Niciodata "nu-ti lasa destinul" pe mai tarziu..

De la: alfheim, la data 2011-05-27 22:44:24sar'na, am inteles si am facut fo doua aplecaciuni si am batut doua matanii (ca nu stateau cumintzi la locul lor )



alfi tata , trebuie sa recunosc ca dintre toti membrii garbo , tu dai cele mai pertinente sfaturi , atata seriozitate mai rar , claritate , concizie astea apar in mesajele tale .....
aa eram sa uit , si dai dovada de mult bun simt . dar totusi parca ar fi mai bine sa ti cauti alta preocupare in timpul liber , gaseste ti si tu pe cineva sa iti tina de urat ,sa ai cu cine sa schimbi din ideile tale sclipitoare si marete .....tine o tot asa ca o sa ajungi departe omule ....hai Ramai In Pace!

...Doamne ajuta!

DaMarkus09
Postat pe 29 Mai 2011 08:24
Cyriana, imi pare foarte rau ca povestea ta este atat de trista. Iti doresc putere sa treci peste aceasta incercare a vietii. Ai pentru ce sa traiesti, ai un copil care are nevoie de ajutorul tau atunci cand este cazul.
Altceva nu stiu ce sa spun. De obicei nu imi exprim parerea despre problemele celor din jur, decat atunci cand sunt intrebata, dar aceasta poveste m-a impresionat in mod deosebit.
miriammm
Postat pe 30 Mai 2011 20:23
DaMarkus09
sa inteleg ca-mi porti de grija? nu e cazul
1. are si cine sa-mi tina de urat
2. zici ca o s-ajung departe. de unde stii ca nu sunt departe? sau daca imi ziceai si cat de departe, poate era mai interesant!?
3. preocuparea cu scrisul pe garbo este 90% in timpul serviciului, cand in loc sa stau degeaba si sa ma bat de mushte (n-am mushte, dar ma bat preventiv), mai citesc cate ceva, mai scriu cate ceva.
hai pana la urma, lasa ironiile si incearca alte idei la dactilo :)
succesuri si tzie
alfheim
Postat pe 30 Mai 2011 20:30
De la: mamii, la data 2011-05-29 01:26:08 pentru alfheeim nu te mai da mare ca nnnu esti bun doar gura ie de tine mami


nu cred ca am citit vreo carte impreuna si nici n-am gatit ceva in doi ca sa iti poti da cu parerea despre cine este eu. cat de rau sau cat de bun.
iar daca ai parerea ca ai alte surse si resurse din care crezi ca ma stii, mai verifica inca o data. dar ai grija sa citesti toate cuvintele pe care le auzi!
multa bafta!
alfheim
Postat pe 30 Mai 2011 20:37
@ ai grija sa citesti toate cuvintele pe care le auzi!
dor72
Postat pe 30 Mai 2011 23:44
De la: mamii, la data 2011-05-29 00:59:54 am uitat sa va spun ca ieu mami sint 50 la tiganca si sotul romin voi va dati cu parerea dar nu intalegetica omul a fugit de bine nu de rau va veni la iarna cu colinda ca nu are baiatul unde sta asa sint hoti de buzunare .. se dau ce nu sintmila de iei sa nu aveti ca iei se mint singuriva jur ca nau mila de nimeni am stat linga un hot 22 de anii si am trait numai in minciuni iei mint si in somn si cind fac sex dorm pe iei lor le trebuie o sticla sa faca sex me scirba de hoti iei iubesc doar cind sint la rau asa se dau loviti doar de ochi lumi ca iubesc fam dar mint se iubesc pe iei va rog sa fugiti de iei ca nau valoare sint cirpe uzate va pupa mami
mamaie daca ai un banut la ciorap angajeaza un meditator si lucrati un pic la gramatica, apoi scrie si la computer.
marianamirela
Postat pe 31 Mai 2011 01:41
De la: michelle_, la data 2011-05-21 13:20:29lady, bag sama ca ai capatat un tic nervos din cauza distinsei doamne 845

neeeeeeeeee ma ferit cel de sus !!!!
http://www.garbo.ro/comunitate/forum/view_topic/6505/DINTR-O-SINGURA-LACRIMA-S-AU-CROIT-SERPII/DINTR-O-SINGURA-LACRIMA-S-AU-CROIT-SERPII-pagina-24.html
dar..... "distinsa doamna 845" asa cum o crezi tu.....joaca la doua capete...stiu ce spun !!!! pun doar ca ma amuza teribil aceste perosnalitati ......
ladyDY
Postat pe 31 Mai 2011 09:28
acum...stii si tu ca vanghi e mai special...
michelle_
Postat pe 31 Mai 2011 09:33
intotdeauna l-am considerat special...numai ca acum lasand gluma la o parte in spatele acestui 845 este chiar o femeie !!!
oricum in ceea ce-l priveste pe Vanghi....am fost la lansarea de carte, binenteles la invitatia lui !! o zi buna iti doresc !!!!
ladyDY
Postat pe 31 Mai 2011 10:02
daca traim in trecut nu merita sa reflectam la viitor! parerea mea este ca cel mai bine trebuie sa ne gandim cum sa ne facem viata mai frumoasa asa cu bune si rele! de schimbat faptele gresite nu se mai schimba dar macar sa le indreptam!! va pup!
iancuta
Postat pe 31 Mai 2011 17:10
ladyDY
Postat pe 31 Mai 2011 19:32
Din mica marea mea experienta de viata mi-am dat seama ca mai bine sa faci decat sa nu faci in viata ceva.Trebuia sa faci ceea ce simteai, acum este prea tarziu si pentru a nu te macina aceasta intamplare cauta si iarta-te pe tine si pe el si toata situatia asta destul de cutremuratoare si traieste-ti prezentul; bucura-te de ceea ce ai si-ti da viata, cand noi ramanem aici pe Pamant inseamna ca mai avem ceva de facut, mai avem timp sa ne bucuram sa reflectam.
Iti doresc numai bine!
d_g_
Postat pe 1 Iunie 2011 11:55
Eu nu va inteleg. De ce o compatimiti pe Cy? Eu sunt de parere ca este una din putinele persoane norocoase. De ce? Sa va explic. A avut parte ani la rand de ceva ce majoritatea din noi pierdem in copilarie sau adolescenta. Acel fior care il simti in momentul in care te gandesti, intalnesti sau vorbesti cu persoana iubita. Chiar daca perioada a fost scurta, trei saptamani, trei zile, cateva minute pe saptamana, ea a avut parte de acel sentiment, nascut in vremea gradinitei, multa vreme dupa ce majoritatea dintre noi am si uitat de existenta lui. Cy parerea mea este sa continui sa iti amintesti de acele momente mirifice petrecute cu el si sa-ti aduci aminte doar de acestea. Tot timpul cand moare o persoana draga noua apar acele invinuiri ( ca nu am stat suficient cu acea persoana, ca nu am spus tot ce aveam de spus) si acele intrebari care te macina pe interior ( daca faceam asa, daca spuneam altceva daca ...daca...daca..). Uitam un lucru si anume faptul ca oricat de dureros poate fi, nu putem schimba trecutul. Tocmai de aceea sunt de parere ca trebuie sa ne amintim de lucrurile bune din acel trecut si sa multumim ca am avut parte de ele. E adevarat ca exista liberul arbitru cum spunea cineva dar trebuie sa tinem cont de faptul ca ne-am folosit de el in momentul in care am luat anumite decizii in viata. Nu cred ca exista decizii bune sau rele ci doar decizii cu care trebuie sa traim dupa ce le-am luat. Viata poate sa fie un rai sau un iad SI NOI ALEGEM UNDE VREM SA TRAIM.
Paul_o
Postat pe 1 Iunie 2011 13:26
aici ai dreptate
sigur mai e cava ce n-a spus
nici eu nu inteleg cum s-a cuplat cu cineva care nu-l cunostea. sa gandit la el in ac timp
asta nici eu nu o deslusesc
suntem cei ce prin actiunile noastre determinam intamplari.
garbo100167
Postat pe 1 Iunie 2011 19:07
Cata dreptate ai Paul in tot ceea ce ai spus. Cat despre compatimit o compatimim in sensul ca nu este usor sa pierzi pe cineva drag, asta e clar...Dar ca oricum independent de vointa noastra viata merge mai departe e foarte adevarat.
Si ideea e ca viata isi urmeaza cursul ei firesc...Suferim dar trecem peste, pentru ca asa trebuie sa fie. Asta e legea firii.
Cat despre faptul ca viata e un rai sau un iad si noi alegem unde vrem sa traim, e adevarat insa asa ca o parerea personala, lucrurile importante din viata noastra se intampla cu un scop anume. Nu putem hotara noi chiar tot ceea ce urmeaza sa ni se intample, nu putem controla acest lucru. Ca noi alegem pe care drum vrem sa o luam, asta da, vb aia Dumnezeu ne da dar nu ne baga si in traista...Adica noi trebuie sa deosebim binele de rau, dar in momentul cand am ajuns la o rascruce de drumuri, imboldul ala, al sase'lea simt ni le da Dumnezeu. Desigur in final suntem singurii responsabili de consecintele drumului ales, dar totusi e bine sa iti urmezi instinct'ul...Al sase'lea simt de care vb care intotdeauna sau ma rog aproape intotdeauna ne sfatuieste de bine.
Care nu il asculta de regula are de patimit in genere.
Am zis a fost o parere personala, nu importa daca va fi criticata sau nu. Vb aia: nu poti sa fii pe placul la toata lumea :).
Numai bine!
mary180876
Postat pe 1 Iunie 2011 23:29
De la: precizilla, la data 2011-05-27 21:17:28bre,da' voi sunteti chiori cu totii?!?
ia mai recititi odata,faceti neshte calcule aritmetice,deduceti varste si sentimente corespunzatoare varstei,p'orma mai discutam


...zise precizela si mai lua o gura de iaurt.... !
barboneli
Postat pe 2 Iunie 2011 14:05
De la: DaMarkus09, la data 2011-05-29 08:24:21
De la: alfheim, la data 2011-05-27 22:44:24sar'na, am inteles si am facut fo doua aplecaciuni si am batut doua matanii (ca nu stateau cumintzi la locul lor )



alfi tata , trebuie sa recunosc ca dintre toti membrii garbo , tu dai cele mai pertinente sfaturi , atata seriozitate mai rar , claritate , concizie astea apar in mesajele tale .....
aa eram sa uit , si dai dovada de mult bun simt . dar totusi parca ar fi mai bine sa ti cauti alta preocupare in timpul liber , gaseste ti si tu pe cineva sa iti tina de urat ,sa ai cu cine sa schimbi din ideile tale sclipitoare si marete .....tine o tot asa ca o sa ajungi departe omule ....hai Ramai In Pace!

...Doamne ajuta!



ete... dar tu cand le citesti... p'astea lui alfi...in pauzele pe care le faci la lucru de MANA... ????
barboneli
Postat pe 2 Iunie 2011 14:10
De la: cyrana, la data 2011-05-21 10:44:50Am sa va spun o poveste, povestea mea,poate nu neaparat ca vreau sa se afle dar gasesc ca asa m-as elibera cumva.
Acum 32 de ani,pe cand eram un "chistoc" de gradinita, m-am indragostit prima data. Cred ca fiecare dintre noi o pateste, ca e baietel sau fetita, nu? Apare cineva in viata ta, un Fat Frumos sau o Zana, nu te observa dar ramane in sufletul tau toara viata.Asa s -a intamplat si cu mine. M-am indragostit decel mai frumos barbat din lume, inalt, blod cu niste ochi superbi albastri. Il visam, il pandeam cand iesea din casa, gaseam diverse motive sa fiu trimisa in casa lui.
La scurt timp a disparut. Fugise in RFG. Am fost sfarsita....Oare chiar nu aveam sa-l mai vad? "Norocul" a fost de partea mea. L-au prins. Stiam ca e in puscarie, stiam ca nu se simte bine, dar in egoismul meu il aveammai aproape si asta ma bucura. Pentru scurt timp. Dupa ce a fost eliberat a fugit din nou. De aceasta data a reusit.
Au trecut anii. Ani lungi mai buni sau mai rai. Cei mai multi rai. Nu l-am uitat niciodata. Cand auzeam ceva in limba germana, sau orice aducea de Germania, tresaream. Ma gandeam ca e si el acolo.
Acum 10 ani, pe un chat al ziarului Cotidianul, m-a salutat cineva. "Hallo!"
In acel moment mi-am auzit inima bubuind in urechi. L-am interbat cine e si unde. Era un barbat care locuia in Germania de foarte multi ani...era el. I-a placut "nick-ul " meu. Am crezut ca totul e un vis. Cum se putea intampla ??! Era mai plauzibil sa vorbesc pe chat cu George Clooney decat cu el. I -am spus cine sunt. Normal ca nu-si mai aducea aminte de mine. I s-a parut destul de stranie si lui toata intamplarea. Nu voia sa vina in Romania desi am insitat. Am tot vorbit la telefon si pe chat aproape zilnic. Am uitat sa spus, eram casatorita. Casnicia mea nu mergea deloc. Faptul ca el a aparut in viata mea era un motiv de a ma trezi dimineata.
Intr-o zi am primit un telefon de la el, era pe autobanda. Venea sa ma vada. Nu va mai spun cum am fost 2 zile pana cand a ajuns. Totul se invartea cu mine si nu puteam spune nimanui. Cand a ajuns i-am spus sa ma astepte acasa la el. Am ajuns la usa, mi a deschis si m-a intrebat pe cine caut. Uitasem ca ma descrisesem cam asa- 1.60, 75kg, roscata, creata, pistrui. La usa lui aparuse altcineva. Eu. Eram coplet diferita de fata descrisa. Atunci mi-a spus si el ca sta 3 saptamani in Ro., nu 3 zile cum mi-a spus la telefon. Oricum, in fata mea era el, doar ochii erau aceeasi. In rest era schimbat. Trecuse prin multe. Un accident mai vechi il lasase cu oproblema la picior, dar arata superb. Facea sport in fiecare zi,chiar si cu acel handicap.
A fost o perioada superba din viata mea. Mai greu a fost cand am realizat ca pleaca. A insistat sa plec la el. Era putin mai geu, imi trebuia chemare, nu puteam sta mai mult de 3 luni, etc. Oricum n -o puteam face atunci. Trebuia sa pun capat casniciei mele, sau ce mai ramasese din ea. Sa amgrija de copilul meu si abia dupa ceea urma el.
Divortul a fost unul gen "stirile de la ora 5". A trebuit sa intrerup legatura cu el,nu voiam sa ii fac necazuri. I-am promis ca atunci cand lucrurile se vor linisti am sa-l caut. N-am facut-o! Lucurile in viata mea n-au mers asa cum imi doream. In fine, in urma cu 5 ani am cunoscut pe cineva. La un an de zile ne-am mutat impreuna in casa lui.Totul parea sa se aseze. Asa voiam eu sa cred. Ei bine, m-am inselat. Nu se aseza dar macar aveam cum sa-mi cresc decent copilul. Stiu ca sunt o ipocrita dar asa e.
Sa revin. la cateva luni de cand eramin casa noua,am primit un telefon..."Hallo!" Am ramas cateva secunde fara cuvinte. In acele secunde am retrait toata emotia mea de pana atunci. A trebuit sa -i spun ca sunt cu cineva. Mi-a urat toate cele bune, si atat. Foarte scurt si rece. Eram vinovata pentru ca nu amdat nici un semn atata timp. Totusi, la 2 saptamani m-a sunat iar. Venea in Romania, voia sa ne vedem peste 3 zile. Ne-am vazut la o cafea. Eram hotarata sa fie doar atat. Nu e o fala pentru nimeni dar n-am rezistat. Stiam ca sunt cu cineva, ca fac un pas gresit. Era ceva mai puternic decat mine. Poate asa suna "scuzele" tuturor...dar asa e. Am refuzat din nou sa plec cu el.
De atunci am vorbit de cel putin 2 ori pe saptamana, imi povestea tot, despre afacerile lui, despre prieteni, nepot. Absolut tot. Chiar si despre cuceririle lui. Nimic despre noi. Devenisem cei mai buni prieteni. Atat!
Relatia cu sotul meu s-a dovedit a nu fi una asa cum mi-as fi dorit. E un om mai rece, mai dur, din cauza caruia copilul meu a laes sa plece la tatal lui. Asta m-a terminat psihic. Cand si-a dat seama ca mie nu mi-e bine, m-a chemat din nou la el. In fiecare convorbire imi cerea sa merg acolo. Mereu refuzam. Mereu spuneam ca ma mai gandesc.
Joia trecuta am vorbit 30 deminute numai despre mine, de ce nu vreau sa plec. De ce ma incapatanez sa raman intr-un loc in care nu ma simt eu. Si mi-a spus ca nu se lasa pana nu sunt acolo. Vineri, 13, m-a sunat din nou. "Iti cumpar bilete" mi-a spus. Am spus sa ma lase sa ma gandesc. Ca am sa-i spun eu cand si daca vreau s-o faca.
Am avut cateva zile crancene.Nimic nu mi-a mers. Absolut nimic. M-am simtit pierduta. Nu stiu nici cum au trecut zilele. Joi dimineta, m-am trezit hotarata sa plec. M-am trezit cu gandul la el, sa-l sun ca vreau sa plec. atunci am realizat ca era deja joi si el nu m-a sunat de o saptamana. Am pus mana pe telefon, am sunat si nu mi-a raspuns imediat, asa cum facea de fiecare data. Dupa 2 minute mi-a sunat telefonul. Nu era el. S-a recomandat a fi un prieten. I-am spus cine sunt si ca-l rog sa-i comunice. Mi-a dat o femeie la telefon. M-a intrebat cine sunt. I-am spus si am rugat-o sa-i spuna sa ma sune cand poate. " Nu poate vorbi. A murit"
Am crezut ca e gluma proasta, ca poate nu am auzit bine. dar era adevarat. Vineri..13..dupa ce a vorbit cu mine la telefon a avut un accident. din cauza unei operatii la sold se misca putin mai greoi. A alunecat pe scari, in casa, si s-a lovit la cap. A intrat in coma si a decedat. Vineri au fost funeraliile. N-am putut sa merg, aflasem prea tarziu.

Nu cred ca vreau sa mai merg vreodata acolo.Nici macar nu mai suport nimic ce imi aduce aminte. Ma gandesc doar ca am pierdut o parte din mine, din viata mea. Am pierdut ... Ma omoara gandul ca poate nu i-am spus tot ce simt si ce inseamna pentru mine. Poate sunt ultima persoana care a vorbit cu el si nu am mai apucat sa-i spun "Mi-e dor de tine!"
Asa cum a aparut in viata mea, brusc, asa a disparut.


si ca sa nu ma cert cu cineva pe aici... si fara sa citesc povestea ta ca sa nu incep sa plang.... iti spun doar atat ! dar nu trebuie sa ma iei in seama. titlul e complect lipsit de logica... mai ales la cei care cred in destin. UN DESTIN NU POTI SA-L LASI, NICI PE MAI TARZIU NICI PE MAI DEVREME..... !!!! pana acuma ai inteles ? e ca si cum ai incerca s-o iei la stanga (sau dreapta...) cand mergi pe o cale de sina ferata si urmatorul macaz, e la mama dracului.... ! UN DESTIN TI-L URMEZI EXACT ASA CUM ITI E DESTINUL... SAU MAI SIMPLU SI MAI POPULAR "ASA CUM TI-e SCRIS"... !!! e... mai raman sa stii si sa citresti... !
barboneli
Postat pe 2 Iunie 2011 14:18
barboneli, atat te-ai concentrat pe interpetarea filosofica a temei "destin", ca ai uitat "COMPLECT" de gramatica lb romane!
adani
Postat pe 3 Iunie 2011 00:29
adani
vezi ca ai confundat gramatica cu ortografia si ia incearca sa vezi, nu cumva formele de complet si complect sunt ambele acceptate?
macar asa din curiozitatea ta, cauta!

incearca o privire pe aici
http://scri.ro/complet-sau-complect-51.html
alfheim
Postat pe 3 Iunie 2011 11:43
O POVESTE MINUNATA, O VIATA CARE S-A SCURS, TRECE IN FIECARE ZI PE LANGA NOI FERICIREA... UNEORI NE STRIGA CU DISPERARE, DAR NOI NU AUZIM DECAT GLASUL COPIILOR NOSTRI CARE NE SPUNE: MAMI AM NEVOIE DE TINE SI ATUNCI NOI NU MAI EXISTAM...
MAJORITATEA DIN NOI
elena38
Postat pe 3 Iunie 2011 13:45
barboneli
Postat pe 3 Iunie 2011 22:14
Hi,
Am citit povestea ta si m-a impresionat foarte mult...
Nu-ti face reprosuri, ai facut ceea ce ai simtit si ce ai crezut ca este bine la momentul potrivit. Ar trebui sa te simti norocoasa ca ai avut parte de asemenea sentimente. Aceste trairi sint speciale si nu pentru toata lumea.
In acelasi timp i-ai daruit si lui momente si sentimente speciale.
Inteleg ca unul dintre motivele principale a fost ca ti-a fost frica sa pleci intr-o tara noua, intr-un loc nou. Inteleg perfect. Eu locuiesc in USA si nu a fost usor la inceput, indiferent daca esti singur sau cu cineva, dar nu poti renunta in a da o sansa
Sper ca acum vei face numai ce-ti spune inima si nu mintea...
Good Luck!
ms12
Postat pe 4 Iunie 2011 02:48
Imi pare rau de pierderea suferita.Pacat.Dar,timpul le vindeca pe toate (sau cel putin asa se spune).Iti pot da un sfat-traieste-ti viata ca si cum fiecare clipa ar putea fii ultima...Dar traieste in mod intelept si daca se poate incearca sa fii fericita.Marea ta greseala a fost ca nu stiai ce vrei cu adevarat.Invata, deci din aceasta lectie trista ai avea de invatat...
garbo206453
Postat pe 4 Iunie 2011 09:29
povestea asta a ajutat pe o ruda draga de a mea,sa faca in sfarsit pasul,sa plece in alta tara,si sa fie fericita.
indiferent ce va iesi,rau sau bine,trebuie sa indraznesc,spunea cezar.....
avea dreptate.
m-a impresionat asa de mult povestea asta....e atata durere in ea,ca am plans....
doar dzeu ne maingaie,cumva,suferinta.
oricum,sunt sigura ca va ajuta pe multa lume,va trezi pe multi la realitate,la actiune.
multumesc pentru ca ai scris-o,doi oameni ,ruda mea si vechiul ei prieten,sunt in sfarsit fericiti.
si cine stie cati altii.....
curaj,d
daniilia
Postat pe 4 Iunie 2011 19:45
imi venea deja sa plang...ca nu mai apareai....daniilia...
dor72
Postat pe 4 Iunie 2011 19:48
avand in vedere ca povestea a fost postata in 21 mai, si cum azi suntem in 4 iunie, ce sa zic...ruda danilei s-a miscat ca speedy gonzales...s-a decis, a plecat si si-a gasit si fericrea, hehehe...
michelle_
Postat pe 4 Iunie 2011 19:54
http://youtu.be/EHptiW6cH-0
barboneli
Postat pe 4 Iunie 2011 22:20
Epic!
alfheim
Postat pe 4 Iunie 2011 23:21
.. din iubire nu se moare dar la inima doare sa speram cu incredere sa iubim generos m i
mamii
Postat pe 5 Iunie 2011 19:01

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
un sfat..va rog!! 7 De la: silfida 29 Mai 2010 17:12
eu berbec , el vervec 13 De la: anakin 10 Septembrie 2010 10:12
DE ZIUA FEMEII 1 De la: ysa30 8 Martie 2010 09:00
Clarviziune, cartomantie 1 De la: mateialina69 17 Ianuarie 2010 21:26
LOVITURA LA OVARE 46 De la: garbo_9711 7 Iunie 2015 16:09
Setari Cookie-uri