....simt o durere enorma in piept....

De la: sabry1104, la data 2011-09-11 13:50:58am spus bye....cam tarziu, recunosc


bravos...

vorbim peste ceva timp..
roby_cado
Postat pe 11 Septembrie 2011 14:58

bine ca nu i-ai spus "bre"...ca vorbeai singur...
dor72_
Postat pe 11 Septembrie 2011 23:31
De la: sabry1104, la data 2011-09-05 10:30:54buna ziua dragilor, simt nevoia sa discut problema mea cu cineva, si nu tin sa ma descarc celor apropiati...
povestea mea e frumoasa...tind sa cred, iubesc si sunt iubita, dar..intotdeauna exista un dar, care nu ne da pace...
sunt divortata de 5 ani, am un baietel de 5 anisori si 8 luni, iar de 1 an si 4 luni sunt cu un baiat(ca nu-l pot numi barbat, desi are 30 de ani..si o sa va zic si de ce) care de la bun inceput imi cunostea situatia...
trec peste faza de inceput, caci stim cu totii cat e de fain!
acum, dupa 1 an si ceva, respectivul si-a dat seama ca de fapt nu poate sa aiba o relatie cu mine...caci nu sunt singura!!!adica ca am un copil..si ca nu se poate adapta, nu se poate atasa...etc, nu vede un viitor impreuna,ca ar vrea totusi copii lui, familia lui, si nu vrea sa se ajunga la momentul ala urat in care va face diferente intre copii, sau mai rau sa ma chinuie pe mine...
astazi , m-am decis...i-am spus cam ceea ce va scriu si voua, ca il inteleg perfect, ok...nu este indeajuns de barbat, cel mai bine ar fi sa ne despartim, de tot, asta ar insemna fara nici un fel de legatura, fara tel, mailuri, etc...ignore total!
imi spune ca este de acord, cu toate ca ii este foarte greu, ca isi da seama ca suntem un cuplu perfect, compatibili in orice...mai putin copilul meu, de care este deranjat ca exista...ok, pentru mine este o mare jignire si nu o sa accept in veci ca un individ sa nu-mi accepte situatia!
sunt inca tanara(29 ani) si am toata viata inainte...asta scurta, ca imi dau seama ca este scurta si noi nu stim sa o traim asa cum trebuie...dar asta e alta poveste...
as avea nevoie de un sfat, fiind ca cum v-am zis..il iubesc, ma iubeste, as vrea sa stiu cum sa trec peste momentul asta dificil(nu as vrea sa-l pierd)....multumesc!!!


Dupa cum ti-a pus problema baiatul, inca mai ai nevoie de sfaturi? Oi fi si tu vreo copilita ce trebuie indrumata si dusa de manuta.
Pai omul ti-a zis clar ca nu-ti accepta copilul, asa ca daca nu vrei sa-l pierzi, da-l incolo de copil, mai faceti voi altul/altii impreuna. O dragoste atat de mare doar n-o sa se impiedice de-un tanc !
charmelen
Postat pe 11 Septembrie 2011 23:40
De la: sabry1104, la data 2011-09-05 10:30:54
as avea nevoie de un sfat, fiind ca cum v-am zis..il iubesc, ma iubeste, as vrea sa stiu cum sa trec peste momentul asta dificil(nu as vrea sa-l pierd)....multumesc!!!

asta cu "il iubesc, ma iubeste" si cu "sintem cuplul perfect" e totala...
Ai macar idee ce ar insemna sa TE IUBEASCA? Ar fi fericit sa fie cu tine in absolut orice conditii. Iar pentru faptul ca va despartiti ar trebui sa ii multumesti copilului tau - separa graiul de neghina, daca intelegi ce vreau sa spun...
Daca tu pina la virsta asta n-ai inteles ce insemna a fi iubita, atunci macar prin faptul ca ai copil esti scutita de niste loseri.
quasaria
Postat pe 12 Septembrie 2011 00:10
Dupa cum ti-a pus problema baiatul, inca mai ai nevoie de sfaturi? Oi fi si tu vreo copilita ce trebuie indrumata si dusa de manuta.
Pai omul ti-a zis clar ca nu-ti accepta copilul, asa ca daca nu vrei sa-l pierzi, da-l incolo de copil, mai faceti voi altul/altii impreuna. O dragoste atat de mare doar n-o sa se impiedice de-un tanc ![/quote]



Glumesti?!
sabry1104
Postat pe 12 Septembrie 2011 09:40
De la: dor72_, la data 2011-09-11 23:31:11
bine ca nu i-ai spus "bre"...ca vorbeai singur...



Sunt moldoveanca...se accepta si un "bre"
O zi buna va doresc!
sabry1104
Postat pe 12 Septembrie 2011 09:44
Niciodata sa nu faci greseala, nici acum si nici in viitor, cat de drag si cat de mult ai iubi, deoarece numai copilul va suferi ,un fel de suferinta pe care tu nu o simti pe pielea ta si care il va marca toata viata. Si asta iti spun din experienta nepotului meu care nu a fost acceptat niciodata de cea de-a doua sotie a fratelui meu.
garbo203164
Postat pe 12 Septembrie 2011 10:00
De la: garbo203164, la data 2011-09-12 10:00:55Niciodata sa nu faci greseala, nici acum si nici in viitor, cat de drag si cat de mult ai iubi, deoarece numai copilul va suferi ,un fel de suferinta pe care tu nu o simti pe pielea ta si care il va marca toata viata. Si asta iti spun din experienta nepotului meu care nu a fost acceptat niciodata de cea de-a doua sotie a fratelui meu.


multumesc 164, nu as face asta niciodata!
acum, cand trece timpul...imi dau seama ca am facut alegerea cea mai buna..nu merita!
oricat de mult as tine la el si la relatia noastra....e clar ca nu ma iubeste suficient, o fi simpla obisnuinta, insa asa cum s-a obisnuit cu mine, se poate obisnui si fara mine
o zi buna!
sabry1104
Postat pe 12 Septembrie 2011 10:30
niciodata sa nu il pui pe el mai presus de copilul tau. nu te iubeste, altfel ti-ar fi acceptat si copilul. chiar daca ar reveni si ar vrea sa mergeti mai departe, iti convine sa risti o viata in care copilul tau se va simti in permanenta dat la o parte. ca sa nu mai spun, in eventualitatea daca a-ti avea un copil, cum s-ar simti al tau. nu e bine. e greu, dar uita-l si mergi mai departe. bafta
MARILENA_25
Postat pe 19 Septembrie 2011 15:16
mi-e teama ca asta se intampla...revine,ne vrea... si mi-e teama de viitor...
nu stiu ce sa fac, eu tot l-am evitat, am fost plecata cu jobul o perioada din tara, m-a sunat incontinuu, mesaje peste mesaje...pfff...il simt disperat!!
continua sa se comporte ca si cum nimic nu s-a intamplat sau ca am fi avut vre-o discutie legata de viitorul nostru...mai nou, isi face planuri de viitor, evident inclus si baietelul meu, gen unde sa-l inscriem la scoala, sau daca il duce el sau nu la innot, sau echitatie... ce-o fi in mintea lui?!
si-o fi dat seama ca ii este greu fara mine/noi?? se maturizeaza?!sau e de moment?? si la primul impuls "fuge"iarasi?!?!
va pup...o saptamana deosebita va doresc!
sabry1104
Postat pe 19 Septembrie 2011 19:13
nu-i pregatit sa-si asume raspunderea...e grav,iti pierzi timpul cu el,ai incercat sa nu-i mai raspunzi isi face planuri ce sa faceti cu acest copil,e greu dar ar trebui sa mergi mai departe gandeste-te bine te iubeste in felul lui cred ...dar nu este iubire ,este o vorba din popor taie raul de la radacina,asta trebuia sa faci cand a spus ca nu-si poate asuma raspunderea pentru copil,direct fara anestezii..pa
garbo020705
Postat pe 21 Septembrie 2011 14:09
buna incearca sa mai vorbesti cu el si sa l faci sa accepte copilul.daca nu inseamna k nu te iubeste dar nu stie cum sa ti o zica asa k baga la mijloc copilul.spunei k daca tatal natural al copilului murea si tu ramaneai singura ?da stiu atunci i se facea mila si accepta .sau daca el nu putea face copii il accepta nu ?dar daca avea o sotie si il lasa pe el cu un copil tu il acceptai nu ?pt k il iubeai .asa ar trebui sa accepte si el.daca nu suta la suta nu te iubeste si iti baga copilul la mijloc.sau si a gasit pe alta si nu stie cum sa ti zica .si sa fim sinceri dintre una cu un copil si una singura o alege pe aia singura.si daca te desparti de el stai linistita k pentru fiecare exista cineva.oricum daca te lasa o sa vina in genuchii la tine sa teb impaci cu el dar se pare k va fii prea tarziuy caci tu vei avea pe altul care sa ti accepe copilul .
pantera_roz_14
Postat pe 24 Septembrie 2011 22:27
no... vezi, daca nu cotizasi la profu de romana?... ete ce iesi...:D
:)))
eu_geminy
Postat pe 24 Septembrie 2011 22:34
nuti_vio
Postat pe 24 Septembrie 2011 22:38
1104... DA-L IN MA-SA DE DISTRUS !

Freya__
Postat pe 24 Septembrie 2011 22:55

vehementa esti,soro...
precizilla
Postat pe 25 Septembrie 2011 10:30
De la: pantera_roz_14, la data 2011-09-24 22:27:48buna incearca sa mai vorbesti cu el si sa l faci sa accepte copilul.daca nu inseamna k nu te iubeste dar nu stie cum sa ti o zica asa k baga la mijloc copilul.spunei k daca tatal natural al copilului murea si tu ramaneai singura ?da stiu atunci i se facea mila si accepta .sau daca el nu putea face copii il accepta nu ?dar daca avea o sotie si il lasa pe el cu un copil tu il acceptai nu ?pt k il iubeai .asa ar trebui sa accepte si el.daca nu suta la suta nu te iubeste si iti baga copilul la mijloc.sau si a gasit pe alta si nu stie cum sa ti zica .si sa fim sinceri dintre una cu un copil si una singura o alege pe aia singura.si daca te desparti de el stai linistita k pentru fiecare exista cineva.oricum daca te lasa o sa vina in genuchii la tine sa teb impaci cu el dar se pare k va fii prea tarziuy caci tu vei avea pe altul care sa ti accepe copilul .



multumesc de sfat,
crede-ma ca am discutat cu el...ideea e ca eu am facut pasul de a-l parasi, sau mai bine zis, sa ne despartim, insa...mai mult de 3 zile nu a rezistat, si intr-adevar a venit din nou la mine, la noi, cum am spus si mai sus, cauta diferite pretexte, sa vorbeasca cu mine, cu baiatul meu...
am reluat relatia, totul e in regula, insa eu am o teama pe care o port in suflet...daca va mai avea momente dintr-astea? panica...frica de viitor, comparatii...etc
deocamdata, mergem inainte...cum o vrea D"zeu!
daca e sa fim impreuna, fericiti...vom fi, daca nu...eu sunt pregatita pentru orice!

o zi buna!!!
sabry1104
Postat pe 26 Septembrie 2011 13:55
Draga mea., cred ca ar trebui sa-i dai acel "ignore", dupa parerea mea, nu a vrut niciodata o relatie serioasa si de viitor, deoarece stia de la inceput de copilul tau...(Sa-ti traiasca). Acesta e pentru el doar un motiv de a se separa de tine. Cred ca asa a gandit de la inceput. eu una nu as concepe ca dupa o relatie de 1 an si 4 luni sa vina cu chestii de acestea. Parerea mea, nu te merita. De iubit mai poti iubii, sunt destui barbati in lumea asta, dar copilul tau e unic, e insasi esenta vietii tale, e soarele dupa care te invarti, iar un barbat care considera un copil nevinovat drept problema nu merita nimic; gandeste-te ca la fel ar putea face si cu propriul lui copil, sa-l considere pana la urma o problema.... Dar e viata ta si tu decizi, stiu ca e greu uneori sa fi singura, fi puternica si independenta, ia tu deciziile pentru tine si o sa vezi cat de bine o sa-ti fie alaturi de copilul tau, si candva o sa-l intalnesti pe acela care-ti va iubii copilul ca si pe al lui propriu, acel om va avea intradevar un suflet mare, si tu meriti un om cu un suflet pe masura sufletului tau.
Sa fi iubita
Elenyaly
Postat pe 26 Septembrie 2011 19:59
alfheim a scris tot ce era de scris.
te intreb totusi: cum ai putea sa crezi ca te iubeste cand el nu-ti accepta copilul?
ce Dzeu, ai destula experienta si sigur stii raspunsul in sufletul tau.
NEEEEEEEEEEEXT!

oricum copilul tau este cel mai important pe lume nu? el este mesajul tau in viitor.
cum ai vrea sa fie acest 'mesaj'? ce ai vrea sa spuna despre tine ca om?
garbo029140
Postat pe 27 Septembrie 2011 11:53
Sabry, nu-i chiar usor sa accepti copilul altuia, alteia...Dragostea e una, iubirea e alta...Incearca tu sa-l ajuti sa se maturizeze, sa scape de frici etc...Las-i timp si nu vorbiti o vreme despre viitor, traiti-va prezentul! Ai nevoie si de un iubit!
Luna_in_capricorn
Postat pe 29 Septembrie 2011 09:41
De la: Luna_in_capricorn, la data 2011-09-29 09:41:22Sabry, nu-i chiar usor sa accepti copilul altuia, alteia...Dragostea e una, iubirea e alta...Incearca tu sa-l ajuti sa se maturizeze, sa scape de frici etc...Las-i timp si nu vorbiti o vreme despre viitor, traiti-va prezentul! Ai nevoie si de un iubit!



asta fac!
sunt realista, stiu ca nu e usor, m-am pus si in pielea lui, si mi-am dat seama ca nu e usor...sunt o fire rabdatoare, calma si cred in "noi" , tocami de aceea nici nu am pus punct pana acum...stiu ca ne-a vrea in viata lui, il simt, observ comportamentul lui...daca il simteam rece, distant sau altceva...nu mai credeam in viitorul nostru, in schimb el a demonstrat de atatea ori ca nu-i suntem indiferenti...
evit, si evita si el sa mai deschidem subiectul cu pricina....insa linistita nu sunt...mi-e teama sa nu mai aiba un moment de slabiciune si sa se "retraga"iarasi....
multumesc de sfat, o zi minunata iti doresc!
sabry1104
Postat pe 29 Septembrie 2011 13:29
BUNA..UN SINGUR SFAT..LASA-L ITI TREBUIE UN BARBAT PTR TINE ..CARE SA FIE TATA PTR COPILUL TAU....NU TE IUBESTE CU ADEVARAT..DOAR TE VREA.
garbo168482
Postat pe 30 Septembrie 2011 09:46
De la: sabry1104, la data 2011-09-05 10:30:54buna ziua dragilor, simt nevoia sa discut problema mea cu cineva, si nu tin sa ma descarc celor apropiati...
povestea mea e frumoasa...tind sa cred, iubesc si sunt iubita, dar..intotdeauna exista un dar, care nu ne da pace...
sunt divortata de 5 ani, am un baietel de 5 anisori si 8 luni, iar de 1 an si 4 luni sunt cu un baiat(ca nu-l pot numi barbat, desi are 30 de ani..si o sa va zic si de ce) care de la bun inceput imi cunostea situatia...
trec peste faza de inceput, caci stim cu totii cat e de fain!
acum, dupa 1 an si ceva, respectivul si-a dat seama ca de fapt nu poate sa aiba o relatie cu mine...caci nu sunt singura!!!adica ca am un copil..si ca nu se poate adapta, nu se poate atasa...etc, nu vede un viitor impreuna,ca ar vrea totusi copii lui, familia lui, si nu vrea sa se ajunga la momentul ala urat in care va face diferente intre copii, sau mai rau sa ma chinuie pe mine...
astazi , m-am decis...i-am spus cam ceea ce va scriu si voua, ca il inteleg perfect, ok...nu este indeajuns de barbat, cel mai bine ar fi sa ne despartim, de tot, asta ar insemna fara nici un fel de legatura, fara tel, mailuri, etc...ignore total!
imi spune ca este de acord, cu toate ca ii este foarte greu, ca isi da seama ca suntem un cuplu perfect, compatibili in orice...mai putin copilul meu, de care este deranjat ca exista...ok, pentru mine este o mare jignire si nu o sa accept in veci ca un individ sa nu-mi accepte situatia!
sunt inca tanara(29 ani) si am toata viata inainte...asta scurta, ca imi dau seama ca este scurta si noi nu stim sa o traim asa cum trebuie...dar asta e alta poveste...
as avea nevoie de un sfat, fiind ca cum v-am zis..il iubesc, ma iubeste, as vrea sa stiu cum sa trec peste momentul asta dificil(nu as vrea sa-l pierd)....multumesc!!!






AM REUSIT!!!
AM PUS PUNCT!!! SUNT FERICITA!!!!
sabry1104
Postat pe 14 Octombrie 2011 21:45


Mult noroc,te felicit !!
,acum stii ca viata pentru femeile ,,singure" poate deveni si mai grea daca nu
reusim sa-i ,,citim" pe cei care se joaca cu cuvintele ,cu sentimentele,pentru ca mai apoi sa descoperi ca sunt doar cinici si in acelasi timp deplorabili.
Esti o femeie puternica,ma bucur ca ai,, pus piciorul" pe un gandac cu pretentii de barbat!











sunsset
Postat pe 14 Octombrie 2011 22:25
Multumesc din suflet!
Problema e ca acum cand realizeaza ca m-a pierdut, reactioneaza...mi-a propus sa ne mutam impreuna, sa ne dam o sansa, sa incercam...
insa...asa cum a abordat problema , pentru mine a fost un motiv in plus sa-mi respec decizia, consider ca nu sunt un obiect de incercat, sa se convinga el daca ma poate accepta sau nu cu tot cu copil..acum vad lucrurile mai clar, si cred ca incep sa realizez cat de egoist a fost pana acum!
mi-a declarat ca sunt imaginea lui...mi-a declarat ca ii este teama ca nu are sa mai gaseasca pe nimeni asa ca mine, a intrat in panica...m-a pierdut!!!
toate lucrurile marunte si nesemnificative ( pt el) pe care mi le-a facut, zis...m-au afectat in timp, acum e prea tarziu sa vina cu propuneri de genul...
sunt sigura pe ceea ce simt, si sunt convinsa ca am facut alegerea potrivita!
sper din tot sufletul, in tot procesul asta de despartire, sa ma mentin pe pozitie, sa fiu la fel de categorica...mi-e teama sa nu ma "intoarca", caci de multe ori a reusit...nu e genul care sa-si toarne cenusa in cap, sau sa vina in genunchi la usa mea cu flori...nu, discutiile le-am purtat la telefon!!! Cum sa iei asemenea decizie importanta prin telefon!? E normal asa ceva?!
Acum imi da dreptate la tot ce -i spun...sunt cea mai buna solutie pentru el!Sunt aerul pe care il respira..etc!
Ahahha....chesti e ca pe mine ma lasa rece!!!
E posibil asa ceva!? Sa nu mai simt nimic?!
Nu-mi doresc sa-l vad, sa-l sun...sa-l aud...Efectiv imi doresc sa fiu linistita! Sa ma concentrez pe cresterea si educatia copilului meu, pe job-ul meu...pe casa...
Vreau sa treaca timpul...sa-mi revin!
Nu realizam cat rau imi facea...toate discutiile despre viitorul nostru( care nu exista)..toate respingerile lui...Acum le realizez...
Va multumesc ca m-ati sustinut moral...sunteti cei mai buni!
W'end placut si linistit va doresc!
sabry1104
Postat pe 15 Octombrie 2011 12:06
auzi..?,da'..in piept..,in piept te mai doare..?
roby_cado
Postat pe 15 Octombrie 2011 19:35
De la: roby_cado, la data 2011-10-15 19:35:13auzi..?,da'..in piept..,in piept te mai doare..?



ahaha...buna asta!!!
sa stii ca da...simt ceva ceva..cred ca e inima mea, care a inceput din nou sa simta sensul vietii;)
hai te pup!!! mult noroc!!!
sabry1104
Postat pe 16 Octombrie 2011 19:46
o pauza in relatie cred ca este buna ,isi va da seama cat te iubeste,daca te iubeste cu adevarat,te va accepta cu copil cu tot.
al meu nu voia primul nostru copil,cu toate ca era al lui.... soacra zisese ca e prea devreme sa facem copil si altele,si il convinsese.
eu l-am pus sa aleaga,i-am spus ca ma voi imbolnavi daca renunt la bebe,ca nu pot.
si a dat inapoi.
nimeni nu poate iubi pe copii tai,mai mult ca mama si tatal adevarat.
un alt tata poate fi prieten bun cu copiii.
atat.
o legatura se creeaza in timp.
de aceea parintii ce nu pot avea copii,infiaza nou nascut.
ca sa se creeze o legatura.
timpul isi va spune cuvantul,aici.
daca va impacati,trebuie sa ii explici ca in timp pot fi buni prieteni,si ca e o parte din tine acest copil,si la urma urmei,e doar un copil.
viata il va maturiza si pe barbatul tau,si va regreta,daca renunta la tine.
daniilia
Postat pe 20 Octombrie 2011 09:26
Buna...din nou!
Am revenit..:)
Nu am mai scris, deoarece am avut impresia ca detin situatia sub control...E posibil sa am un "moment" de slabiciune...insa, mi-e greu acum! De asta sunt sigura :(
Au trecut aproape 2 luni de cand am luat decizia...in tot timpul asta, ne-am vazut de 2 ori...cand s-a intamplat lucrul asta, am trait cea mai dureroasa senzatie...nu cred sa-mi fi fost mila de el..a fost dragoste! Recunosc, il iubesc...si nu ma poate convinge nimeni ca nu este asa:|
Am stat de vorba 3 ore...am plans, am ras...am depanat amintiri...si, evident, am hotarat de comun acord, ca e mai bine sa nu...
Acum, dupa alte 2 saptamani, de la intalnire, l-am sunat! Imi lipseste, si ma topesc de dorul lui...Initial, nu a vrut sa ne intalnim, ca ii fac rau asa...ca daca tot am luat decizia asta, sa las lucrurile asa, sa nu fiu egoista..etc...si totusi, a venit unde eram...a incercat sa se mentina tare pe pozitie, o facea pe durul...ca suntem doar prieteni, ca e bine sa ne vedem, ca nu avem motive sa nu,( practic noi nu ne-am despartit "urat"...) si totusi, cand m-a condus acasa..nu m-a lasat, m-a strans in brate, m-a sarutat, mi-a declarat dragostea lui( subtil) , ma dorea...
Acum...?! nu stiu ce sa fac...
W'end placut va doresc...

sabry1104
Postat pe 19 Noiembrie 2011 11:40

cate episoade are serialul asta?
roby_cado
Postat pe 19 Noiembrie 2011 16:09

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
si totusi inca nu pot........ 92 De la: garbo172629 18 Octombrie 2010 18:29
monotonia in relatie 20 De la: garbo098181 10 Februarie 2010 17:17
sfat pentru o femeie divortata 19 De la: garbo_405939 23 Septembrie 2014 12:13
buna fetelor 2 De la: lacramioaracrengi 4 Septembrie 2011 10:02
a meritat oare sa ii dau a doua sansa?? 134 De la: Darksukkubus69 20 Decembrie 2009 19:50
Setari Cookie-uri