daca pleci sa lucrezi "abroad" , este bine sa te duci si sa sutii examenul de angajare chiar in tara in care doresti sa lucrezi si sa-ti petreci o parte din viata, in felul acesta stii sigur ce post ocupi in compania respectiva;
daca intai pleci si apoi cauti de lucru...asta te poate duce la muncile agricole chiar daca ai un teanc de diplome
daca tara noastra ar fi o tara adevarata....nimeni nu ar pleca din ea, dar din pacate scara valorilor s- a rasturnat de mult si tot asa a ramas
|
adeline
Postat pe 19 Iunie 2012 16:28
|
De la: adeline, la data 2012-06-19 16:28:10daca pleci sa lucrezi "abroad" , este bine sa te duci si sa sutii examenul de angajare chiar in tara in care doresti sa lucrezi si sa-ti petreci o parte din viata, in felul acesta stii sigur ce post ocupi in compania respectiva;
daca intai pleci si apoi cauti de lucru...asta te poate duce la muncile agricole chiar daca ai un teanc de diplome
daca iti pui palma in cour si pleci fara nici un plan, evident ca exista riscul sa nu iti gasesti nimic in timp util (la salariile din Ro "timpul util" e foarte mic) ajungi in criza de bani si atunci asta e, decit sa mori de foame te duci la munci agricole.Si daca asa ai inceput, cam pe acolo ramai.
Pe de alta parte, sansele sa gasesti un job la fata locului sint mult mai mari decit de peste mari si tari. Sint intotdeauna prioritizati cei care se afla acolo, pot sa sustina interviuri "in persoana" si nu necesita relocare, asteptare, viza, aprobari, etc.
Mai exista - si e importanta - bariera de limba: oricit de bine ai vorbi, nu vorbesti ca un nativ, si nu vei vorbi ca un nativ niciodata. Nici macar peste 20 de ani - cu atit mai putin din primele saptamini, cind cauti job.
Varianta cea mai"sigura" este sa lucrezi deja intr-o firma cu entitati in alte tari, si sa fie "transfer intern".
|
quasaria
Postat pe 19 Iunie 2012 16:49
|
http://www.youtube.com/watch?v=q5_qBPMRQhg&feature=related
|
|
|
VOIAJOR
Postat pe 20 Iunie 2012 00:22
|
|
Poporul roman are mai multa identitate si legitimitate decat multe alte popoare care s-au format in europa mult mai tarziu ,dar fiind un popor sarac prin definitie in calea tuturor intereselor occidentale a ramas mult in urma Europei de vest.Romanii nu sunt nici mai prosti ,nici mai destepti decat vest europenii, dar conditiile economice sunt ,au fost si vor ramane vitrege multa vreme de acum incolo pentru noi.Romania este o piata de desfacere si a fost admisa in structurile europene din interese geo-strategice, nu pentru performantele sale.Despre femeile romance numai de bine ,sunt mai frumoase ,mai istete si mult mai descurcarete decat multe alte femei europene,iar prostitutia nu este apanajul romancelor, in nici un caz.Pe 3000 de euro este greu de crezut ca gasesti vreun loc de munca, afara de faptul in care esti vreun specialist de mare clasa -medic,arhitect,ingineretc,i-in rest accepti ce ti se ofera daca vrei sa castigi bani,daca nu stai acasa si taci din gura ,ca nu am fost in stare in 20 de ani sa avem o clasa politica reformata,care sa fie la putere pentru noi si nu pentru ei.Democratia se invata greu si oamenii sunt comozi ,nu vor sa particip la viata cetatii cand este mai greu si dificil,vor numai avantajele democratieii si asta ne costa mult.
|
garbo265966
Postat pe 22 Iunie 2012 12:16
|
 
in continuare inept!
cine ti-a spus tie ma oligofrenule ca poporul roman e sarac prin definite?
ia de aici!
esti jalonul prezent pe tot traseul
http://www.youtube.com/watch?v=4PAc5mgymbc&feature=related
uite, ca meriti, sa nu zici ca nu sunt baiat bun!
de la un popor sarac prin definitie, o dedicatie!
http://www.youtube.com/watch?v=_Vuz8oEpUBc
|
heartbit
Postat pe 22 Iunie 2012 12:56
|
De la: adeline, la data 2012-06-19 16:28:10daca pleci sa lucrezi "abroad" , este bine sa te duci si sa sutii examenul de angajare chiar in tara in care doresti sa lucrezi si sa-ti petreci o parte din viata, in felul acesta stii sigur ce post ocupi in compania respectiva;
daca intai pleci si apoi cauti de lucru...asta te poate duce la muncile agricole chiar daca ai un teanc de diplome
daca tara noastra ar fi o tara adevarata....nimeni nu ar pleca din ea, dar din pacate scara valorilor s- a rasturnat de mult si tot asa a ramas
Iubita mea ,nu este nevoie sa pleci,am adunat 100 de oameni care cunosteau o meserie si care dispuneau de minimum 500 euro.Dupa o prospectare de piata in mai multe tari din occident,am incheiat multe contracte pentru confectii metalice si montaj..Produsele erau facute in Romania,transportate cu tirul la beneficiari,Austria,Germania,Olanda,Belgia,Franta,Spania.Plecam apoi in excursie si le montam,dupa fiecare serie fiecare participant se intorcea acasa cu 1400 euro,deci cu 900 euro in plus fata de investitie iar organizatorul primea 3000 euro,un ciclu dura 21 de zile .Dupa 6 serii de activitate au aparut nemultumiri si discutii,dece sa ia organizatorul cite 3000 euro ?! In 6 excursii baietii au cistigat 5400 euro,cum au dat de bani si au facut un cheag ,au ridicat pretentii si conditii.Oare in Romania pe cont propriu cistigau mai mult? Oriunde ai merge in lume ,conditia esentiala este sa fii OM !
|
VOIAJOR
Postat pe 22 Iunie 2012 13:15
|
|
http://www.youtube.com/watch?v=OB9krQhoFRI
|
VOIAJOR
Postat pe 22 Iunie 2012 17:23
|
A propos de Romania...
1. Care e situa�ia Tezaurului de la Moscova?
La nivel oficial, adic� de la stat la stat, situa�ia este complet �nghe�at�, asta dup� gafa incredibil� a lui Cristian Diaconescu din februarie 2009, c�nd a min�it opinia public� cu informa�ia c� a discutat cu Lavrov despre reluarea lucr�rilor Comisiei Mixte, dar, de fapt, tema Tezaurului nu a fost discutat� la int�lnirea oficial� Lavrov - Diaconescu ! La nivel privat, situa�ia este �nfloritoare ! Dar �n favoarea altora, nu a rom�nilor ! Proiectul restituirii Tezaurului a fost predat de ru�i, �n februarie 2006, c�tre firma olandez� Ajeka Investment Bergambacht B.V., cu indica�ia ca Tezaurul, mai exact proiectul �componentei de metale pre�ioase� s� fie predat, integral, adic� 93,4 tone de aur, c�tre BNR. P�n� �n noiembrie 2006 olandezii au f�cut mai multe oferte c�tre BNR, prin adrese �nregistrate la registratura BNR, prin care olandezii ofererau cele 93,4 tone de aur, f�r� comision, f�r� discount �i f�r� nici o preten�ie financiar� din partea BNR sau a statului rom�n, dar BNR - ul nu a r�spuns la nici una din ele ! Atunci olandezii au deschis �n decembrie 2006 o procedur� judiciar�, prin Ministerul Justi�iei din Olanda, care a decis s� ac�ioneze prin trei c�i diferite, astfel: au deschis o procedur� de solicitare de �nfiin�are, c�tre Ministerul Justi�iei din Rom�nia, a unei comisii rogatorii rom�no-olandeze, prin Procuratura din Rotterdam �i Tribunalul din Dordrecht. Ministerul Justi�iei din Rom�nia ��ns� a respins, �n dou� r�nduri aceast� solicitare. A doua cale a fost prin ambasada Rom�niei de la Haga. Olandezii au predat actele originale de restituire a Tezaurului ambasadorului Rom�niei din Olanda, dar acesta a returnat olandezilor, dup� 7 zile, actele originale, motiv�nd c� proiectul respectiv este un proiect privat, iar ambasada Rom�niei nu poate accepta imixtiunea �ntr-un proiect privat ! Ulterior ambasadorul rom�n din Olanda a fost ridicat in func�ie, el devenind secretar de stat la MAE ! A treia cale a fost prin DHL, procuratura din Rotterdam trimi��nd setul de acte direct c�tre Mugur Is�rescu. Acesta a semnat de primire dar n-a dat curs solicit�rii olandezilor, astfel c� dup� trecerea termenului legal de 30 de zile, stabilit de Tribunalul din Dordrecht, olandezii au intrat, legal, �n posesia �refuzului oficial� al autorit��ilor rom�ne�ti de a prelua cele 93,4 tone de aur. Cu acest �refuz� �n m�na lor olandezii au primit o parte din aurul BNR � ului, l-au gajat apoi �n favoarea unor b�nci elve�iene, au luat un credit nesperat de mare, cu care au construit dou� spitale, o cre��, o gradini��, o �coal� pentru infirmi �i vreo 4 complexe de c�mine �i locuin�e sociale, toate �n Olanda, �n parteneriat cu diferite consilii locale �i municipale din Olanda. Toate documentele care certific� aceste lucruri sunt publice �i pot fi consultate liber.
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 22 Iunie 2012 20:30
|
2. Ce se mai aude despre datoria Germaniei?
Descoperirea lui Radu Golban a f�cut ceva v�lv�, dar cei care s-au speriat cel mai tare de consecin�ele acestei descoperiri au fost germanii, care au tratat problema foarte serios. Rom�nii �ns� au aruncat problema �n derizoriu, nedorind s� supere pe unul din factorii decizionali ai Comisiei Europene. De aceea, cu 7 zile �nainte de vizita lui Angela Merkel la Bucure�ti, cei doi mini�tri de externe ai Rom�niei �i Germaniei, au semnat un �Addendum� la �Nota de Discu�ii� pe care Angela Merkel ar fi urmat s� le aib� �n Rom�nia cu autorit��ile de la Bucure�ti �i Cluj, prin care a�a-zis� problem� a crean�ei BNR fa�� de Casa German� de Compensa�ie s� nu fie abordat� de ambele p�r�i, cel pu�in p�n� la �ncheierea actualului mandat de pre�edinte al lui Traian B�sescu ! O curs� abil �esut� de ambele servicii de informa�ii de la Berlin �i Bucure�ti, fiindc� aceast� crean�� nu mai poate fi solicitat� Germaniei dup� anul 2012, c�nd se va prescrie ! Factorul de decizie �n aceast� problem� a fost Traian B�sescu, care a preferat s� ob�in� sprijinul decisiv al Germaniei �n ob�inerea aprob�rii ajutorului Germaniei pentru intrarea Rom�niei �n spa�iul Schengen, �n aprilie 2011, contra renun��rii la tema soldului. Singura problem� ramas� nerezolvat� o constituia �nc�p���narea �i �nd�rjirea lui Radu Golban �n dovedirea realit��ii acestei teme. Omul trebuia compromis, �ntr-un fel sau altul. Dar era mai greu, fiindc� omul e curat, n-are trecut dubios, n-are probleme cu justi�ia, nu are amante �i nici vicii ascunse. V�z�nd c� Radu Golban e cam �prea insistent� serviciile noastre, �n cooperare cu serviciile de informa�ii germane, i-au �ntins o curs� lui Radu Golban. L-au chemat la Bucure�ti, l-au plimbat pe la televiziuni, pe la Pre�edin�ie, BNR �i Ministerul Finan�elor, dup� care i-au aruncat �nada� �i i-au propus, prin portavocea Cotrocenilor, recte Radu Moraru, s� devin� consilier al lui Ialomi�ianu la Ministerul Finan�elor, urm�nd ca apoi �nsu�i Radu Golban s� rezolve problema soldului, din postura de consilier al Ministrului Finan�elor ! Se spera ca, �n acest fel, Radu Golban ar fi lucrat sub controlul zilnic al serviciilor rom�ne�ti, fiind apoi mult mai u�or de �corupt�. Radu Golban, nefiind la curent cu manevrele serviciilor specializate �n astfel de diversiuni subtile, a mu�cat momeala �i a revenit urgent la Bucure�ti, a�tept�nd s�-�i ia postul �n primire. Dar �ntre timp a intervenit acordul lui B�sescu cu Merkel �i varianta compromiterii lui Radu Golban nu-�i mai avea rostul, fiind considerat� o pierdere colateral�, neimportant�. A�a c� totul a cazut, iar Ialomi�eanu a primit ordin s�-l resping� imediat pe Radu Golban, �s�-i dea cu flit�, chiar �n prima zi lui �de munc� la minister. Sigur c� totul a fost o strategie e�uat�, dar Radu Golban nu a gustat �gluma� �i acum se r�zboie�te cu Radu Moraru pentru a-l face pe acesta s�-i pl�teasc� daunele suferite. �n ceea ce prive�te soarta acestui sold problema nu mai poate fi rezolvat� la nivel de state, deoarece �n�elegerea B�sescu � Merkel a pus capac acestei teme. Singura variant� r�mas� ar fi una non-oficial�, poate una a societ��ii civile, eventual a implic�rii unor mari firme interna�ionale de recuper�ri de daune�i crean�e, dar �ansele sunt extrem de mici, fiindc� timpul r�mas p�n� �n 2012 este foarte scurt.
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 22 Iunie 2012 20:31
|
3. Ce s-a �nt�mplat �ntre 1947 �i 1953 cu cele 150 de tone de aur care au disp�rut?
N-au disp�rut deloc ! Iat� ce putem descoperii pe http://www.sfin.ro/articol_18386/goana_dupa_aur_adauga_peste_500_de_milioane_de_euro_la_rezerva_bnr.html : �n septembrie 2007, guvernato�rul BNR, Mugur Is�rescu, a afirmat c� a devenit supersti�ios c�nd, du�p� 1990, rezerva de aur a b�ncii centra�le a crescut rapid, av�nd �n vedere c�, �n istorie, situa�ia Rom�niei se complica atunci c�nd cantitatea de aur dep�ea 100 de tone. Guver�na�to�rul a adus �n discu�ie mo�mentul ced�rii tezaurului Ro�m�niei c�tre Ru�sia, pentru proteja�re, precum �i pro�ble�mele economice ale ��rii dup� Al Doilea R�z�boi Mondial. ��nainte de r�zboi am avut neinspira�ia s� ducem aurul la ru�i, pentru protejare. �n perioada interbeli�c�, rezerva a atins v�rful istoric de 220 de tone de aur �i apoi am p��it-o, iar �n 1953 rezerva era doar de 20-30 de tone de aur. Nu l-am mai pierdut ca �n Primul R�zboi Mon�dial, ci altfel, pl�tind datoriile�, a spus Is�res�cu. El a men�ionat c�, dup� ce a preluat postul de guvernator, a cobor�t s� vad� rezerva de aur a BNR, preci�z�nd c� imaginea aceea este una pe care nu poate s� o uite. Guverna�to�rul f�cea aceste afirma�ii �ntr-o pre�le�gere av�nd ca te�m� argumentele pro �i contra u�nui sistem bazat pe eta�lo�nul aur, �n cadrul c�reia Is�res�cu pu�nea la �n�doial� calitatea aurului de �scut� �m�potriva infla�iei. Deci, dup� spusele lui Is�rescu, s-au pl�tit datoriile. Care datorii, ve�i �ntreba ? P�i cele ale Rom�niei, ca urmare a Tratatului de Pace din februarie 1947. Un articol extrem de sugestiv, tot al lui Radu Golban, explic� pe larg toate aceste obliga�ii de plat� ale statului rom�n. Dac� nu m� �n�el articolul se referea la rolul sovromurilor in �ara noastr�.
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 22 Iunie 2012 20:32
|
4. BNR a fost o entitate privat� p�n� la r�zboi, acum este o entitate public�. Cum au fost compensa�i fo�tii ac�ionari?
Ni�te preciz�ri, tot din rapoartele BNR: Legea de �nfiin�are a B�ncii Na�ionale a Rom�niei, sub form� de societate anonim� cu participarea statului, reproduce, cu unele modific�ri, modelul de organizare a B�ncii Belgiei. Prin legea de func�ionare �i statutul adoptat �n 1880, Banca Na�ional� a Rom�niei este o banc� privat� deplin autonom� �n exercitarea func�iilor de emisiune �i reglementare a creditului. Aidoma corespondentelor sale din Europa, BNR exercit� privilegiul de emitere a bancnotelor convertibile �n metal pre�ios (ca mijloace de plat� legale, echivalente �n prerogative cu moneda statului), pe baza rescont�rii efectelor comerciale oferite �i garantate de b�ncile comerciale. Astfel, BNR �i exercit� rolul de central� a creditului comercial, al c�rui pre� �l orienteaz� prin fixarea ratei scontului. Capitalul b�ncii a fost stabilit la 30 milioane lei, din care 12 milioane depu�i la �nfiin�are, sum� considerat� suficient� �n acel moment pentru a asigura func�ionarea institu�iei, particularii particip�nd cu 2/3, iar statul cu 1/3. Ulterior, legea organic� a B�ncii Na�ionale a Rom�niei va fi modificat� �n func�ie de situa�ie. �n 1901, statul �i vinde participarea la ac�ionarii existen�i, p�n� �n anul 1929 BNR func�ion�nd cu capital exclusiv particular, dup� care statul va reveni la participare. �ns�, �n permanen�� BNR va func�iona ca institu�ie pe deplin autonom�, exercit�ndu-�i prerogativele cu care a fost investit� �n colaborare, de pe pozi�ii de egalitate cu statul, pentru a r�spunde, potrivit cu �mprejur�rile, multiplelor cerin�e ale evolu�iei economice �i politice a societ��ii rom�ne�ti. Aranjamentele dintre stat �i banc� sunt precizate prin conven�ii, ale c�ror rezultate sunt negociate pentru a fi reciproc avantajoase. Articolul 11 al Legii de �nfiin�are a BNR specific�: �Banca va face serviciul de casierie a Statului, f�r� nici o indemnisare �n condi�iunile stabilite prin o lege special�. Anterior efectuate prin intermediul bancherilor, pl��ile �n str�in�tate pentru achitarea anuit��ii datoriei publice sunt, de asemenea, efectuate prin Banca Na�ional�. Banca a fost autorizat� s� cumpere fonduri publice rom�ne�ti, scrisuri funciare �i alte valori garantate de stat p�n� jum�tate din capitalul social v�rsat (Prin Legea din 1882, egal� cu capitalul social v�rsat.). �Ap�r�nd pe pia�� �n calitate de cump�r�toare de obliga�iuni ale statului, banca de emisiune sprijinea cursul obliga�iunilor �i, �n felul acesta �nlesnea guvernului procurarea de bani prin �mprumuturi publice.� De asemenea, banca avea dreptul de a sconta bonuri de tezaur, �n limita a 1/5 din capitalul social v�rsat. Primul �mprumut pe bonuri de tezaur acordat de Banca Na�ional� a Rom�niei (4.000.000 lei) a fost efectuat de c�tre stat pentru acoperirea v�rs�m�ntului p�r�ii din capitalul b�ncii pentru care subscrisese. O important� opera�ie a BNR a reprezentat-o retragerea din circula�ie a biletelor ipotecare emise �n baza Legii din 12 iunie 1877, prin �nlocuirea cu propriile bancnote, contravaloarea acestora fiind scutit� de garan�ia portofoliului de scont sau de acoperirea metalic�. Utiliz�nd serviciile b�ncii, statul a putut s� evite v�nzarea masiv� a mo�iilor statului, care reprezentau acoperirea biletelor emise �n 1878, iar BNR a evitat cheltuielile de emisiune. Ulterior, statul a r�scump�rat biletele ipotecare stocate la BNR prin produsul unui �mprumut acordat �n acest scop chiar de c�tre banc�, a c�rui restituire a fost e�alonat� pe 27 de ani. �n 1901 statul ob�ine din partea BNR un avans de 15.000.000 lei f�r� dob�nd�, restituibil �n 30 de ani, bancnotele emise �n acest scop fiind scutite de acoperirea metalic�.
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 22 Iunie 2012 20:33
|
5. Care este suma exact� pe care o are BNR �n rezerv�, dup� ce elimin�m banii b�ncilor comerciale �i datoriile?
Suma exact� este cam greu de contabilizat, dar ea se poate estima undeva �ntre 2,2 �i 2,3 miliarde de Euro. Doar at�t, din p�cate.
6. Care este motivul pentru care �ntrunirea �Trilateralei� a avut loc la Bucure�ti?
Unul din motive �l constituie condescenden�a factorilor decizionali ai �Trilateralei� fa�� de serviciile aduse, de-a lungul timpului, de Mugur Is�rescu. Mugur a cerut mai mereu membrilor board-ului s� ia �n calcul organizarea la Bucure�ti a unei astfel de �nt�lniri. El a fost mai tot timpul am�nat, dar dup� ce BNR a decis achizi�ionarea de bonduri FED abia atunci s-a luat decizia de a organiza una din �edin�ele �trilateralei� la Bucure�ti. Mai sunt �i alte motive, dar ele nu pot fi devoalate. Nu �nc� !
7. Care este cantitatea de aur aflat� �n �ar�? C�t �i unde se afl� restul din rezerva de aur?
�n scripte BNR are 103,7 tone de aur. Din care 61,9 la Londra, 34,8 la Zurich �i Geneva, iar restul la Bucure�ti. Pentru aceste cantit��i aflate �n str�in�tate BNR prime�te o dob�nd� de 4 % pe an, calculat� la valoarea medie lunar� a aurului de la bursa din Londra. Este o procedur� corect� �i legal� a BNR-ului, fiindc� �ntre�inerea, paza �i asigurarea stocului de aur cost� al naibii de mult. Ast�zi o ton� de aur cost� 10.000 Euro / lun�, doar ca s-o depozitezi, s-o asiguri �i s-o p�ze�ti �n spa�ii bine definite, aflate sub control interna�ional. Dac� ar fi ca BNR �ul s� decid� depozitartea celor 103,7 tone de aur doar �n beciurile sale de la Bucure�ti, ar �nsemna s� cheltuiasc� cam 1.037.000 Euro / lun� ! Ar fi o prostie s� procedezi astfel, a�a c� BNR � ul a luat o decizie corect� �i �nteleapt� de a depozita o mare parte din aur �n str�in�tate, cu beneficii pentru ea �i �n condi�ii de garan�ie depline.
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 22 Iunie 2012 20:35
|
8. De ce am cump�rat bonduri americane?
Cea mai grea �ntrebare� Nu fiindc� nu �tiu r�spunsul, ci fiindc� adev�rul, dac� ar fi spus integral, ar produce mari bulversa�ii financiare pe pia�a politic� �i economic� rom�neasc�. Par�ial pot s� spun doar c�teva lucruri: Is�rescu a fost nevoit s� ia o astfel de decizie, salv�nd practic Rom�nia de la faliment. Nu a vrut s-o fac�, dar n-a avut �ncotro ! Politicile guvernamentale ale ultimilor 3 ani (mai ales din 2008 �i 2009) au fost � catastrofale. Vocea lui Is�rescu n-a contat �n fa�a deciden�ilor politici din ultimul an de mandat al lui T�riceanu �i al primului an de mandat al lui Boc. Din p�cate ac�iunea de cump�rare de bonduri americane a fost supapa care a permis Rom�niei s� ob�in� banii de la FMI �i, mai ales, s� aloce o parte important� din ei c�tre fondul de salarii �i pensii, lucru de neacceptat p�n� azi de nici un alt acord �ntre FMI �i oricare alt� �ar� din lume ! Is�rescu este cel care a salvat �ara, realmente, de la faliment ! Sunt singurele r�spunsuri pe care le-am primit, f�r� 3 surse, a�a c� trebuie tratate ca atare. N-am s� comentez. A�tept r�spunsurile oficiale.
Agen�ii mogulilor Patriciu �i V�ntu �l �ncadreaz� str�ns pe noul mason-�ef
S�mb�t� sear�, dup� dou� tururi de scrutin, s-a decis �efia masoneriei rom�ne�ti. Scaunul lui Chirovici a fost adjudecat de Radu B�l�nescu, care a devenit Mare Maestru al Marii Loji Na�ionale din Rom�nia. B�l�nescu, directorul Spitalului pentru copii Grigore Alexandrescu �i �ef al catedrei de Chirurgie Ortopedie Pediatric� din cadrul Facult��ii de Medicin�, este, din 2006, Pro Mare Maestru al marii Loji Na�ionale din Rom�nia �i membru de onoare al mai multor Loji din �ar� - Lafayette, Leonardo da Vinci, Novus Ordo, Pitagora, Cavalerii Sf�ntului Gheorghe, Cavalerii Luminii. Medicul Radu B�l�nescu, noul �ef al masoneriei, va trebui s� se reprofileze pe chirurgie estetic� �i s� taie �n carne vie, dac� nu vrea s� fie asociat cu oamenii lui Chirovici �i mai ales cu m�n�riile acestora, via oligarhia rusofil� reprezentat� de Patriciu �i V�ntu, �fra�i� �n rele care ar trebui s�-�i g�seasc� un loc onorabil de trai �n comun la Loja Jilava.
Conform relat�rilor unuia dintre insiderii masoneriei, Florin Ghiulbenghian: �Radu �l are al�turi pe Adi St�nciulescu, recunoscut pentru excelentele rela�ii cu Marea Loj� a Statului Israel. O mare Loj� cu influen�� �n �ntreaga lume. �i cred c� e de ajuns pe aceast� tem�.
Ghiulbenghian mai adaug�: �Din p�cate, pentru a-�i asigura lini�tea �n final�, Radu B�l�nescu a fost for�at s� negocieze cu Chirovici p�strarea �n echipa sa a celor doi loiali parteneri ai, de acum, fostului Mare Maestru, m� refer la D�nu� T�nasie �i Cristi Unteanu�.
Secondan�ii lui Radu B�l�nescu - uneltele lui Chirovici.
Cine sunt cei doi principali secondan�i ai lui B�l�nescu, sfetnicii cei mai apropia�i ai lui Chirovici, cel care a plecat ca s� r�m�n�, practic, at�ta vreme c�t principalii s�i �g�nditori� r�m�n pe pozi�ii? Mai ales c� Eugen Ovidiu Chirovici, �n calitate de Mare Maestru din Trecut - va fi Pre�edintele Consiliului Luminilor - organism cu rol executiv.
Cei doi principali apropia�i ai lui Chirovici - �i de acum �i ai lui B�l�nescu - sunt reprezentan�ii lui Patriciu, respectiv Sorin Ovidiu V�ntu. D�nu� T�nasie, fost cadru DIE, face parte din �logistica� lui Dinu Patriciu, dup� ce anterior a f�cut parte din �logistica� Securit��ii.
Ioan D�nu� T�nasie este absolvent al Facult��ilor de Drept (1970) �i ASE-Rela�ii Economice Interna�ionale (1980), a lucrat �n perioada 1968-1992 ca ofi�er operativ �n Direc�ia de Informa�ii Externe (diviziunea TS), actualul SIE, de unde s-a pensionat �i a trecut �n rezerv� �n mai 1992, cu gradul de locotenent-colonel. T�nasie, devenit m�na dreapt� a lui Chirovici, a fost �i subordonat direct, �i omul de �ncredere al lui Mihai Caraman, primul �ef SIE dup� �89, (cel care a reu�it s� penetreze cartierul general al NATO �n beneficiul Moscovei, �n anii �60). Chiar dac� pove�tile moscovite par din negura timpului, iat� c� alte noi pove�ti ruse�ti s-au �mb�rligat prin preajma lui T�nasie, angajat ca director al distribu�iei de motorin� la rafin�ria Vega a lui Patriciu. T�nasie �i Patriciu, membri ai lojii �Phoenix� a MLNUR, al�turi de alt subordonat patrician, C�lin Popescu T�riceanu, l-au secondat str�ns pe Chirovici, ini�iat �n 1997 �i care f�cea parte dintr-o Loj� disident� (MLUNR), unde a fost ales Mare Maestru, �n 2000, �n ciuda faptului c� nu avea vechimea necesar� (7 ani ca Maestru �i unul ca Maestru Venerabil). Chirovici s-a transferat �n 2001 din MLNUR �n MLNR; �n 2003 avea s� fie ales Mare Maestru al MLNR, �n locul lui Com�nescu, de�i nici atunci nu �ndeplinea cutuma amintit�.
V�rfuri ale Marii Loji Na�ionale a Rom�niei (MLNR), instalate la conducere �n 2003, au fost str�ns legate de exponen�i ai masoneriei ruse, cu care au colaborat promov�ndu-le interese economice sau de sistem. �Colaborarea� a ajuns s� se intersecteze direct cu politicul �i s�-l influen�eze, uneori decisiv. Referendumul din 2007, �n timpul c�ruia Kondiakov s-a afi�at pe la biroul de la guvern al �colegului� T�riceanu, a fost un moment de �ie�ire la lumin� a fra�ilor �ntru �or�ule�e cu broderie ruseasc�. Chirovici - lumina de sub scaun i-a venit de la Moscova
Chirovici a primit practic Lumina, cum zic ei, de la R�s�rit, adic� chiar de la masonul rus Kondiakov. Fostul cadru KGB Anatol Andreevici Coman, �ef al Marii Loje Masonice din Republica Moldova, l-a adus la Conventul de la Bucure�ti al Marii Loje Rom�ne de la Sala Palatului pe Alexander Kondiakov, ofi�er al serviciilor ruse�ti, artizan al �nt�lnirii de tain� dintre Adrian N�stase �i Vladimir Putin din anul 2004 �i directorul general al firmei Novokom, un cover �discret�, un fel de �or�ule� al serviciilor ruse�ti de spionaj. �n vremea URSS, Kondiakov a fost corespondent al Agen�iei de �tiri TASS �i consilier al pre�edintelui Comitetului Organiza�iilor de Tineret din URSS (Komsomol). A lucrat �n reziden�a serviciului sovietic la Londra. Chirovici, pilotat din spate de Ady N�stase & Comp. (Tataia Ilici), este acela care a deschis pe c�i masonice drumul capitalului estic c�tre Rom�nia, �n schimbul unor oportunit��i �n spa�iul CSI pentru un grup de afaceri transpartinic (PSD-PNL-PC). Acest grup, ai c�rui membri sunt masoni de frunte �n Rom�nia, a r�spuns intereselor unor oligarhi din Rusia care, la r�ndu-le, urm�reau scopuri personale, dar �i strategice, de acaparare nu doar a pie�ei energetice din Rom�nia, ci �i a altor sectoare economice importante. Dosarul de spionaj �i tr�dare din 2006 deschidea doar o mic� fereastr� asupra ansamblului combina�iilor care se deruleaz� �i ast�zi, pe filiere neschimbate.
Reprezentan�ii �culoarului moldovenesc� c�tre mamuska Rusia sunt bine a�eza�i �i �n Rom�nia, fiind �nzestra�i cu to�ii �i cu cet��enie rom�n�. Fostul �ef al masoneriei de Moldova, Anatol Coman, avea patru firme la vedere �n Rom�nia, dintre care dou� �nregistrate �n aceea�i zi (31 august 2005), �n Capital�: Interenergo Group Company �i Inter Resources Company - axate pe comer�ul de combustibili. �n prima, Coman e asociat cu o firm� din Done�k, Ucraina. Prietenia sa cu Dinu Patriciu �i Eugen Ovidiu Chirovici era de notorietate �n mediile masonice �i de business. Fratele lui Anatol Coman era director �n Rompetrol Chi�in�u, iar so�ia lui Eugen Ovidiu Chirovici, Mihaela Chirovici, director la Rompetrol Bucure�ti. Un alt personaj de frunte al masoneriei moldovene�ti cu str�nse leg�turi la Bucure�ti, mai ales la Grupul Rompetrol, este Ion Sturza, fost premier �n 1999, tot cet��ean al Rom�niei �i cu afaceri mari aici.
Ion Sturza, de asemenea kaghebist la baz�, a fost o pies� de marc� a grup�rii Lucinschi. �n 1987, �l g�sim ca participant la �nfiin�area Organiza�iei de Comer� Exterior �Moldex� (OCEM), de pe l�ng� Guvernul RSS Moldovene�ti, institu�ie controlat� de KGB. Sturza, fost director general al Rompetrol-Moldova �i fost consul onorific al Kazahstanului �n Republica Moldova, este unul dintre intermediarii principali ai �afacerii secolului�, v�nzarea Grupului Rompetrol c�tre KazMunai Gaz. Patriciu s-a gr�bit s� v�nd� �nc� de la finalizarea dosarului procuraturii, �n septembrie 2006, �i a folosit la maximum intervalul nesf�r�itelor am�n�ri pentru a finaliza tranzac�ia de predare a Rompetrol �n m�na adev�ra�ilor st�p�ni - ru�ii, contra unei valijioare cu bani - cam un miliard - dus� la p�strare tot �n Moldova.
Eterna valiz� cu bani ruse�ti se reg�se�te �i la cel�lat oligarh penal - Sorin Ovidiu V�ntu, cel care l-a ajutat pe Patriciu s� pun� m�na pe Rompetrol �i �n ale c�rui afaceri se reg�sesc numero�i cet��eni moldoveni, cu sau f�r� �or�ule�e.
Printre purt�torii de valize cu bani ale lui V�ntu se g�se�te Cristian Unteanu, m�nuitorul banilor oengistului SOV, respectiv administratorul funda�iei V�ntu, de la Bruxelles, ONG intrat �n aten�ia publica�iei �Curentul� pentru anumite mi�cula�ii de fonduri, bani pe care V�ntu �i utiliza pentru a-�i cump�ra imagine sau pentru a intra �n gra�iile cercului Tism�neanu. Unteanu, acuzat de rela�ii cu vechea Securitate, a fost primul �ef de cabinet al lui Petre Roman �n 1990, a ajuns �ziarist�, corespondent �Ziua� la Bruxelles, actual trimis al Realit��ii TV �i un fel de �ministru de externe� ad-hoc al masoneriei rom�ne, ocup�nd demnitatea de Mare Secretar de Externe al MLNR.
Masonii Venerabili din Bucuresti si pozitiile lor in stat si societate dupa V.R.
Lista semnificativa a celor mai importanti �venerabili� din Bucuresti cu tot cu Lojele de care apartin si afacerile sau functiile lor in institutii publice, pentru a demonstra nivelul penetrarii unor sectoare importante ale societatii si structurilor statului de catre membri ai unei organizatii cu caracter secret.
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 22 Iunie 2012 20:36
|
LISTA LUI RONCEA
1. Alexandru D�escu (Loja Concordia) � director �n cadrul Institutului Ana Aslan
2. Pierre de Hillerin (Loja Delta Dun�rii) � director al Institutului Na�ional de Cercetare pentru Sport
3. Vlademir Georgescu (Loja Nicolae B�lcescu) � profesor universitar
4. Nicu Alifantis (Loja Nomine Mircea Sion) � artist
5. Mihai Oancea (Loja Ieroboam) � afaceri imobiliare
6. Bogdan P�rvanu (Loja Bucure�ti) � arhitect �ef al Prim�riei sector 2 Bucure�ti
7. Adrian B�lan (Loja Me�terul Manole) � afaceri imobiliare
8. Andrei Toma (Loja Rom�nia Unit� � pre�edinte de regiune la Asocia�ia Na�ional� a Cluburilor Lions
9. �tefan Chiocinaru (Loja I.C. Br�tianu) � profesor de �tiin�e politice, jurnalist, doctor �n drept interna�ional
10. Mircea Neac�a (Loja Carol Davila) � director �n cadrul Televiziunii Rom�ne
11. Victor Teodor Iovici (Loja Scara lui Iavov) � viceprimar al Municipiului Bucure�ti, membru �n conducerea PRM
12. Bogdan-Dimitrie Niculae (Loja Cavalerii Sf. Raphael) � medic specialist dermatolog, pre�edinte Asocia�ia Rom�n� Anti-Aging Lasermed
13. Cornel Hagiescu (Loja Echerul de Aur) � manager casa de produc�ie IMAGINA
14. Mircea Perpelea (Loja William Preston) � director �n cadrul B�ncii Na�ionale a Rom�niei, fost prefect al jude�ului V�lcea
15. Octavian-Mircea Grozea (Loja Romana) � om de afaceri, MTG MANAGEMENT SOLUTIONS, PRICE JOY �i LCT OPTICAL COMMUNICATION
16. Liviu Poenaru (Loja Lumina) � avocat
17. Ionel-Cristinel I. Deaconescu (Loja Etica) � consilier PDL �n Consiliul General al Municipiului Bucure�ti, om de afaceri
18. Adrian Dimitriu (Loja Memphis) � om de afaceri, RCS INTERNATIONAL FORWARDING
19. Nicolae Efimov (Loja Gheorghe Com�nescu) � director Spitalul CFR 2, doctor �n �tiin�e medicale (ortopedie)
20. Florin Stoenescu (Loja Calea Inimii) � secretarul Comisiei de Istorie a Centrului Academic de Studii Hermeneutice 21. Dinu Albu (Loja Albert Pike) � medic primar obstetric�-ginecologie, Spitalul Clinic Panait S�rbu
22. Cristian Piedone Popescu (Loja Lumin� �i Adev�r) � primar al sectorului 4 Bucure�ti
23. Dan Dumitru (Loja Templul Umanit��ii) � reprezentant al firmei americane ENRON �n Romania, fost ofi�er SIE, fost �ef al Oficiului pentru Gestionarea Rela�iilor cu Republica Moldova din Guvernul Rom�niei
24. Leonard Lucian B�dic� (Loja Lux et Veritas) � om de afaceri, BIP TELECOM, fost ofi�er M.Ap.N.
25. Liviu Ionescu (Loja Excelsior) � om de afaceri, Creativit Biz �i imobiliare
26. Aurel Teodorescu (Loja Solomon) � director al Direc�iei Migra�ie din Oficiul Rom�n pentru Imigr�ri din cadrul Ministerului Administra�iei �i Internelor (deta�at din func�ia de consilier �n cadrul M.A.I. �n subordinea secretarului de stat pe Rela�ia cu Parlamentul �i Afaceri Europene), so�ul Danielei Nicoleta Andreescu (Secretar General al Guvernului), fost ofi�er de securitate �nainte de 1989, fost director de departament �n Prim�ria Municipiului Bucure�ti (demis urmare unui scandal cu spa�ii comerciale), fost comisar �n Garda Financiar� (demis urmare unui dosar penal de contraband� cu cet��eni arabi), fost director adjunct la Direc�ia de Supraveghere �i Control Financiar din Direc�ia General� a V�milor (demis urmare faptului c� a fost cercetat penal �n dosare cu Omar Hayssam �i implic�rii ca cercetat penal �n Dosarul �igareta II), fost director al Direc�iei de Audit din cadrul Casei Na�ionale de Asigur�ri de S�n�tate (demis �n 2003 �i anchetat de Parchetul Na�ional Anticorup�ie �mpreun� cu Pre�edintele CNAS Eugen �urlea), fost director adjunct �i director al Oficiului pentru Migra�ia For�ei de Munca �n perioada 2003 � 2006 (implicat �n scandalul contractelor de munc� cu str�in�tatea �i �n cel al adeverin�elor medicale de la CARITAS), fost membru PD (a demisionat urmare faptului c� CNSAS a emis decizie de fost ofi�er de securitate)
27. Jenic� Poenaru (Loja Demnitate �i Fr��ie) � om de afaceri, Atlas Airlines �i pre�edinte al Confedera�iei Patronatului Rom�n, fost director al Aeroportului B�neasa �n 1989, fost director general al Autorit��ii Aeronautice Civile Rom�ne
28. Constantin Mincu (Loja Luceaf�rul Libert��ii) � avocat
29. Narcis Copc� (Loja Novus Ordo) � Managerul Spitalului �Sf. Maria� din Bucure�ti, prof. univ. dr. �n �tiin�e medicale
30. Constantin Oni�or (Loja Grifin) � general de brigad� (�n rezerv�), fost comandant al �colii Militare de Aplica�ii pentru Tancuri �Mihai Viteazu�, fost comandant al Garnizoanei Pite�ti (destituit urmare unui scandal de h�r�uire sexual�)
31. Marius Chervase (Loja Logos) � ofi�er de poli�ie, conf.univ.dr. la Academia de Poli�ie, vicepre�edinte al Corpului Na�ional al Poli�i�tilor � Departamentul Academia de Poli�ie
32. Corvin Nedelcu (Loja Izvorul �n�elepciunii) � secretar general al Autorit��ii Na�ionale pentru Sport �i Tineret, fost ofi�er M.Ap.N., fost ofi�er S.P.P., fost jurist al UPETROM Ploie�ti (utilaj petrolier � fost 1 MAI Ploie�ti), fost vicepre�edinte al ROVIT S.A. Valea C�lug�reasc� (vinuri), fost consilier �i secretar general adjunct la Ministerul Dezvolt�rii Regionale
33. Mihnea Paul Popescu (Loja Iris) � om de afaceri, pre�edinte CASINO LIFE & BUSINESS MAGAZINE
34. Marc Huot (Loja Memento Mori) � pre�edinte Wirquin Romania (parte a holdingului Wirquin Plastiques din Fran�a care a cump�rat Urbis Sanitare)
35. Ioan Grigore Popa (Loja Enoch) � consilier PDL la Consiliul General al Municipiului Bucure�ti, fost viceprimar al Municipiului Bucure�ti, fost director al O.P.S.P.I., fost proprietar al Rasco Traffic (v�ndut grupului UTI, actual UTI Rasco, firm� care gestioneaz� semaforizarea Capitalei)
36. Mihai Butucaru (Loja Morphosis) � Arhitect, Pre�edintele Fedra�iei Rom�ne de Yachting
37. Dacian Cerne�tean (Loja Heliopolis) � om de afaceri, societatea de brokeraj �n asigur�ri Eos Risq Romania
38. Enache Jiru (Loja Adrian Dohotaru) � om de afaceri, membru �n Consiliul de Administra�ie la CEC, fost secretar de Stat �n Ministerul Finan�elor Publice, fost pre�edinte al CEC, fost pre�edinte al MKB Romexttera Fond de Pensii, fost pre�edinte al comisiei de selec�ie a administratorului pentru Fondul Proprietatea
39. Dumitru-Stoica �eicaru (Loja Edmond Nicolau) � om de afaceri, Constyle Company
40. �erban Savu (Loja Lumina Lex) � artist
41. Adrian Oghin� (Loja Costin Mih�escu) � om de afaceri imobiliare, fost viceprimar al Prim�riei sector 1 Bucure�ti, membru PNL
42. Ion P�rgaru (Loja Nat Granstein) � om de afaceri, fost pre�edinte al Camerei de Comer� �i Industie, fost deputat PDSR, fost director general �n Ministerul Economiei, actual membru PNL Gorj
43. Dan Medeanu (Loja Atlantida) � scriitor �i ziarist
44. Ionel Dumitru (Loja Hermes Trimegistus) � om de afaceri (papet�rie �i birotic�), Dumitru Business House
45. Ion Biri� (Loja Noua Rom�nie) � om de afaceri, Clubul Office
46. Daniel Go�ea (Loja Philadelphia) � director �n Ministerul Afacerilor Externe
47. Viorel �ig�nescu (Loja Cezar Bolliac) � profesor, fost inspector adjunct al Inspectoratului General al Municipiului Bucure�ti
48. Dan Docan (Loja Legenda lui Hiram) � om de afaceri, cafeneaua Otro Cafe, agen�ie plasare dansatoare �i femei pentru escort �n str�in�tate printr-o firm� din Bra�ov �mpreun� cu un patron de hotel local, fost informator al Securit��ii, fost director general Imprimeria Na�ional�, fost secretar la Prim�ria Sector 3 �i la Primaria Sector 5 din Bucure�ti, fost judec�tor
49. Herve Madramany (Les 3 Lys) � om de afaceri, arbitru interna�ional de tenis
50. Petre Terzi (Loja Academica) � profesor universitar
51. Stelian-Alexandru Panescu (Loja Benjamin Franklin) � om de afaceri, Smart Sigma
52. Daniel Mihail Tudor (Loja Luca Pacioli) � Director Executiv Adjunct pentru Activitatea de Inspec�ie Fiscal� la Direc�ia General� a Finan�elor Publice a Municipiul Bucure�ti
53. Alexandru Vit�laru (Loja Constantin Mavrocordat) � medic veterinar, profesor Facultatea de Medicin� Veterinar�
54. Ion-Bogdan Teodor Georgescu (Loja Cantacuzino) � doctor �n �tiin�e medicale, �ef disciplin� la Facultatea Titu Maiorescu, medic primar stomatolog
55. Dan Brebeanu (Loja Sothis) � om de afaceri, Ghmc-Mineral Grup
56. Eugen Matzota (Loja Lan�ul Masonic) � om de afaceri, MATZOTA Group
57. Mihai Neicu (Loja Veritas) � om de afaceri, Nei Guard, membru PDL, membru �n Consiliile de Administra�ie la RATB �i REBU
58. Constantin Dinulescu (Loja Magistri Lapidum) � artist
59. Adrian Petre Pascu (Loja Osiris) � om de afaceri, Geotop 2001 (implicat� �n scandalul cu cadastrarea jude�ului Constan�a, legat de Miron Mitrea �i Nicu�or Constantinescu)
60. Nicu�or Dedu (Loja Ulpia Traina) � om de afaceri, Deltarom (implicat� �n scandalul incineratorului de la Bod, Bra�ov)
61. Mihail Vicen�iu Ivan (Loja Noua Europ�) � profesor universitar
62. Florian Pin�� (Loja Giuseppe Garibaldi) � general-locotenet �n rezerv�, fost �ef de stat major al Armatei 1 (1998-2000), fost �ef al Corpului 1 Armat� Teritorial � noua denumire a Armatei 1 (2000-2001), fost comandant al Brig�zii 282 Mecanizate (2001-2003), fost director al Statului Major al For�elor Terestre (2003-2004) �i loc�iitor al �efului Statului Major General (2004-2006), fost comandant al Comandamentului 2 Opera�ional �ntrunit �Mare�al Alexandru Averescu� (fosta Armat� a II-a), dislocat� �n Buz�u (2006 � 2008)
63. Eugen Gheorghe (Loja C�lug�reni) � fost director �n Direc�ia General� a V�milor, consilier PDL la Consiliul Local Sector 6
64. Virgil Nadolu (Loja Agora) � vicepre�edinte Uniunea Practicienilor de Protec�ia Mediului din Rom�nia
65. Alberto Matei (Loja Tatra) � om de afaceri, A&E Audit Financial Consulting
66. Dinu S�raru (Loja Luceaf�rul) � romancier, publicist �i dramaturg, fost redactor la �Radiodifuziunea Rom�n�, fost secretar general de redac�ie la Revista Secolul 20, fost jurnalist, la ziarul �Sc�nteia Tineretului�, fost secretar general de redac�ie la revista Luceaf�rul, fost �ef al �Publica�iilor Televiziunii Rom�ne�, fost redactor-�ef adjunct si apoi redactor �ef al �Redac�iei Culturale a TVR�, fost director al �Teatrului Mic� �i �Teatrului foarte Mic� anii (1977-1990), fost director al �Teatrului Na�ional �Ion Luca Caragiale� din Bucure�ti (2001 � 2004)
67. Vasile Condoiu (Loja Anderson 1723) � �ef birou la Oficiul Rom�n pentru Imigr�ri din cadrul Ministerului Administra�iei �i Internelor, fost director interimar al Oficiului
68. Mihai George Staicu (Loja Opera Magna) � om de afaceri, LUNA COMMUNICATIONS
69. Aurel Curdov (Loja Cavalerii Sf. Andrei) � secretarul general al sindicatului de la Tarom
70. Dan Anghel (Loja Constantin B�rbulescu) � bioterapeut
71. Ioan Lixandru (Loja Cavalerii Rom�niei) � vicepre�edinte al Uniunii Na�ionale a Transportatorilor Rutieri din Rom�nia, fost director general al Tarom
72. Relu Leonid Manguta (Loja Tracia) � om de afaceri, Maneuro
73. Gabriel Mihalache (Loja L�na de Aur) � director al Sucursalei de Transport Bucure�tii Noi a Regiei Autonome �Administra�ia Patrimoniului Protocolului de Stat�
74. Andrei Slu��rencu (Loja Hiram) � om de afaceri, ROBINSON TURISM
75. Cornel Purc�rea (Loja Constantin Br�ncu�i) � om de afaceri cereale, fost director executiv al societ��ii Romagro, fost ofi�er M.Ap.N.
76. Gabriel Giurgiu (Loja Sf. Ioan) � jurnalist
77. Gheorghe Gogescu (Loja Les Sages d�Heliopolis) � artist decorator
78. Raymond Marin (Loja Millenium) � vicepre�edinte Vodafone
79. Emil S�ndulescu (Loja Toleran�� �i Fraternitate � fizician, membru al Academiei Rom�ne, fost deputat PN�CD
80. Lucian Diaconescu (Loja Columna) � medic chirurg ortoped la Spitalul Clinic de Urgen�� �Sf. Ioan� din Bucure�ti 81. Eduard Matei (Loja Gaudeamus) � om de afaceri, fost pre�edinte la Autoritatea Na�ional� pentru Protec�ia Consumatorilor
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 22 Iunie 2012 20:39
|
82. Mircea Gheordunescu (Loja Server Fren�iu) � fizician, fost adjunct al directorului Serviciului Rom�n de Informa�ii (1997-2001), fost consul general al Rom�niei la Milano (2002-2007)
83. Gheorghe V�lceanu (Loja Humanitas) � avocat
84. Florin Ghiulbenghian (Loja Sfinx) � om de afaceri, casele de schimb valutar �i consigna�iile Edmond, revolu�ionar
85. Paul Popovici (Loja Titu Maiorescu) � profesor universitar
86. Valentin Lolea (Loja Dreptate �i Fr��ie) � om de afaceri, Loreto Exim (Tatra Romania)
87. Nicu R�dulescu (Steaua Polar�) � om de afaceri turism, pre�edinte la Organiza�ia Patronal� a Turismului Balnear din Rom�nia
88. Mircea Vasile Popescu (Loja Rom�nia Modern�) � vicepre�dinte Curtea de Conturi
89. Traian Popescu (Loja Demnitatea Rom�neasc�) � om de afaceri, ARBOmedia
90. Nicolae R�dulescu-Botic� (Loja Egalitatea) � avocat
91. Daniel Gruia (Loja Steaua Rom�niei) � Director General Adjunct al Direc�iei Generale de Tehnologia Informa�iei din Agen�ia Na�ional� de Administrare Fiscal�
92. Adrian Panaghianu (Loja Lumina Masonic�) � director Apa Nova
93. Doru Dragomir (Loja Fiii Rom�niei) � om de afaceri, Innerlook
94. Constantin Berevoianu (Loja Prometeu) � director Apa Nova
95. Mircea Chelaru (Zamolxis) � general de corp de armat� cu patru stele �n rezerv�, fost �ef al Marelui Stat Major, fost comandat al Corpului 10 Armat� ��tefan cel Mare� din Ia�i, fost pre�edinte ale PUNR, fost vicepre�edinte al Partidului Conservator
96. Mugurel Drago� Jianu (Loja Horus) � avocat
97. Mustafa Oral (Loja Isik) � om de afaceri �n domeniul consultan��, acuzat �n dosarul spionilor economici (Stamen Stancev, Vadim Benyatov)
98. Iuliu Stocklosa (Loja C.A. Rosetti) � om de afaceri, East Electric
99. Cristian Turculeasa (Loja Cavalerii Templului) � om de afaceri, ALCRIS TRANSCOMEXIM
100. Victor Racol�a (Loja Balcani) � om de afaceri, ENEAS
101. Adrian Motomancea (Loja Kogaion) � profesor universitar
102. �tefan Blaj (Loja Hermes) � general de brigad� medic, �ef de sec�ie la Spitalul Militar Central, conferen�iar universitar doctor la UMF �Carol Davila� din Bucure�ti, specialitatea boli interne �i gastroenterologie
103. Marian Nasty Vl�doiu (Loja T�cerea) � avocat, pre�edintele Camerei de Comer� Rom�nia � Israel, pre�edinte Asocia�ia Rom�n� de Lupt� Antiterorism; s-a lansat �n masonerie ca ginere al lui Dorin Voinea, fost Pro-Mare Maestru al MLNR �n perioada Bebe Com�nescu; dup� ce Dorin Voinea a pierdut func�ia, a divor�at de�i avea 2 copii gemeni; �n prezent Dorin Voinea este membru al Tribunalului Masonic;
104. Ion Smeeianu (Loja I.G. Duca) � om de afaceri IT&C �i telecom, fost secretar de stat la Ministerul Comunica�iilor �i Tehnologiei Informa�iei, fost pre�edinte al Autorit��ii Na�ionale de Reglementare �n Comunica�ii ........................................
Cel mai tare om din lume
Putem schimba cu China bani �i m�rfuri, dar mai pu�in valori politice?
A devenit aproape un cli�eu de limbaj s�-l numim pe pre�edintele Statelor Unite drept �cel mai puternic om de pe planet�. E momentul pentru o abordare nou�. Topul �Forbes� al celor mai puternici oameni ai lumii tocmai l-a a�ezat �n prima pozi�ie pe pre�edintele Chinei, Hu Jintao. Schimbarea la v�rf este, bine�n�eles, �nc� o m�rturie (a c�ta?) a ascensiunii Chinei, dar �i a dependen�ei tot mai accentuate a economiei americane de cea chinez�. Este �i un semn al multiplic�rii polilor de putere pe glob, dup� dou� decenii de suprema�ie american�. S� nu ne mire dac�, �ntr-o bun� zi, vom �nt�lni �n v�rful clasamentului oameni precum pre�edintele Braziliei, premierul Indiei sau, cine �tie, poate chiar pre�edintele Consiliului European.
Dar prezen�a chinez� de azi ridic� �i c�teva �ntreb�ri. Cum ar fi aceea dac� modelul chinezesc de dezvoltare se va dovedi suficient de atractiv pentru tot mai multe guverne �i chiar popoare. Dup� pr�bu�irea comunismului, singura cale spre bun�stare p�rea aceea a economiei libere, democra�iei �i drepturilor omului. S� se fi terminat aceast� epoc�? S� nu uit�m c� dincolo de �nveli�ul ideologic avem, totu�i, o Chin� a unui capitalism s�lbatic, demn de c�r�ile lui Dickens. Iar �n Occident, modelul chinez ajunge s� fie privit cu simpatie, paradoxal, chiar �n zona celor mai duri neoconservatori, c�rora le place s� cread� c� prea mult� democra�ie �i prea multe drepturi pentru oameni stric�. �n lumea liber�, �i nu altundeva, oamenilor de r�nd li se cere s� fac� sacrificii �i s� renun�e la drepturi sociale pentru a repara ceea ce al�ii au distrus, arunc�nd lumea �n criz�. �i nimeni nu garanteaz� c�, odat� trecut hopul, nu ne vom �ntoarce la capitalismul de cazinou ce a dus lumea pe buza pr�pastiei. A�a c� �nainte de a ne mira, de a ne bucura sau de a ne speria, e bine s� vedem aceast� nou� dovad� a ascensiunii Chinei �i ca pe o �ncercare pentru propriile noastre valori: libertate individual�, economie deschis�, sisteme sociale solide. Ne place s� zicem despre ele c� sunt universale, dar chiar a�a s� fie? Ast�zi, liderii europeni (de la Atena la Paris, de la Budapesta �i Var�ovia p�n� la Lisabona - nu �i din Bucure�tii adormi�i) discut� cu China despre bani �i investi�ii. Nu despre disiden�i aresta�i �i internet cenzurat. E posibil� o asemenea coabitare, bazat� pe interese, �ntre lumea liber� �i �ara celui mai puternic om de pe planet�? Putem schimba cu China bani �i m�rfuri, dar mai pu�in valori politice?
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 22 Iunie 2012 20:41
|
Un lucru e clar: epoca expansiunii democra�iilor pare s� se fi terminat sau cel pu�in s� fi luat o lung� pauz�. Atunci, m�car s� ne ap�r�m valorile democratice la noi acas�. �i ce va fi vom mai vedea.
�Ascensiunea Chinei este �i o �ncercare pentru propriile noastre valori.�
Asta era finalul unui material foarte interesant. Cititi-l! 
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 22 Iunie 2012 20:45
|
e obiectiva Romania, Luna? 
|
Eugenia_
Postat pe 22 Iunie 2012 20:47
|
|
Eugenia, nu stiu.
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 22 Iunie 2012 21:05
|
"Da i-mi este rusine ca am un presedinte pe care lau ales cei care au fugit din tara,un Guvern de hoti ,o gloata de pomanagii care acorda votul lor pentru o strachina cu zer si o gasca de hoti care fac Legile. "
Problema noastra, a romanilor e ca ne credem destepti. Invata mai intai gramatica elementara si apoi uita-te cine alege, cine conduce, deocamdata nu esti in masura sa judeci, iti lipseste baza.
Eu am lucrat 15 ani in strainatate, am incercat sa ma intorc si am lucrat inca 3 in tara si am plecat din nou. Pot sa va spun ca problema de baza e lipsa de unitate si dorinta de a ocupa posturi pentru care nu suntem pregatiti si din cauza asta ne injosim singuri. Daca cineva e interesat, pot sa dau destule exemple.
|
avladut
Postat pe 23 Iunie 2012 09:05
|
 Corect  �mi e ru�ine...
Mie nu ... 
|
Axl_R
Postat pe 23 Iunie 2012 09:08
|
Voiajor si eu fac parte din prapaditii care au parasit... de lene Romania!Sant in Italia de unde merg si vin,de cate ori este nevoie sa-mi ajut familia!Si nu,nu m-a gonit barbatu...trebuie sa-mi tin fata la facultate...din banii ce-i castig aici...pentru ca ceea ce castig acolo...nu-mi ajung nici pentru mine!!!!!!!!!!!fac aceeasi munca(cofetar)aici ca si acolo...nu ma obliga nimeni cu nimic,din ceea ce nu as putea accepta!!!!Neghiobi sant peste tot iar parerile sant facute in functie de cei pe care i-au cunoscut....asta nu i-ti da tie dreptul sa ne condamni pe noi cei care vrem sa ne facem o viata mai decenta...ceea ce ,,identitatea,,Romaniei nu o poate face!!!!De fapt mi se ne frega ce se zice despre Romania,pentru ca nu ma simt nici macar datoare sa-i apar reputatia atate timp ce sant obligata sa caut in alta parte ceea ce nu poate sa-mi ofere tara mea.....cu sau fara identitate ...nu dau doi bani pe ce se crede despre ea  Probabil sant de caord cu un nume si mai pegiore!
|
moerna
Postat pe 23 Iunie 2012 09:51
|
Luna draga, te rog fr. sa intzalegi ca aici pe pamant, toate "valorile" mananca bani!
De unde/cine ii face/distribuie ....pt. a manca?.....ha? scurt Luna draga,cat mai sumar....
Am visat si eu putin, la luna de pe cer! 
|
Fss_ssu
Postat pe 23 Iunie 2012 12:30
|
Luna draga, te rog fr. sa intzalegi ca aici pe pamant, toate "valorile" mananca bani!
De unde/cine ii face/distribuie ....pt. a manca?.....ha? scurt Luna draga,cat mai sumar....
Am visat si eu putin, la luna de pe cer!
|
Fss_ssu
Postat pe 23 Iunie 2012 12:30
|
Nu te supara, frate! Am dat tot materialul pentru ca mi se pare interesant si sunt convinsa ca intre voi sunt destui curiosi...Drept sa-ti spun, eu nu l-am citit pe tot, eu iubesc Romania pe alte cai...cele ale inimii culturale, ca sa ma iecsprim mai deosebit.
Referitor la subiect: titlul contine deja raspunsul, pentru ca sunt neghiobi cei ce fac comentarii in legatura cu ceva ce clar nu cunosc! Sunt ignoranti. Pe mine nu m-a interesat niciodata ce spun altii despre mine, cu atat mai mult nu m-a interesat ce spun altii despre tara si neamul meu.
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 23 Iunie 2012 12:46
|
Pe REALITATEA.NET...cititi...
Discu�ia dintre p�pu�i a fost difuzat� chiar �n ziua meciului de fotbal dintre Rom�nia �i Fran�a, la Canal Plus.
Iat� discu�ia dintre cele dou� p�pu�i:
- S� nu �ncepem s� critic�m arbitrajul �nainte de meci.
- Vorbim de rom�ni.
- Nu sunt sigur c� meciul va �ncepe.
- De ce spui asta?
- Pentru c� atunci c�nd arbitrul va arunca moneda �n aer nu e sigur c� o s� cad� �napoi pe p�m�nt, cu to�i rom�nii �ia acolo. 6.27
- Nu �tiu ce s� spun.
- S� m� scuzi, Patrick, dar se �tie c� sportul na�ional �n Rom�nia nu este fotbalul, ci cer�itul. 6.36
- Asta a�a e, Thierry.
-S� vorbim un pic de tactic�. Cum va fi meciul din aceast� sear�?
- Trebuie s� ne temem de contactul direct cu rom�nii.
- De ce, joac� dur?
- Nu, au p�duchi.
- Thierry, �tiu o glum� savuroas�.
- �tii cum se zice la co� de gunoi �n rom�ne�te?
- Nu.
- Bucure�ti.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/francezii-rad-de-noi-stii-cum-se-zice-la-cos-de-gunoi-in-romaneste-bucuresti_869497.html#ixzz1ybn4lUWK
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 23 Iunie 2012 12:51
|
Recunosc, n-am avut r�bdare s� citesc.
Nici curioas� nu-s.
Ce spun al�ii despre mine, nu m� interese�te. 
Neamul �i �ara ...:X deci...
|
Axl_R
Postat pe 23 Iunie 2012 12:52
|
Si...
Un subiect de drept din 2012 de la bacalaureatul francez pentru �tiin�e �i Tehnologia Managementului (STG) �i insult� pe rom�ni, denun�� sindicatul din educa�ie UNSEN - CGT Educ'action, �ntr-un comunicat publicat vineri pe site-ul s�u.
Subiectul are urm�torul enun�: "Prezenta�i formalit��ile pe care trebuie s� le �ndeplineasc� un marochinier care vrea s� �i protejeze timp de 20 de ani marca de falsificatorii care opereaz� �n Rom�nia".
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/bacalaureat-2012-franta-subiect-insultator-pentru-romani_955453.html#ixzz1ybnk2s3Y
|
Luna_in_capricorn
Postat pe 23 Iunie 2012 12:53
|
De la: Luna_in_capricorn, la data 2012-06-23 12:46:13Nu te supara, frate! Am dat tot materialul pentru ca mi se pare interesant si sunt convinsa ca intre voi sunt destui curiosi...Drept sa-ti spun, eu nu l-am citit pe tot, eu iubesc Romania pe alte cai...cele ale inimii culturale, ca sa ma iecsprim mai deosebit.
Referitor la subiect: titlul contine deja raspunsul, pentru ca sunt neghiobi cei ce fac comentarii in legatura cu ceva ce clar nu cunosc! Sunt ignoranti. Pe mine nu m-a interesat niciodata ce spun altii despre mine, cu atat mai mult nu m-a interesat ce spun altii despre tara si neamul meu.
 cum nu te intereseaza?....presupune ca te doare-n cot de-ti vine sa urli,megi la medic sa afli cauza si medicul iti spune"divese" ca sa te puna pe ganduri....asta chiar nu te intereseaza?
e,de asta e asa mare distanta de gandire ,intre Pamant si Luna!  X_X
...ma bucur ca sunt Pamantean :) "intre voi"
|
Fss_ssu
Postat pe 23 Iunie 2012 16:38
|
De la: VOIAJOR, la data 2012-06-22 13:15:20De la: adeline, la data 2012-06-19 16:28:10daca pleci sa lucrezi "abroad" , este bine sa te duci si sa sutii examenul de angajare chiar in tara in care doresti sa lucrezi si sa-ti petreci o parte din viata, in felul acesta stii sigur ce post ocupi in compania respectiva;
daca intai pleci si apoi cauti de lucru...asta te poate duce la muncile agricole chiar daca ai un teanc de diplome
daca tara noastra ar fi o tara adevarata....nimeni nu ar pleca din ea, dar din pacate scara valorilor s- a rasturnat de mult si tot asa a ramas
Iubita mea ,nu este nevoie sa pleci,am adunat 100 de oameni care cunosteau o meserie si care dispuneau de minimum 500 euro.Dupa o prospectare de piata in mai multe tari din occident,am incheiat multe contracte pentru confectii metalice si montaj..Produsele erau facute in Romania,transportate cu tirul la beneficiari,Austria,Germania,Olanda,Belgia,Franta,Spania.Plecam apoi in excursie si le montam,dupa fiecare serie fiecare participant se intorcea acasa cu 1400 euro,deci cu 900 euro in plus fata de investitie iar organizatorul primea 3000 euro,un ciclu dura 21 de zile .Dupa 6 serii de activitate au aparut nemultumiri si discutii,dece sa ia organizatorul cite 3000 euro ?! In 6 excursii baietii au cistigat 5400 euro,cum au dat de bani si au facut un cheag ,au ridicat pretentii si conditii.Oare in Romania pe cont propriu cistigau mai mult? Oriunde ai merge in lume ,conditia esentiala este sa fii OM !
Voiajor, vreau sa subliniez ca eu le repet copiilor mei ca trebuie sa paraseasca tara pentru a face studii "abroad" si apoi sa-si gaseasca de lucru acolo; In RO este patria tiganilor, ei fac legea si este patria hotilor; Evident ca daca ai mei copii se vor stabili "afara" si noi ne vom duce dupa ei. Nu vreau sa mai stau intr-o tara care este condusa de un presedinte corupt si bolnav la cap , cu guvernanti care se jura ca indata ce vor fi alesi in secunda 2 se vor apuca de treaba .... s-au apucat?! Este o tara nesigura pentru ca nu mai esti in siguranta nici pe strada, nici in casa, de fapt nicaieri nu te mai simti bine; daca ai vrea sa te duci la mare sau la munte iti urla maneaua-n cap si multe alte lucruri de neam prost.
Nu ai justitie care sa te apere impotriva infractorilor, nu vreau sa mai vorbesc despre asta dar eu voi face tot ce imi sta in putere ca sa-mi trimit copiii deaprte de tara asta
|
adeline
Postat pe 23 Iunie 2012 23:01
|
De la: adeline, la data 2012-06-23 23:01:18De la: VOIAJOR, la data 2012-06-22 13:15:20De la: adeline, la data 2012-06-19 16:28:10daca pleci sa lucrezi "abroad" , este bine sa te duci si sa sutii examenul de angajare chiar in tara in care doresti sa lucrezi si sa-ti petreci o parte din viata, in felul acesta stii sigur ce post ocupi in compania respectiva;
daca intai pleci si apoi cauti de lucru...asta te poate duce la muncile agricole chiar daca ai un teanc de diplome
daca tara noastra ar fi o tara adevarata....nimeni nu ar pleca din ea, dar din pacate scara valorilor s- a rasturnat de mult si tot asa a ramas
Iubita mea ,nu este nevoie sa pleci,am adunat 100 de oameni care cunosteau o meserie si care dispuneau de minimum 500 euro.Dupa o prospectare de piata in mai multe tari din occident,am incheiat multe contracte pentru confectii metalice si montaj..Produsele erau facute in Romania,transportate cu tirul la beneficiari,Austria,Germania,Olanda,Belgia,Franta,Spania.Plecam apoi in excursie si le montam,dupa fiecare serie fiecare participant se intorcea acasa cu 1400 euro,deci cu 900 euro in plus fata de investitie iar organizatorul primea 3000 euro,un ciclu dura 21 de zile .Dupa 6 serii de activitate au aparut nemultumiri si discutii,dece sa ia organizatorul cite 3000 euro ?! In 6 excursii baietii au cistigat 5400 euro,cum au dat de bani si au facut un cheag ,au ridicat pretentii si conditii.Oare in Romania pe cont propriu cistigau mai mult? Oriunde ai merge in lume ,conditia esentiala este sa fii OM !
Voiajor, vreau sa subliniez ca eu le repet copiilor mei ca trebuie sa paraseasca tara pentru a face studii "abroad" si apoi sa-si gaseasca de lucru acolo; In RO este patria tiganilor, ei fac legea si este patria hotilor; Evident ca daca ai mei copii se vor stabili "afara" si noi ne vom duce dupa ei. Nu vreau sa mai stau intr-o tara care este condusa de un presedinte corupt si bolnav la cap , cu guvernanti care se jura ca indata ce vor fi alesi in secunda 2 se vor apuca de treaba .... s-au apucat?! Este o tara nesigura pentru ca nu mai esti in siguranta nici pe strada, nici in casa, de fapt nicaieri nu te mai simti bine; daca ai vrea sa te duci la mare sau la munte iti urla maneaua-n cap si multe alte lucruri de neam prost.
Nu ai justitie care sa te apere impotriva infractorilor, nu vreau sa mai vorbesc despre asta dar eu voi face tot ce imi sta in putere ca sa-mi trimit copiii deaprte de tara asta
Ce te face atit de credula,crezi ca in alta țara nu sunt corupți,hoți,justiție strimba ,țigani ?
Tocmai nepasarea asta a dus la ce avem acum,ca avem presedinte idiot ,cine se face vinovat ? Se vor indrepta lucrurile cind populatia nu va mai fi indiferenta,cind religia si politica se vor compromite,sunt doua forme nocive care prostesc populatia și in alte tari a fost si este la fel dar dupa repetate esecuri oamenii au reusit sa-si schimbe mentalitatea.
|
VOIAJOR
Postat pe 24 Iunie 2012 00:21
|
12:07, 15 Iulie 2024
Școala fără Pauză, campania ce luptă împotriva abandonului școlar, încheie cu succes cel de-al patrulea an
Campania #GrijădePlămâni continuă (Timișoara): Spirometrii gratuite în tramvaiul dedicat sănătății plămânilor, pe liniile 8 și 9
5 din 10 români sunt irascibili sau au probleme de concentrare din cauza lipsei de somn
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri