ma simt ca o prizoniera

Intro zi iam zis k ma mut inapoi acasa pt k mam saturat de comportamentul sau si singuratate,si sa enervat de nu lam mai recunoscut,ma amenintat k numai in scaun cu rotile o sa plec...au trecut zilele si am lasat de la mn mai mereu,dar nu stiu cate scene o sa mai pot suporta...cel mai rau e k ma simt atat de singura...




Daca ai vazut ca il enerveaza astfel de cuvinte, spune-i exact contrariul.

*Voi ramane alaturi de tine zi de zi, clipa de clipa, nu voi mai pleca nici sa o vad pe mama... o s-o chem pe ea sa stea cu noi, sa ma mai ajute si cu asta mic.

Voi avea atunci timp si sa te vizitez la servici, voi putea iesi si eu cu tine si baietii la o bere...
ce bine ca nu m-ai lasat sa plec!

Dar pana atunci, meriti si tu putin timp pentru tine, iesi, relaxeaza-te, ca si eu am gasit ceva cu care sa imi umplu singuratatea...iubitule...*




nathalie
Postat pe 23 Octombrie 2011 15:36
:))))...
eu_geminy
Postat pe 23 Octombrie 2011 15:42
Ti se pare plin de haz, Ge?


Eu chiar vorbeam serios.
nathalie
Postat pe 23 Octombrie 2011 15:45
Victoria draga, am trecut peste toate "nam, mam" si alte greseli gramaticale si am citit tot.
Sincera sa fiu nu cred ca si-a revenit baiatul dintr-o singura discutie, gelozia e boala grea si mai ales ca majoritatea barbatilor cu sau fara (miam,nam,mam) vor sa se dea COCOSI si se lauda tuturor ca el e SEFUL.
Asa ca :
1) sefi ai doar la serviciu, acasa nu!
2) gelozia si prostia nu au vindecare
3) daca GATUL lui este deja PALNIE e greu de crezut ca o sa renunte la alcool.

Parerea mea, daca vrei sa nasti un copil sanatos , iti iei hamul si prastia si pleci de la el.

@ Gheorghita, vad ca o indemni sa se roage si sa faca arte martiale (teribila combinatie
) , dar Karatele ii vor prinde bine ca sa se poata apara de flacaul asta sau de altii. E mai greu cand esti cu burta la gura sa faci karate , ii ramane rugaciunea care nu stiu cat o sa o apere in cazul ei; cand am citit prima data postul tau am ras cu lacrimi , vazand ca imbini religia noastra cu o alta filozofie de viata (Yoga si artele martiale nu au nimic in comun cu religia nostra si cu biserica)
@@ Stuparu, ai un fel aparte de a percepe viata; in posturile tale vii cu clisee , cu sabloane extrase din codul framiliei sau naiba stie de unde , iti REPET, viata nu e ca in cartile tale din care tot dai citate si sfaturi si te mai interb odata, traiesti in lumea reala sau cea virtuala?!




adeline
Postat pe 23 Octombrie 2011 16:12
Of draga mea...
Citesc povestea ta...si ma intorc cu 19 ani in urma.Aceeasi poveste am trait-o si eu.La 19 ani insarcinata...adusa intr-un oras in care nu cunosteam pe nimeni.Nu aveam voie sa ies...sa iau contact cu nimeni nou.Copilul avea 3 ani...Am inceput sa colind orasul pe jos ca sa pot sti unde ma aflu...sa cunosc strazile.Cand el avea 4 ani am incercat sa incep sa lucrez.Am fost batuta ca am indraznit sa caut.Am acceptat bataile insa nu m-am dat batuta.Nu stiu ce sfat sa-ti dau...Cand nu-ti este aproape te simti a nimanui.Debusolata.Si uite asa...se duc sentimentele...Totul se transforma in agonie.
Vorbeste cu el...doar asa ve-ti putea salva ceva.Spune-i ce simti...spune-i cata nevoie ai de a-ti alaturi in tot.
garbo010212
Postat pe 23 Octombrie 2011 16:35
Hai sa zic si eu ceva...
Oare nu ai tu toane exagerate de femeie insarcinata?
S-ar putea ca si din cauza asta el sa-si doreasca seara sa iasa cu prietenii. Intreb, nu dau cu parul ? ...
Oare atunci cand te-ai mutat impreuna cu el ai cumpanit putin situatia?
La 20-21 de ai nu mai esti copil...
Un copil inseamna si o responsabilitate majora.
Inainte de a te muta la mama, gandeste-te la asta.
SAL
Postat pe 23 Octombrie 2011 17:07
Esti foarte tanara si probabil ca ai pastrat copilul si pentru ca il iubesti pe acel barbat.
Am inteles ca nu v-ati oficializat relatia ceea ce ar fi o problema in momentul in care vei naste si va trebui sa declari copilul. Daca pleci , inainte de a recunoaste copilul s-ar putea sa se razbune si sa nu mai vrea sa-l recunoasca si atunci te asteapta cativa ani prin Tribunal sa dovedesti ca el e tatal.
Calmeaza-te, reia legatura cu familia ta - viziteaz-i mai des ,vb la telefon cu ei si cu prietenii tai-daca el iese cu baietii poti sa-ti petreci si tu timpul facand ceva ce-ti face placere, gandeste-te ca te asteapta momente dificile de acum inainte mai ales ca vei mai avea in grija si un bebelus.Daca acum te simti ca la inchisoare gandeste-te ce vei face cand va veni pe lume copilul si nu ai pe nimeni care sa te ajute si va trebui sa traiesti din salariul lui ptr ca ceea ce-ti da statul nu-ti ajunge nici ptr scutece si lapte ptr copil.
De asemenea trebuie sa te gandesti foarte bine ptr ca te-a amenintat deja si trebuie sa-ti pui in garda familia si prietenii
Poate dupa nasterea copilului isi va imbunatati atitudinea, daca nu, poti sa te desparti de el si sa-ti vezi de viata ta.
Nastere usoara si multa sanatate!!!!!!!!
garbo079649
Postat pe 23 Octombrie 2011 17:20
E asa usor sa dam sfaturi...dar cand suntem in situatia asta nu mai e asa usor.E simplu sa spui:plec la mama.Cand ai inceput sa ai o relatie cu el...ai intrebat-o pe mama?Knd te-ai culcat cu el ai intrebat-o pe mama?Cand ai hotarat sa pastrezi copilul ai intrebat-o pe mama?Ai o varsta si ar trebui sa fii capabila sa iei singura niste decizii de care depind viitorul si siguranta ta.Acum nu trebuie sa te mai gandesti doar la tn.O sa ai un copil...care va avea nevoie de ambii parinti.Inainte de a lua orice decizie trebuie sa fii convinsa k ai facut tot ce e posibil k aceasta relatie sa mearga.Ai nevoie de nevoie doar de 3 lucruri:iubire;respect si incredere.Daca lipseste makr unul din ele...deja undeva se rupe.Vorbiti fara reprosuri si incercati sa gasiti acele sentimente care v-au unit pt k diferenta nu o face locul unde sunteti....ci voi.Vezi unde gresesti tu....unde greseste el....gasiti o cale de mijloc si incercati sa faceti sa mearga.V-ati luat un angajament serios in momentul in care a-ti hotarat sa pastrati acel copil.Nu e o jucarie pe care sa o aruncati knd v-ati plictisit de ea.E o mare responsabilitate si nu e usor deloc.Nu spun k ar trebui sa suporti cine stie ce mizerii....dar eu cred k majoritatea barbatilor pot fi 'adusi'pe calea buna ,cu rabdare si multa diplomatie.Viata nu e roz...si nici nu e numai cum vrem noi.Trebuie doar sa cautam acele lucruri frumoase.Multa bafta si fa un pas....doar atunci knd esti sigura k ai facut tot ce e omeneste posibil.
deea90210
Postat pe 23 Octombrie 2011 17:32
"..Nu spun k ar trebui sa suporti cine stie ce mizerii....dar eu cred k majoritatea barbatilor pot fi 'adusi'pe calea buna.."



unde ai vazut matale "porc" adus pe calea cea buna bre..?
roby_cado
Postat pe 23 Octombrie 2011 18:39
cred k trebuie sa-i mai suportam! :))
Ktine
Postat pe 23 Octombrie 2011 18:48

de ce?
dor72_
Postat pe 23 Octombrie 2011 19:05
ce este de facut acum conteaza.
in primul rand,faci rau lui bebe daca te superi,pentruca corpul tau secreta hormoni de stres,care vin in concurenta cu furtuna de hormoni ai sarcinii.
apoi,vei avea si tu nastere grea,daca te superi zilnic.
mai e putin,bucura-te din orice,de ex ca esti sanatoasa,ca ai un bebe care te va face atat de fericita,ca nu iti va mai pasa de nimic,ca ai o familie unde te potoi intoarce la nevoie,pe care multi nu o au....etc,gasesti tu pretexte sa te bucuri,chiar si bucurii mici.
daca poti explica frumos lui,fara sa iasa ca un repros,ca te simti singura,si daca nu intelege,nu pierde timp si energie ca sa te superi.
cel mai important este sa se dezvolte bebe normal acum,sa iasa la timp,la noua luni,nu mai devreme,si ca tu sa fii puternica,ca sa nasti usor.
pentru asta ai nevoie de miscare,gaseste vreun parc apropiat,pentru mici plimbari,si poate intalnesti vreo tanara care e ca si tine insarcinata,ca sa faceti impreuna plimbari,ca sa o inviti la tine,ca sa deveniti prietene.
dupa nasterea lui bebe,va veti scimba amandoi enorm,nu din prima luna poate,dar dupa,sigur.
matusa mea a avut complicatii la sarcina,si a fost nevoita sa stea toate cele noua luni cand la pat cand in spital.
asa ca esti norocoasa.
oricum,daca el lucreaza,esti singura multe ore,gaseste o biserica apropiata,unde sa mergi sa te rogi,poate si acolo vei avea ocazia sa gasesti vreo prietena.
nu stiu daca poti sa ii spui lui,ca vrei sa vezi pe ai tai,acum sau mai tarziu,pentru vreo luna,ca ti-e dor de ei.
pentru ca va crede ca pleci,asa cum audecurs lucrurile.
te-am inteles,cum te simti,pentru ca si eu la prima sarcina eram in tara straina,deci si mai rau ca tine,si in afara de asta,cu fitilele soacrei ca sa renunt la copil,il convinsese si pe sotul meu,pentru scurt timp......
aveam probleme certuri cu soacra,cu sotul,dar ma straduiam sa fiu optimista de dragul copilului.
inainte de nastere,pe unii ii apuca stresul,ca nu stiu cum se vor descurca ca tati,nu stiu cu ce se mananca,a mai trebuit sa il incurajez tot eu pe el,ca totul va fi bine,dupa ce ca eram stresata din cauza nasterii....
iar dupa nastere,iar singura am fost.
in ingrijitul lui bebe,si acasa.
niciodata nu e totul perfect,ceva intotdeaunae cum nu trebuie,eu zic sa te strasduiesti sa fii optimista,ca sa ai nastere usoara,ca sa iti revii rep[ede dupa nastere,si ca sa fie bebe cu greutate buna.
deci ai rabdare,roaga-te,asteapta-l cu zambetul pe buze,si spune-i ce te framanta,fara repros si ton,ci normal.
daca nu intelege,mai ai putin rabdare,ca totul se va schimba in bine.
sa pui o poza cu bebele la pozele tale,sa ne bucuram toti impreuna cu tine.
nastere usoara,roaga-te,fii optimista,d
daniilia
Postat pe 23 Octombrie 2011 19:25
De la: Stuparul, la data 2011-10-23 15:35:32Cind citesc acest subiect , nu stiu :sa rid ori sa pling-atita rautate demult n-am mai vazut. ,,Fugi,paraseste-l,dute la parintii tai,imediat..."Stati fratilor ca nu dau...[cotropitorii]!Am mari pretentii vizavi de cultura d-voastra,sa cred ca nu stiti sa cititi? Eu unul am inteles urmatoarele:-sotul si-a dorit copilul;sotiai isi doreste catelul; -dragostea sotiei care sa-l determine sa vina in git de repede acasa pe sot ,nu prea se vede; -unele doamne insarcinate sunt cuprinse de o depresie ce survine odata cu sarcina;-cit despre plecarea in carucior cu rotile =este doar o gluma prost inteleasa=atunci cind vor ajunge aproape de capatul vietii,unul dintre soti va deceda iar celalalt se va deplasa cu ajutorul unui scaun cu rotile;faptul ca i-a spus ca ea[sotia] va pleca cu scaunul,se subintelege ca el va fi cel dintii ce va parasi aceasta lume plina de ura si ipocrizie. Nu am auzit sa o loveasca, ba din contra am citit ca sotul a inteles situatia si vine repede acasa dupa serviciu. Referitor la ,,fugi la parintii tai",v-ati gindit vreo clipa ca nu toate fetele se pot intoarce[fie nu au parinti,fie parintii nu au locuinta],o alta cale nu putea-ti gasi:-cei doi soti sa caute calea de mijloc pentru a fi impreuna [fara catel ,fara alcool,fara fuga,fara amenintari] [doar prin dragoste si intelegere]. Nu ma faceti sa inteleg caci criza v-a intunecat mintea de tot!!!


In mesajul ei nu vorbeste despre restul femeilor care nu au unde pleca ci despre un caz particular:ea insasi."Scaunul cu rotile",crede-ma,nu este metaforic si nu este cazul sa astepte sa o loveasca.Amenintarile nu isi au rostul intr-o casnicie.Singuratatea ei vine din faptul ca realizeaza ce gresala a facut si cum va fi viata ei de-acum inainte.Nu uitati ca inca nu a adus pe lume bebelusul,ca sa poata simti cum toata bucuria si fericirea ei poate sta intr-un omulet mititel.Oameni buni,alegerea dintai nu este mereu si cea mai buna.Cati dintre noi/voi am/ati ramas in prima casnicie pana la capat?Vorbim numai despre maturitatea ei atunci cand a facut alegeri?dar despre maturitatea lui?Sa iasa la bere,de ce sa nu iasa?,dar din cand in cand sa mai iasa si la o cafea cu sotia.Daca nu sunt implicati amandoi in aceeasi masura in casnicie,este cazul sa se resemneze.
andi81
Postat pe 23 Octombrie 2011 19:45
Nu esti singura!
Sau mai degraba ce intelegi prin singuratate?
Iti vorbesc din perspectiva unei femei singure si mai in varsta!
Acum te simti nesigura, pentru ca sarcina,presupun, implica mult discomfort! Dar de fapt esti foarte puternica! Poti sa muti muntii din loc! SI!Si! Si! Sau.....
DAR! NU MAI ESTI SINGURA! Un copil implica multe responsabilitati! Nu mai da vina pe el!Daca el se poarta asa, nu stiu cat vei putea conta pe el! Daca vrei el este doar mijlocitorul prin care devii mama! Un lucru minunat! Nu stiu daca ve-ti ramane impreuna sau nu, dar de acum trebuie sa gandesti pentru doi!La inceput o sa fie greu, dar mai apoi vei vedea ca vei fi fericita! Nu mai privi asa aproape! Priveste in perspectiva!
Copilul are nevoie de securitate, conditii normale de viata! In cazul in care EL dispare din peisaj poti sa i le oferi?Si in acest caz ..... Ce trebuie sa faci?
Invata sa nu depinzi de nimeni! Sa nu te cramponezi de nimeni!Daca e sa fie in doi viata este minunata, daca nu si asa e minunata, mai ales daca apare si un copilas!
In primul rand trebuie sa gasesti din nou bucuria in tine, ca sa poti sa o si daruiesti altuia si sa si primesti ceva inapoi!
garbo096607
Postat pe 23 Octombrie 2011 20:22
Victoria, cu siguranta iti este greu, in principiu cred ca sunteti diferiti ca si caractere, aspiratii, comportament, dar cred in acelasi timp ca aveti si lucruri comune din moment ce la inceput v-ati placut. Parerea mea este sa incerci sa discuti cu el, in cel mai serios mod, cere-i asta, sunteti totusi doi adulti care acum au o mare responsabilitate, un copil care va veni pe lume si pentru el trebuie sa creati inca de acum um mediu cat mai normal, asta insemnand ca tu ca mama trebuie acum sa incerci sa fi cat mai linistita si pe tot posibilul fericita, sa ai tot confortul si material si spiritual pentru a putea aduce pe lume un copil, care nu intamplator vine in viata ta.
Asa ca incearca si vorbeste cu el, in modul cel mai serios, pentru ca venirea pe lume a unui copil ti-am mai spus, este o mare responsabilitate si nu numai a ta si a lui, si incearca tu pentru ca ulterior sa fie bine pentru toti trei, sa-l aduci pe fagasul normal al vietii si familiei.
Este posibil sa fie o perioada de ratacire, de iresponsabilitate, dar din care isi poate reveni cu ajutorul taru, daca te iubeste.
Ultima decizie a ta, dupa ce ai incercat totul si merita sa faci multe pentru un copil, va fi sa-l parasesti. Spun asta pentru ca ulterior, copilul crescand va fi un copil care este posibil sa fie traumatizat din cauza faptului ca nu are tata, acest lucru poate avea repercusiuni.
Ca mama, mai ai o sansa, sa incerci a-l aduce la viata normala pe tatal lui, care poate trece printr-o criza, acum ca a aflat ca are o responsabilitate majora.
Vezi, sunt foarte multi "poate", destinul nu este asa cum ni-l dorim noi, dar in mare parte il si putem influenta, in bine, ma refer.
Cred ca nu iti este usor, dar trebuie sa fi puternica, pentru tine si pentru copilul tau.
Cauta si clipe frumoase in viata de zi cu zi, sigur exista, trebuie sa-ti faci prietene in orasul in care te-ai mutat, nu sta izolata.
Utima hotarare a ta va fi sa pleci , nu-ti va fi usor, dar trebuie sa cantaresti bine totul inainte.
Daca vrei sa mai vorbim, ma gasesti pe [email protected].
Iti doresc toate cele bune.
Georgiana_Dumitrescu
Postat pe 23 Octombrie 2011 20:51
E normal sa te simti asa de singura,esti insarcinata,intr-un oras strain si traiesti alaturi de un strain pe care il descoperi de-abia acum cum este in realitate.
pentru binele copilului in primul rand si apoi al tau trebuie sa te hotarasti sa pleci inapoi acasa la tine pana nu se agraveaza situatia ta.Acasa esti printre ai tai,vei naste si vei decide apoi ce vei face cu tatal copilului.Asta-i parerea mea,decizia iti apartine fireste!
garbo162553
Postat pe 23 Octombrie 2011 21:05
draga mea nu sarcina sau frica trebuie sa te tina langa el ...nu ai fi nici prima si nici ultima femeie insarcinata si singura ...inainte de a lua hotararea aducerii pe lume a unui copil trebuia sa discutati ce va doriti cu adevarat unul de altul , de la relatia in care sunteti implicati si de la viata impreuna...un copil este o mare responsabilitate...nu indura umilite si nu varsa lacrimi ...sarcina te face si mai sensibila ...daca nu te intelege si nu te sustine acum cand ai cea mai mare nevoie nu astepta sa se schimbe fiindca nu o va face cu adevarat niciodata...aduna-ti lucrurile si intoarce-te la familia ta ...nu te lasa influentata de amenintarile lui ....
garbo011656
Postat pe 23 Octombrie 2011 21:07
De la: nathalie, la data 2011-10-23 15:45:41Ti se pare plin de haz, Ge?


Eu chiar vorbeam serios.


da, Nat, radeam... dar radeam serios! pe bune!...;)
eu_geminy
Postat pe 23 Octombrie 2011 21:09
te rog sa citesti articolele de pe ,,stilul tau'' raspunsuri mai bune ca acolo nu poti gasi,

toate cele bune, viata este frumoasa , iar copii sunt un mare dar care merita tot efortul, si sa stii ca nici odata nu esti singur , te ai pe tine cea care vrea si merita o viata frumoasa

carmen46
Postat pe 23 Octombrie 2011 21:20
De la: victoriasb, la data 2011-10-16 19:30:33Buna. Numele meu este Victoria si am 21 ani. Sunt intro relatie serioasa cu un baiat din alt oras,de 9 luni de zile,dar si insarcinata in 5 luni, Am ramas insarcinata mai mult din greseala,dar si la insistentele lui am pastrat copilul si neam mutat impreuna,in orasul lui, De aici a inceput calvarul si povestea mea trista...viata mea sa schimbat in rau... Amandoi castigam bani,dar nu mai e ca inainte,nu ma mai simt libera si independenta...ma simt singura,nefericita si parca o prizoniera aici... Mi se face dor des de familia lasata si chair de catelusul meu...el park nu sa mutat cu mn,traieste in continuare liber si independent,,, lucreaza pana seara,iar seara iese cu prietenii la baut sau cine stie,pe cand eu raman singura simi plang de mila mereu... daca de pe acum e asa,mai incolo cum va fi?! Nu stiu ce schimbare sa fac sa fie mai bn,pt k mam saturat de situatia asta si viata pe care o traiesc... sunt gravida,dar ma simt de park am facut o crima si trebuie sa stau la puscarie... Intro zi iam zis k ma mut inapoi acasa pt k mam saturat de comportamentul sau si singuratate,si sa enervat de nu lam mai recunoscut,ma amenintat k numai in scaun cu rotile o sa plec...au trecut zilele si am lasat de la mn mai mereu,dar nu stiu cate scene o sa mai pot suporta...cel mai rau e k ma simt atat de singura...


In primul rand, imi pare rau ca esti insarcinata si nefericita Am auzit intr-un film ca femeia insarcinata pe la "6 luni" are nevoie de mai multa iubire, decat deobicei pentru a nu face crize / suparari bruste, daca pot sa zic. Din ce spui observ ca, copilul mentine "relatia serioasa" din punct de vedere teoretic, caci practic el nu este deloc alaturi de tine. Pe langa aceasta mai consider ca ceea ce simti tu acum va construi intr-un fel si o mare parte din personalitatea copilului ( cred ca aceasta intradevar am citit-o :D ).

Daca tinea la tine, de ce nu te scotea si pe tine la baut , dupa serviciu. Prin aceasta afirmare, afirm ca nu-nteleg de ce majoritatea barbatilor au ce sa discute mai mult cu prietenii, decat cu propriile lor iubite ! , ci nu dorind sa te pornesc asupra lui .

Cred ca cel mai bine ar fi sa te duci la parintii tai. Daca o sa incerce sa te opreasca , ar fi bine sa apelezi la ajutorul politiei ( cunosc o situatie asemanatoare in care interventia politiei a fost benefica). vreau sa spun ca, chiar si daca ai fi sotia lui, tot esti cetatean cu drepturi. Suna-i si pe parinti. Poate primesti ( de regula intodeauna) ceva ajutor de la ei. Nu-ti fa griji ca ar putea sa te certe pt alegerea facuta. Poate vor face si asta, dar vor fi fericiti ca esti bine. Iar intr-un fel, ce pierzi daca-i suni ? ... sau ce castigi ? ... sunt 2 intrebari pe care eu mi le pun in situatii de rascruce.

Cei mai multi barbati "isi asigura viitorul" de a avea o iubita, dupa care ... dupa care nu le mai trebuie. comportament de ... idiot ! Daca nu stie cum sa pretuiasca ce are, atunci ia da-i baiatului sansa sa gandeasca cum nu te-ar avea
Cristi_2_0_1
Postat pe 23 Octombrie 2011 21:45
De la: dor72_, la data 2011-10-23 19:05:07
de ce?


pentru k nu se lasa "dusi " pe calea cea buna! :))

eu am un K, ea mai multe k k k...
Ktine
Postat pe 23 Octombrie 2011 21:50
pai dak nu te-ai Klificat korespunzator...:D
:)))
eu_geminy
Postat pe 23 Octombrie 2011 21:54
era un raspuns la un coment!
eu_geminy, mai am timp! :P
Ktine
Postat pe 23 Octombrie 2011 21:59
"..Oameni buni,alegerea dintai nu este mereu si cea mai buna.Cati dintre noi/voi am/ati ramas in prima casnicie pana la capat?.."


din ce in ce mai putini..
si stii de ce..?
pentru ca in spiritul "evolutiei",va inoculati tot mai mult ideea de asa zisa "emancipare a femeii"..
uitand ca intrega societate a fost,este (si nu cred ca va mai fi), bazata pe uniunea(si implicit casatoria) dintre cele doua sexe..
roby_cado
Postat pe 23 Octombrie 2011 22:15
"..Daca tinea la tine, de ce nu te scotea si pe tine la baut , dupa serviciu. Prin aceasta afirmare, afirm ca nu-nteleg de ce majoritatea barbatilor au ce sa discute mai mult cu prietenii, decat cu propriile lor iubite !.."


nene Cristi..,e greu fara prieteni..,asa-i..?
roby_cado
Postat pe 23 Octombrie 2011 22:17
Ktine, ca sa fiu explicita, atunci cand ajungi "sa suporti" pe cineva e deja problema....sau sunt deja multe probleme/ nemultumiri acumulate. Si poti "sa mai suporti" o perioada, in functie de rezistenta fiecaruia. Oricum, suportatul nu tine o viata, asta e clar
dor72_
Postat pe 23 Octombrie 2011 22:36
nu trebuie sa-mi explici! inteleg si fara tigara!
nici eu nu mai explic!
eu am zis, ce am avut de zis , chiar la inceput!
restul...coment, la coment...OK?
Ktine
Postat pe 23 Octombrie 2011 22:43
ah, deci la asta folosea tzigarea aia de tot o vaz la unii...:D

trabucuri sau pipa nu se DA?:PP
:))))
eu_geminy
Postat pe 23 Octombrie 2011 22:51
De la: Sal_a_toi, la data 2011-10-23 17:07:22Hai sa zic si eu ceva...
Oare nu ai tu toane exagerate de femeie insarcinata?
S-ar putea ca si din cauza asta el sa-si doreasca seara sa iasa cu prietenii.




Da, chiar asa.

Ai pofta de ciocolata? Mars afara, du-te de-ti ia si singura, n-o sa-mi stric eu somnul!
Ai greturi? Hai, pisi, ca nu se moare din asta! Fuga la buda, da sa nu faci zgomot, ca-s sensibil!
Tre sa nasti? Taman acu? Stai ca mai am o gura de bere si-o sa vin, care n-am avut noroc!


nathalie
Postat pe 23 Octombrie 2011 22:56
ti-au intrat fumurile pe undeva?
ce te otzarasti asa la mine?
era o discutie pur si simplu...asta nu ne scuteste pe niciunul de bun simt...OK?
dor72_
Postat pe 23 Octombrie 2011 22:56

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Cum pot sa imi stapanesc gelozia 58 De la: garbo_14436 11 Iulie 2013 19:23
Sotul meu a incercat sa abuzeze de fiica mea. Sa il iert? 770 De la: anakin 5 Martie 2010 17:28
in cautarea fericirii.. 28 De la: clau_ro 13 Iunie 2016 19:57
Relatiile dintre veri de gradul 2 15 De la: gabiitsu95 8 Aprilie 2012 01:25
ati fost vreodata infiorator de singuri de ziua voastra? 176 De la: moment31 6 Noiembrie 2009 20:54
Setari Cookie-uri