, atat...ce simt eu..e pentru mine...familia nu a avut niciodata de suferit de pe urma trecutului, meu...dimpotriva...
am avut/am marea sansa sa am un sot care ma intelege perfect, ma iubeste , ma respecta foarte mult...io sunt mai dificila...m-a invatat sa iubesc/ sa il iubesc si sa invat sa am rabdare...
aaa.sunt vreo 20 si ceva de ani de atunci...
dor72
Postat pe 10 Aprilie 2011 16:36


Pai da...asta asa-i,...greu te-am mai invatat sa ai rabdare!!
Da'...pana la urma am reusit-o si pe asta...am luptaaaaat, oaleeeeiii, ce-am luptat.
tatoo
Postat pe 11 Aprilie 2011 05:14
Eu as zice ceva de genul... no beginning, no end ;)
georgiana_hgn
Postat pe 6 Mai 2011 02:16

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
rejuvenare faciala 5 De la: garbo_10158 19 Ianuarie 2013 09:24
Clarviziune, cartomantie 2 De la: reyya 21 Ianuarie 2010 02:24
o intrebare? 7 De la: klaus77 10 Noiembrie 2010 22:55
RELATII INTERZISE 491 De la: liaiedera 25 Iunie 2010 23:03
vrea spatiu 14 De la: garbo_414396 13 Septembrie 2015 17:55
Setari Cookie-uri