Evolu�ia conceptului de inteligen��

Cauti bona Timisoara?

Buna
Aptitudinile caracterizeaz� latura instrumental - opera�ional� a personalit��ii, organizat� �n sisteme opera�ionale superior dezvoltate, relativ stabile, care mijlocesc performan�e deasupra mediei �n activitatea teoretic�, tehnico-aplicativ�, organizatoric�, artistic� sau sportiv�. Prin fuzionarea �i combinarea specific� a aptitudinilor, se ajunge la talent �n m�sura �n care permit realizarea de produse originale cu o �nalt� cot� de creativitate. Aptitudinile sunt condi�ionate de zestrea ereditar� dar �i de mediul educa�ional �n care se dezvolt� individul. Ele sunt diversificate �i marcheaz� profund destinul fiin�ei umane,deoarece fiecare om porne�te �n via�� cu o zestre ereditar� singular� �i str�bate o traiectorie socio-cultural� specific�. �n demersul de consiliere al cadrelor didactice, aptitudinile reprezint� punctul de plecare �n orientarea �colar� �i op�iunile profesionale ale tinerilor. Inteligen�a poate fi privit� ca un sistem unitar �i armo-nios de aptitudini care se manifest� prin mecanisme de asimilare �i adaptare de natur� func�ional� dar mai ales prin inovare �i creativitate. Inteligen�a este un proces complex cu o bogat� �nc�rc�tur� de semnifica�ii care a provocat dezbateri aprinse �i continu� s� preocupe speciali�tii �n psihologie. �nc� de la �nceputul sec. al XX-lea, psihologul englez C. Spearman ,analiz�nd corela�iile ob�inute de la subiec�ii supu�i la diverse tipuri de teste, a ajuns la concluzia c� inteligen�a implic� diverse aptitudini specifice (factori specifici) grefate pe o aptitudine general� comun� (factorul g). Metoda analizei factoriale a inteligen�ei a fost dezvoltat� de L.L. Thurstone �i J.P. Guilford, prin luarea �n considerare a unei multitudini de factori, mai mult sau mai pu�in corela�i. Dup� psihologul elve�ian Jean Piaget, creatorul epistemologiei genetice, evolu�ia inteligen�ei �n ontogenez� este rezultatul echilibrului opera�iilor mentale (clasare, m�surare, num�rare, deplasare spa�io-temporal� etc.) ob�inute prin interiorizarea ac�iunilor practice cu obiectele �n structuri mentale dimanice, organizate ierarhic. Orice experien�� din via�� este structurat� pe baza unor scheme psihice degajate de practica social� �i individual� din realitatea obiectiv�. Dezvoltarea inteligen�ei la copil parcurge succesiv mai multe stadii : senzorio-motor (de la na�tere p�n� la apari�ia limbajului, 15-18 luni), pre-operator (de la apari�ia limbajului p�n� la 7-8 ani), al opera�iilor concrete (de la 7-8 ani p�n� la 10-11 ani), al opera�iilor formale (de la 10-11 ani p�n� 15-16 ani). �n stadiul opera�iilor formale, g�ndirea devine apt� pentru ra�ionamente ipotetico-deductive �i experimente �tiin�ifice. Psihologul american Jerome J. Bruner a conceput evolu�ia stadial� a inteligen�ei �n termeni mult mai flexibili, �n sensul c� orice etap� poate fi accelerat� prin strategii didactice adecvate. Dup� Bruner, �bazele oric�rei discipline pot fi predate oricui, la orice v�rst�, �ntr-o form� potrivit�. El insist� mult asupra necesit��ii cultiv�rii la elevi a stilului de �nv��are ��iin�ific, care �mbin� g�ndirea analitic� cu intui�ia. Sf�r�itul sec. al XX-lea este marcat de efortul unor cercet�tori de cuantificare a inteligen�ei pentru a evalua riguros performan�ele elevilor. Este meritul lui Alfred Binet �i al lui Theodore Simon de a fi dezvoltat �n 1905, la Paris, primul test de analiz� a inteligen�ei copilului care, apoi, a fost extins pentru a m�sura inteligen�a omului, adic� indicele nivelului de dezvoltare a inteligen�ei, a c�rui valoare, exprimat� �n procente, se ob�ine prin raportarea v�rstei mentale la v�rsta cronologic� �i �nmul�irea cu 100. Textul Stanford-Binet pleac� de la premiza c� oamenii se nasc cu o anumit� inteligen��, constituit� din abilit��i logice �i verbale, care nu se schimb� �n cursul vie�ii.
O nou� viziune �n psihologie a fost adus� de teoria inteligen�elor multiple, publicat� pentru prima oar� �n 1983, �n lucrarea �Frames of Mind:The Theory of Multiple Intelligences�,de c�tre Horward Gardner, profesor de teoria cunoa�terii, educa�ie �i psiholo-gie la Universitatea Harvard �i de neurologie la Facultatea de Medicin� din Massachussetts, SUA. Semnifica�ia acestei teorii este extinderea con-ceptului de inteligen�� tradi�ional� din sfera logico-matematic� �i verbal-lingvistic� spre alte disponibilit��i ale omului de interac�ionare cu lumea. Dup� Gardner, inteligen�a reprezint� � abilitatea omului de a-�i rezolva problemele �n via�� sau de a crea produse care sunt valorizate �n unul sau mai multe contexte culturale�. Mai t�rziu, revenind asupra conceptului, afirm� c� inteligen�a uman� este un �poten�ial bio-psihologic de a prelucra informa�ia,care poate fi activat pentru rezolvarea de probleme �i crearea de produse pre�uite de cel pu�in o cultur�. El critic� modelul unilateral �n care a fost definit�, recunoscut� �i valorizat� inteligen�a uman�, oferind un model alternativ, cu implica�ii deosebite �n �nv���m�nt . Teoria sa este rezultatul unor cercet�ri laborioase asupra profilelor cognitive ale copiilor supradota�i, auti�ti, savan�i idio�i, oameni cu dificult��i �n �nv��are, a persoanelor care apar�in la diverse culturi. Teoria inteligen�elor multiple nu schimb� ceea ce avem de predat, ne ajut� doar s� schimb�m modul �n care lucr�m cu elevii, s� �n�elegem faptul c� elevii pot fi de�tep�i �n diferite moduri �i ne instrumenteaz� �n a-i ajuta s� evolueze �n mod diferit. �n acest context, misiunea profesorului este de a dezvolta strategii de predare care s� permit� elevilor s� �i exprime modalit��ile multiple de a �n�elege �i de a valoriza propria lor unicitate. Scopul este ca fiecare elev s� se dezvolte la maximum de capacitate �n conformitate cu poten�ialul propriu. Dar nu to�i dasc�lii au voca�ie pentru profesia aleas�. Sunt cunoscuteTeoria lui Gardner porne�te de la ideea existen�ei unor inteligen�e diferite �i autonome ce conduc la modalit��i diverse de cunoa�tere, �n�elegere �i �nv��are. Se consider� c� oamenii posed� nou� tipuri de inteligen�e, �i anume:
1.Inteligen�a verbal-lingvistic� sau inteligen�a cuvintelor (capacitatea de a rezolva probleme �i de a dezvolta produse cu ajutorul codului lingvistic; se manifest� la jurnali�ti, scriitori, profesori, etc.)
2.Inteligen�a logico-matematic� sau inteligen�a numerelor �i a ra�iunii( capacitatea de a opera cu modele, categorii, rela�ii, de a grupa, ordona �i interpreta date; este �nt�lnit� la matematicieni, contabili, programatori, oameni de �tiin�� etc.).
3.Inteligen�a spa�ial- vizual� sau inteligen�a imaginilor, desenului �i a picturii ( capacitatea de a rezolva probleme �i de a dezvolta produse cu ajutorul reprezent�rilor spa�iale �i al imaginii; este �nt�lnit� la arhitec�i, pictori, graficieni, sculptori , cartografi, proiectan�i etc.).
4.Inteligen�a muzical-ritmic� sau inteligen�a tonului, ritmului �i a timbrului ( capacitatea de a rezolva probleme �i de a dezvolta produse cu ajutorul ritmului �i melodiei; se manifest� la muzicieni, compozitori, poe�i, piani�ti).
5.Inteligen�a corporal-kinestezic� sau inteligen�a �ntregului corp (capacitatea de a rezolva probleme �i de a dezvolta produse cu ajutorul mi�c�rii ; este �nt�lnit� la sportivi, actori, chirurgi etc.)
6.Inteligen�a naturalist� sau inteligen�a tiparelor, regularit��ilor �i a comportamentelor( capacitatea de a rezolva probleme �i de a dezvolta produse cu ajutorul clasific�rilor �i reprezent�rilor din mediul �nconjur�tor; se manifest� la fermieri, biologi, ecologi, astronomi etc.).
7.Inteligen�a interpersonal� sau inteligen�a interac�iulor sociale(capacitatea de a rezolva probleme �i de a dezvolta produse prin cunoa�terea �i interac�iunea cu ceilal�i; este �nt�lnit� la profesori, directori, politicieni).
8.Inteligen�a intrapersonal� sau inteligen�a autocunoa�terii( capacitatea de a rezolva probleme �i de a dezvolta produse prin cunoa�terea de sine; se manifest� la teologi, �ntreprinz�tori, scriitori ).
9.Inteligen�a existen�ial� � Gardner e convins c� e o modalitate de cunoa�tere, dar nu a stabilit localizarea pe creier. De aceea vorbe�te despre aceasta ca despre o jum�tate de inteligen��.Se manifest� la filosofi, anali�ti etc.
�n �Frames of Mind�, H. Gardner afirm� :
* �Exist� o inteligen�� �n sunet �i una �n mi�care, �n culoare �i �n rela�ia uman�.
* �Muzica este o corporalizare a inteligen�ei care este �n sunet�.
* �Poetul este o persoan� care nu uit� niciodat� anumite impresii despre care scrie�.
* �Exist� limbaje, altele dec�t cuvintele, simbolurile, limbajele naturii. Exist� limbajul corpului�.
* �Inteligen�a social�, dezvoltat� la �nceput s� rezolve probleme de natur� interpersonal�, �n timp �i-a g�sit expresia �n crearea institu�iilor sociale�.
Din punct de vedere biologic, inteligen�ele sunt independente �n func�ie de zonele corticale care le guverneaz�. La nivel individual ele apar �n combina�ii, fiecare individ fiind de fapt ,, o colec�ie de inteligen�e�. �i pentru c� indivizii au profiluri de inteligen�� diferite, �coala trebuie s� asigure o educa�ie care s� maximalizeze poten�ialul intelectual al fiec�ruia. Un element esen�ial �n aplicarea teoriei inteligen�elor multiple la clas� este cunoa�terea profilului de inteligen�� a al elevilor. Aflarea punctelor ,,tari� �i ,,slabe� este esen�ial� pentru stabilirea strategiilor de diferen�iere �i individualizare. De�i o re�et� general valabil� nu exist�, cadrele didactice care doresc s� predea �n spiritul teoriei inteligen�elor multiple, pot s� urmeze succesiunea de pa�i:
-determinarea profilului dominant de inteligen�� prin identificarea abilit��ilor fiec�rui elev;
-familiarizarea elevilor cu teoria inteligen�elor multiple;
-con�tientizarea de c�tre elevi a combina�iei de inteligen�e multiple;
-motivarea elevilor pentru a-�i dezvolta inteligen�ele multiple;
-asigurarea de c�tre profesor a unui cadru adecvat pentru manifestarea inteligen�elor multiple.
Aplicarea �n unit��ile �colare a teoriei inteligen�elor multiple se poate face prin strategii interactive de predare-�nv��are-evaluare: portofolii, proiecte, h�r�i conceptuale,interviuri, studiu de caz etc. Este important ca profesorul s�-�i adapteze stilul de predare la stilul de �nv��are al elevilor pentru realizarea cu succes a obiectivelor opera�ionale. Un scenariu didactic care stimuleaz� punctele forte ale elevilor �i evit� pe cele slabe va conduce la atingerea dezideratelor �ntr-un mod pl�cut �i u�or. Dasc�lii cu voca�ie promoveaz� strategii didactice moderne, care permit elevilor s� pun� �n valoare prin cuv�nt scris sau oral, dar �i prin muzic�, desen sau mi�care, disponibilit��ile multiple de a �n�elege �i de a valoriza propria personalitate.
protelisav
Postat pe 26 Octombrie 2011 16:12

Asa... si?
Ratusca, baga un comentariu , ca tu esti mai intelighenta... si " mai superioara "... vezi bine.
nicholas_
Postat pe 26 Octombrie 2011 20:55
Io nu comentez...
Nu-s inteligenta, numa' am intrat sa vad ce-i p'aci...
Am si plecat!
Axl_22
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:06
eludand meandrele concretului...
io astept si volumul doi.... da' tot acilea pe garbo, ca n-am bani sa-l iau din librarie!
alfheim
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:09
nicholas, gresit! ea e conceptul insusi. substanta! asadar, are totul la degetul al mic! dar depinde cum il suceste.
esme
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:15
Eu as zice, Esme, ca e postatorul insusi, tocmai d'aia nu apare. Insa asteptam, caci ei ii place sa joace tenis cu P, cu ea insasi.

Heei, tenis cu P e ping-pong. Rusine celor care s-au gandit la P.enis !!
nicholas_
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:23
haidi, bre nicholas, io chiar i-as gasi o alta intrebuintare lui P. ...celalalt.


ouch, ce-am scos-o! nu dadea!
esme
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:28
Zi repede care-i P celalalt ! Ca io mi-s in " vrasta" si uit rapid .
nicholas_
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:30
haidi, bre nic, ca unele nu se uita! dimpotriva, as zice, ca acum la varste `respectabile`, ti le amintesti si mai abitir. parc-ar fi din setare.
ptiu, drace, ce gura spurcata am!
esme
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:34

Asa, Esme. La varste respectabile, ti le amintesti, ca nu te lasa prostata sa uiti. hehe...
Da' parca mai avea o intrebuintare... hm , am uitat care.

Ptiu, drace, iote ce vb noi pe topicul inteligent !
nicholas_
Postat pe 26 Octombrie 2011 21:53
ce va place sa stricati topicele ........chiar , de unde o fi copiat ?
jeanette40
Postat pe 26 Octombrie 2011 22:00
pai, io stiu, mey nic?! io nu-l am pe P. ala in dotare!

dar sunt ft...creativa. gasesc io ceva pe loc! hey, nu-i vreo aluzie! e o afirmatie.
aolio, ia garbo foc!
tre, dreak, sa ma pisc de limba ori s-o inghit!

jeannetto, nu vrei sa-l strici si tu cu noi?
esme
Postat pe 26 Octombrie 2011 22:05
De la: esme, la data 2011-10-26 21:15:09nicholas, gresit! ea e conceptul insusi. substanta! asadar, are totul la degetul al mic! dar depinde cum il suceste.




vezi sa nu/i consideri intgeligenti doar pe cei care gandesc ca tine.(Ugo Ojetti)
ratuscaceaurata
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:21
Da...dar exista inca si inteligenta garbata, adica a celor ce interactioneza pe Garbo!
Luna_in_capricorn
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:33
Seara buna, natiune! Eu sunt ok iar in Italia ploua apocaliptic...
Luna_in_capricorn
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:35
Salut, Luna! sa inteleg, ca vrei soare?
Axl_22
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:36
luna
imi permit eu sa raspund in numle natiunii..

am vazut la TV...offff
Eugenia69
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:37
De la: Axl_22, la data 2011-11-05 18:36:47Salut, Luna! sa inteleg, ca vrei soare?


Salut, puiule! Sunt atat de coplesita de ceea ce se intampla incat nu mai stiu ce vreau...si nici nu stiu daca voind, pot schimba ceva, pe cineva...
Luna_in_capricorn
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:41
De la: Eugenia69, la data 2011-11-05 18:37:38 luna
imi permit eu sa raspund in numle natiunii..

am vazut la TV...offff


Eugenia! Da, e jale...Eu, una , sunt blocata din cauza fricii...Natura e infuriata. Ploaia masiva nu explica dezastrul, mai e ceva...inca nu am inteles ce...
Luna_in_capricorn
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:44
Luna, sorry!
Axl_22
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:46
De la: Luna_in_capricorn, la data 2011-11-05 18:33:58Da...dar exista inca si inteligenta garbata, adica a celor ce interactioneza pe Garbo!




ratuscaceaurata
Postat pe 5 Noiembrie 2011 18:55
Hai,mai ratzushk, nu spune ca nu exista inteligenta pe garbo! Exista!
Luna_in_capricorn
Postat pe 5 Noiembrie 2011 20:11
da, exista inteligenta "garbotista" as zice mai degraba.... dar de mai multe feluri... ! dadu-i (sunt sigur ca n-am scris corect... dar asta e cea ce mi-a venit...) de topicul asta si va spun sincer ca de la prima fraza pe care am inteles-o pe la 3 ani... si pana la ce a postat acest prolislavici... nu am mai intalnit asa fraze inteligente si profunde ca in postarea lai ! ma rog... chiar daca nu-i apartin creierului lui... sau ma rog... cu ce le produce el/dansul !!! nici nu inteleg cum de am putut respira pana acum.... fara asa ceva !!! astept ca esme sa-mi explice... totusi... ce vra sa spuna domnul cu asta ????? luna.... aici e soare... si cald, ziua: 28 grade si noaptea: 14 !!! si din pacate nu ploua.... ! ca sa vezi ce nedreapta e... luna asta care ne opreste ploile !!!
barboneli
Postat pe 10 Noiembrie 2011 21:31
De la: Luna_in_capricorn, la data 2011-11-05 20:11:25Hai,mai ratzushk, nu spune ca nu exista inteligenta pe garbo! Exista!



noroc cu aparatura inteligenta!...o sa ajungem sclavii ei.
ratuscaceaurata
Postat pe 13 Noiembrie 2011 20:51
multumesc,foarte interesant....imi va folosi in viitor.
la examenele mele.
ce e cu inteligenta emotionala?
din practica,cu cat incurajezi si iubesti mai mult un copil,cu atat va fi mai inteligent.
va pune in valoare ce are genetic.
am fost baby sitera la cativa copii considerati prosti,altii inapoiati.
au ajuns sa straluceasca exact in domeniile la care erau repetenti.
un alt copil de doi ani,s-a recuperat la fel,nu stia decat sa loveasca,sa distruga,si nu vorbea deloc.
iubirea este cheia la foarte multe,si la fel pentru usa inteligentei,e cheia perfecta.
d
daniilia
Postat pe 15 Noiembrie 2011 16:40

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
sti ce face copilul tau,cand tu spui banalitati pe internet 18 De la: fleurdelis 5 Februarie 2010 18:53
Cauti bona Timisoara? 2 De la: garbohomecareagency 21 August 2011 10:01
Evolu�ia conceptului de inteligen�� 25 De la: daniilia 15 Noiembrie 2011 16:40
Baiatul meu are crize de nervi 95 De la: Andy1969 18 Aprilie 2010 16:16
Buna 1 De la: garbo260292 18 Ianuarie 2012 17:40
Setari Cookie-uri