Ce parerea aveti despre Buddism?

De la: demonsauinger, la data 2011-06-24 17:09:37

De la: ingerasulluptator, la data 2011-06-20 23:50:52Pai stiii tu cine sapa groapa altui tot el cade in ea..Uite romanii si-au sapat groapa unii la altii groapa si uite acum s-a format o groapa mare,,unde au cazut aproape toti..in ea...pt ca romanii se doboara unii pe altii,,am mai ramas eu si inca cativa care nu se expun,,in rest toti sunt in groapa amarati..

asa....deci!si se extinde prin Europa?sau se "Margineanu forever."..la Romania.....

De la: daniilia, la data 2011-06-25 22:17:20 crestinii ortodocsi au scos sfinti ca paisie,care au facut mari minuni.
paisie e contemporan cu noi,iar minunile sunt intr-adevar mari.
sau ce sa mai zic de simeon stalpnicul.
sfinti care au trait mult inainte de buda,ca daniil....
iar iisus hristos a 'miorlait" mai bine decat toti sfintii de pe pamant.
d

De la: alfheim, la data 2011-06-18 16:43:00parerea mea e ca trebuie sa te faci budista ... si dupa ce te saturi sa stai la buda, te poti face musulmana. cred ca e cea mai potrivita religie pt tine!

ai ratacit de tot cararea femeie... sau fetitzo!

De la: angelfromheaven, la data 2011-06-29 14:28:26Hello!
Eu imi urez bun venit pe acest forum si doresc sa ofer informatii celei care a deschis topicul cat si altora care ar fi interesati:

De la: angelfromheaven, la data 2011-06-29 14:28:26Hello!
Eu imi urez bun venit pe acest forum si doresc sa ofer informatii celei care a deschis topicul cat si altora care ar fi interesati:

Budismul este o religie �i o filozofie oriental� av�nd originea �n India �n secolul al VI-lea �.Hr. �i care s-a r�sp�ndit ulterior �ntr-o mare parte a Asiei Centrale �i de Sud-Est. Se bazeaz� pe �nv���turile lui Gautama Siddhartha (Buddha Shakyamuni), un g�nditor indian care se crede c� ar fi tr�it �ntre 563 �.Hr. �i 483 �.Hr.. De-a lungul timpului, budismul a suferit numeroase scind�ri, �n prezent fiind o religie foarte divizat�, f�r� o limb� sacr� comun� �i f�r� o dogm� strict�, clar formulat�.
Doctrin�

�n religia budist� oricine se treze�te din �somnul ignoran�ei�, experiment�nd o rela�ie nemijlocit� cu realitatea, f�r� s� fi fost instruit de cineva, �i predic� �nv���turile sale celorlal�i este numit buddha. To�i budi�tii tradi�ionali sunt de acord c� Buddha Shakyamuni sau Gautama Buddha nu a fost singurul buddha: se crede c� au existat mul�i buddha �naintea lui �i c� vor exista �i viitori buddha de asemenea. Dac� o persoan� ob�ine "trezirea", f�r� ca neap�rat s� o �i predice comunit��ii, el sau ea devine arhat (limba sanscrit�) sau arahant (limba pali). Siddhartha Gautama este unic �ntre ceilal�i buddha care au existat �i vor exista, deoarece �nv���turile lui se concentreaz� asupra acestui tip de trezire, numit �i �eliberare� sau Nirvana.

O parte din doctrina promovat� de Gautama Buddha cu privire la via�a sacralizat� �i scopul eliber�rii are la baz� "cele patru adev�ruri nobile", care analizeaz� structura �i originea �durerii� (dukkha), un termen care face referire la suferin�a �i ne�mplinirea caracteristic� omului "ne-trezit", "ne-eliberat", apar�in�nd lumii mundane. Ultimul din cele patru adev�ruri nobile, cel care vizeaz� modul de stopare a durerii, cuprinde "drumul sf�nt cu opt c�r�ri", unul din fundamentele vie�ii morale budiste.

Numeroase grupuri distincte s-au dezvoltat de la moartea lui Buddha, av�nd diverse �nv���turi, percep�ii filosofice, moduri de celebrare a cultului etc. Cu toate acestea, exist� c�teva doctrine comune pentru majoritatea �colilor �i tradi�iilor budiste, cu toate c� doar Theravada le consider� pe toate centrale. S-a constatat c� �n leg�tur� cu comunit��ile budiste se pot face pu�ine generaliz�ri[5].

Budismul prezint� �i c�teva concep�ii comune cu celelalte religii dharmice, cum ar fi re�ncarnarea ("samsara"), adic� re�ntruparea fiin�ei �n alte forme de existen�� pe baza rezultantei faptelor comise �i a legilor karmice.

Pentru detalii, vezi: Cele patru adev�ruri nobile.

Miezul �nv���turilor budiste este format din cele patru Adev�ruri Nobile[9], expuse �n prima predic� a lui Buddha, �Predica de la Benares". Primul adev�r prive�te suferin�a sau durerea (dukkha). Pentru el totul este suferin��: �na�terea este suferin��, b�tr�ne�ea este suferin��, boala este suferin��, moartea este suferin��. A fi unit cu ceea ce nu-�i place �nseamn� suferin��. A fi desp�r�it de ceea ce-�i place (...), a nu avea ceea ce ��i dore�ti �nseamn� suferin��[10]. Al doilea Adev�r Nobil identific� originea suferin�ei �n dorin�a, pofta sau setea (tanha) care determin� re�ncarn�rile. Aceast� �sete� caut� mereu noi satisfac�ii. Buddha distinge trei feluri de dorin��: dorin�a de a satisface pl�cerile sim�urilor (kama-tanha), dorin�a de perpetuare (bhava-tanha) �i dorin�a mor�ii (autoanihil�rii) sau vibhava-tanha. Cea din urm� nu este, �ns�, o solu�ie a eliber�rii deoarece este o sete ca toate celelalte �i nu opre�te ciclul transmigr�rilor. Al treilea Adev�r Nobil proclam� c� eliberarea de suferin�� const� �n anihilarea dorin�ei. Stingerea acesteia este Nirvana. �n fine, al patrulea Adev�r reveleaz� c�ile care duc la �ncetarea suferin�ei, Buddha oferind un mijloc prin care dorin�ele pot fi suprimate ("Calea cu opt bra�e" sau "Calea cu opt c�r�ri") [11]. Formularea celor patru Adev�ruri Nobile urmeaz� structura unei metode din medicina indian�: constatarea bolii, cauza ce a determinat-o, �ansele de vindecare �i tratamentul bolii. Buddha �nsu�i se identifica cu un doctor al c�rui scop este acela de a trata o persoan� grav r�nit�.

Ideea de suferin�� domin� �ntreaga filozofie budist�. Dukkha nu reprezint� doar durere de ordin fizic sau spiritual, ci �i durere existen�ial� ce const� �n subordonarea fa�� de propriile dorin�e �i sentimente, dependen�a de diferite principii �i condi�ii de via��, �nstr�inarea de propria persoan�, imperfec�iunea, subjugarea fiin�ei sub propria personalitate, sub propriile instincte sau obsesii, etc. Durerea este cu at�t mai mult amplificat�, cu c�t perspectiva unor viitoare re�ncarn�ri o prelunge�te la infinit.

Mesajul social al budismului

Budismul desfiin�eaz� din start stratificarea social�, ierarhizarea �i sus�ine egalitatea oamenilor din punct de vedere moral. Buddha dorea abolirea sistemului de caste prezent �n India �i nega valorile numelui �i al familiei �i tr�inicia lor [20]. Se promoveaz� nu doar o compasiune (karunā) �i o iubire necondi�ionat� fa�� de semeni (pali:mettā; sanscrit�:maitrī), ci o identificare a eului cu �ns�i fiin�a persoanei iubite. Budismul consider� c� egoismul �i sentimentul sinelui provin din limitarea denumirii de "eu" la propria persoan�, �i numai prin extinderea termenului asupra lumii �nconjur�toare, prin dilatarea grani�elor proprii se poate ajunge la iubirea adev�rat�. Buddha descrie aceast� l�rgire a orizontului prin privirea simbolic� a celor �ase direc�ii:

Privind spre est, un copil ar trebui s� fie bun cu p�rin�ii s�i, s� �i ajute, s� le p�streze tradi�ia, s� fie demn de mo�tenire �i s� �ndeplineasc� ritualurile cuvenite la moartea lor. La r�ndul lor p�rin�ii trebuie s� �i protejeze, s�-i �ncurajeze �n ac�iunile benefice, s� �i lanseze �ntr-o carier�, s� se asigure c� au un so� potrivit/o so�ie potrivit� �i s� le acorde o mo�tenire bun�.
Privind spre sud un elev trebuie s� �i respecte �nv���torul, s� munceasc� din greu �i s� fie ner�bd�tor s� �nve�e. Un �nv���tor trebuie s� asigure o educa�ie bun� elevului, s� se asigure c� acesta a �n�eles bine informa�iile �i s�-l ajute s� �i ating� �elurile.
Privind spre vest un so� trebuie s� �i trateze so�ia cu bun�tate, s� �i fie fidel, s� �mpart� autoritatea cu ea �i s� �i asigure bun�starea. O so�ie trebuie s� fie gra�ioas�, loial� �i muncitoare.
Privind spre nord un prieten trebuie s� fie generos, protectiv �i leal prietenilor s�i �i s� �i ajute la nevoie.
Privind spre nadir un angajator trebuie s� fie bun cu angaja�ii s�i, s� le distribuie sarcini conform abilit��ilor lor, s� le asigure m�ncare �i plat�, s� �i ocroteasc� c�nd sunt bolnavi �i s� le permit� dreptul de a pleca. Un angajat trebuie s� mearg� la munc� devreme, s� plece t�rziu, s� fie cinstit cu angajatorul s�u �i s� �i men�in� o reputa�ie bun�.
Privind spre zenit un om obi�nuit, laicii trebuie s� �i respecte pe cei care s-au dedicat vie�ii spirituale, s� fie amabil �i binevoitor �n fapt�, �n vorb� �i �n g�nd, s� le acorde casa lor ca ad�post �i s� �i aprovizioneze cu cele necesare vie�ii. De asemenea, un monah trebuie s� �i �mpiedice pe laici de la comiterea p�catelor, s� �i �ncurajeze s� fie buni, s� propov�duiasc� dharma, s� clarifice mirenilor ceea ce aces�tia nu �n�eleg din �nv���turile lui Buddha, s� le arate calea cea dreapt� �i s� �i iubeasc� nem�surat de mult[21].
PE SCURT CARE ESTE MESAJUL BUDISMULUI:
Budismul nu condamn� acumularea bog��iilor de c�tre oamenii obi�nui�i ci chiar o �ncurajeaz�, cu toate c� monahii nu au voie s� se ating� de bani sau s� se implice �n via�a economic�. Astfel din punct de vedere sociologic putem vorbi de dou� tipuri de budism: "budismul nirvanic" care are ca unic scop eliberarea �i deta�area de samsara �i "budismul karmic" care �ndeamn� omul s� s�v�r�easc� fapte bune pentru ca �ntr-o via�� viitoare pozitivitatea karmei s�-l situeze �ntr-o pozi�ie mai apropiat� de condi�ia ilumin�rii. Budismul nirvanic �ncurajeaz� de asemenea faptele bune, dar cere deta�area de rezultatul lor �i renun�are ceea ce este inaccesibil pentru unele persoane f�r� o voca�ie monahal�[22].

Hai sa ne informam un pic inainte de a discuta. Despre crestinism am vazut ca stii.Acum poti face o paralela.

De la: ingerasulluptator, la data 2011-06-29 16:52:57Pt ca preotii ortodoxi si nu doar ortodoxi,,,ci toate religiile aproape majoritatea preotilor care predica crestinismul sunt nepracticanti..Acum ce vrei sa fac sa ma rad in cap si sa imi fac si eu o codita asa cum isi fac budistii....

De la: ingerasulluptator, la data 2011-06-18 16:31:49Budda a fost un profet nascut 557 ani inainte de Hristos...Care a transmis invataturile sale oamenilor sai.....Nu toate invataturile sale sunt eronate....Dar sa te inchini la un om precum budda....Dar cred ca budismul si alte religii au renascut datorita lipsei invataturilor convingatoare constructive crestine.....Crestinii au miorlait mult dar nu se vede nimic constructiv din urma lor..Voi ce parere aveti?

De la: dor72, la data 2011-07-03 12:39:12asa arata o matza blanda?

adeca...fiecare are o barna , care e pai, in comparatie cu barna din ochiul persoanei la care te uiti....
ce profund!!!!

De la: matza_blanda, la data 2011-07-03 19:27:09

De la: dor72, la data 2011-07-03 12:39:12asa arata o matza blanda?

adeca...fiecare are o barna , care e pai, in comparatie cu barna din ochiul persoanei la care te uiti....
ce profund!!!!

1) asa...din cand in cand ne mai alintam si noi

2) nici o profunzime....doar proverb adaptat

De la: anakin, la data 2011-06-26 10:58:09Nu este Irinuca, dar un pic de toleranta fata de userii nou-veniti nu ar strica. Nu are rost sa ii ia cineva cu Huo de la prima ora a diminetii, mai ales ca e weekend si se presupune ca nu mai suntem atat de stresati.