am nevoie de un sfat

gradinita si afer school

TU IUBESTI ROMANIA ? EU DA !

garbo167843 Postat pe 25 Iulie 2012 10:57
Ziua buna tuturor, am mare nevoie de un sfat prietenesc, pur si simplu nu mai vad orizontul. De 4 ani am impresia ca viata mea este in cadere libera si nu stiu ce sa fac s-o opresc. Pana acum 4 ani totul era nemaipomenit, chiar ma gandeam des ce frumoasa poate sa fie viata. Apoi a inceput sa de duca de rapa totul: a murit tata, fata cea mica a cazut in depresie, am avut mare tambalau cu cei de la Invatamant pt ca nu ma lasau s-o mut la alta scoala, de am ajuns la usile Tribunalului si eu in tratament psihologic si psihiatric, fata cea mare a lasat scoala si s-a mutat cu prietenul ei, sotul meu a cazut si el in depresie plus ca are probleme mari co uchii si medicii nu-i gasesc nimic, ceea ce ne-a dus la divort, prietena mea cea mai buna, practic sora geamana s-a intors in Germania (e nemtoaica), fata cea mare e gravida si acum se muta si ea, la 150 km. Am ramas practic singura in oraselul in care traiesc (numai cu cea mica) si nu mai am chef de viata. Vizita la psiholog nu-mi ajuta la nimic, sunt freelance si muncesc acasa... Are cineva vreo idee? Multam din suflet.
Dupa atatea ..incercari-s-o indura D-ul..sa-ti dea si un pic de bucurie!!! De tine depinde ca sa iei partea buna, In fond ,viata-i facuta din ..NECAZURI si..bucurii!!! Bucura-te ca vei deveni ..bunica!! Ca fiica cea mica ..traieste! Ca ai 2 maini,2 picioare.. Ca ai din ce trai!! Si cate si mai cate atuuri ca sa pui micile pb la spate!! O femeie e cea mai mare luptatoare cu necazurile vietii,si castiga ..intotdeauna!! Nu ceda!!Lupta!!Bucura-te de ce ai!!Nu tanjii la mai mult!!
elisabeta_boia Postat pe 25 Iulie 2012 11:07
poate nu sunt eu inajuns pt ami da cu parerea dar totusi.......demult credeam ca viata mea e foarte grea si mereu imi puneam aceeasi intrebare DE CE EU?asa cum face orice adolescent...intr-o zi mama mea ma luat si ma dus la un orferinat pt cateva ore,mi-a spus sa privesc in jur cate suflete curate singure pe lume,apoi in drum spre casa mi-a povestit atatea intamplari groaznice,copii orbi,adulti care nu au vazut niciodata lumina zilei,adulti invalizi si mai departe......apoi stii cu ce a incheiat? ma rugat sa analizes un proverb DUMNEZEU NU-TI DA MAI MULT DECAT POTI DUCE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! ia partea buna a lucrurilor,e greu de cerut asa ceva si poate si absurd dar gandeste ca in fiecare rau e si un bine si parerea mea personala incearca in primul rand sa te simti tu bine in pielea ta,sa realizezi ca esti o femeie,sa te ingrijeste si sa te simti o persoana minunata apoi incet incearca sa gandesti pozitiv,,,,doar asa cred eu ca vei vedea viata inaintand,viata e frumoasa si e pedeasupra si scurta,sunt persoane(copii) care depint de tine,pt ei mergi mai departe si nui tine si pe ei sa bata pasul pe loc........sper sa nu ma intelegi gresi ..bafta

ynayna Postat pe 26 Iulie 2012 02:56
N-am inteles de ce problemele cu ochii ale sotului tau, nedescoperite de medici, v-au dus la divort.
As_ninge Postat pe 14 August 2012 12:35
Fii optimista si increde-te in Dumnezeu ! Desigur ca va veni "soarele si pe strada ta ".... Asa este viata ,cu bune si cu rele ! Fii luptatoare ,toate trec.... Important este sa fii multumita cu tine insuti si sa fii impacata cu Dumezeu. Te pup si sa auzim de bine !
ica2 Postat pe 15 August 2012 20:27
Acum poate ca trebuie sa ajutati pe altcineva sau aveti o pauza pentru a va reface dupa atatea incercari. Vorbiti cu un preot sau rugati-va la o manastire, unde aveti mai multa liniste. Eventual sa si stati cateva zile impreuna cu fiica dumneavoastra. Sa va daruiasca Dumnezeu puterea de a intelege ce doreste de la dumneavoastra pein aceste incercari, precum a daruit si blandului IOV .
roflorea Postat pe 21 August 2012 02:41
....843, candva spuneam si eu ca nu se mai termina cu problemele in viata mea. Divortasem de cateva luni,pentru ca ma inselase si ma batuse,copilul avea un an jumate,il nascusem prematur si aveam program de doctori saptamanal,recuperarea pe toate planurile decurgea anevoie.Dupa vreo doi ani ,cand toate cele de-ale sanatatii(suspiciune de retinopatie,intarziere de vorbire,picior drept cu probleme)s-au rezolvat,am rasuflat usurata. S-a gasit atunci ex-ul,recasatorit intre timp ,sa faca cerere in tribunal de reincredintare copil, vezi Doamne ei erau o familie,iar eu ca mama singura nu l-as fi crescut la fel de bine ca ei.In cei doi ani nu-i pasase de problemele celui mic,acum se iscase in el instinctul de tata!!! Procesele au decurs in timp de vreo 2ani jumate,pentru ca domnul a facut tot ce se putea, in calitatea sa de avocat ,sa-mi bage bete in roate.Au fost pe rol 5 procese (reincredintarea,o ordonanta presedintiala,recurs la ordonanta, un proces penal,recurs la reincredintare),plimbari pe la psihologii de la protectia copilului (-pentru ca acolo te duci cand tipul care spune ca e capabil sa creasca un copil intai ii sparge pustiului capul din neatentie si-i rupe mana din furie),plimbari pe la vreo 8 sectii de politie pe unde nebunu depusese plangeri de calomnie impotriva martorilor mei,saptamanale plimbari la sectia locala de politie unde depunea plangeri ca nu i se acorda drept de vizita de catre mama, bineinteles nefondate,dar asta facea onor birocratia aferenta legilor din tara asta(sa fie vesnic audiat inculpatul chiar daca plangerea de saptamana trecuta fusese solutionata in favoarea inculpatului,ce conteaza,legea spune ca orice plangere trebuie solutionata,alt nr de inregistrare-alt caz).Hartuire,intr-un cuvant. In timp de o saptamana aveam si cate doua prezentari in instanta,ba la Judecatorie,ba la Curtea de Apel.Avocatii ma aparau cu juma de gura (corb la corb nu-si scoate ochii!!).Am schimbat avocati pana m-am plictisit si intr-un final m-am reprezentat singura. Copilul mi-a fost incredintat tot mie.Tata-su are program de vizitare si atat,nici macar custodie impartita n-a obtinut. In tot acest timp lucram,faceam piata,gradinita,duceam-luam copilul de la diferite activitati(sport,engleza,pictura,teatru) si aveam timp sa ne si pupacim sau sa ne prostim de-a pokemonii sau power-rangers (mamele de baieti stiu despre ce vorbesc).Am vazut in vacante Romania,Bulgaria,Grecia... Am incercat sa-l tin pe baietel cat mai departe de zbuciumul meu sufletesc. Psiholoaga de la Protectia Copilului imi creionase un tata conjunctural cu accente de paranoia-desi hartoaga depusa in instanta nu rostea pe nume termenul medical,deh,institutie la institutie nu-si dau de lucru - si imi orientase cumva drumul de urmat in relatia mea cu ta-su.Relatia copilului cu el nu aveam cum s-o influientez eu,asa ceva nu se diagnosticheaza in psihiatrie sa poti sa spui ''cu asta nu e bine sa ai de-a face!'' ,asa ca ramane aceasta grea povara pe umerii baiatelului, de a-si construi pas cu pas relatia cu ta-su.Numai usor nu-i este . Acum este baiat mare,invatatoarea mi-a dat tema sa-l mut la o scoala de excelenta,ei ii "deranjeaza "orele cu intrebari prea evoluate pentru clasa a treia. Intre timp mi-am refacut viata personala, actualul sot este painea lui Dumnezeu si in raport cu copilul, nu numai cu mine. Si totusi,.... socrul meu a murit acum 2 luni, a lasat in urma un cabinet medical ale caror datorii trebuie sa le rezolvam noi,am internat-o pe soacra-mea de 2 saptamani in spital cu o dementa galopanta,acum o saptamana eu am facut o tromboza venoasa profunda pe vena peroniana,cu risc de edem pulmonar.... Stii ce mi-a spus un calugar cu mult har(Iustin Parvu,de la Manastuirea Petru Voda-Neamt),candva, cand tremuram de grija copilului lovit la cap?! ''Daca Dumnezeu te incearca ,este pentru ca a vazut ca poti! Roaga-te sa stii sa fii umila in putinta ta si neinfricata in neputintele tale.Multumeste-i lui Dumnezeu ca n-a uitat de tine ,roaga -te sa te ajute sa fii puternica pana la capat si n-ai grija de ce va veni,oricum asta iti este scris sa traiesti...Important este CUM le traiesti tu,nu ce vei trai..." CURAJ!!!
garbo_5053 Postat pe 12 Septembrie 2012 15:26
5053 Cu tot respectul pentru Iustin Parvu....dar eu ma poticnesc in vorbele astea "Dumnezeu te incearca"...am meditat indelung la ele...le-am auzit prea des... Eu nu cred ca Dumnezeu ne incearca. Ce sens ar avea? El stie exact ce, cine, cum suntem si nu are nevoie sa ne incerce. Avem nevoie noi de asta? Iarasi nu cred. Eu pe Dumnezeu il "vad" ca pe un Tata, ca pe un Parinte. care dintre noi, cei ce ne iubim copiii le dam suferinte, greutati, rau ca sa-i incercam? Niciunul!!! Dumnezeu de ce ar face-o? El care e mai bun ca noi , mai inteligent, mai atent, mai milos, mai grijuliu, mai iubitor? Apoi...oricum fara ajutorul Lui, fara interventia Lui, mare lucru nu facem. Dumnezeu e inteligent . Cum ar putea El sa ne incerce ca mai apoi tot El sa ne ajute sa reziolvam incercarile? Deci pe cine incearca, ce si de ce? E o taina aici . Admit ca in viata unora dintre noi raul se pare ca e mereu la usa. Normal ca m-am intrebat si eu DE CE? De ce unii au parte de vieti extrem de dificile ? Nu mi-am raspuns. Nu cred ca e vointa Lui ca noi sa suferim, sa ne fie greu. Ceva E, cineva E, dar nu cred ca este vorba despre incercarile Lui.
Luna_in_capricorn Postat pe 12 Septembrie 2012 21:20
si bine faci... ! cei care nu gandesc ca tine, dau vina pe altcineva incluisiv pe Dzeu. in ultima istanta. ajunge cat am spus. si tu Luna... care esti mai aproape de El... sigur stii mai bine, asa ca eu pe tine te aprob... !!!
barboneli Postat pe 12 Septembrie 2012 21:31
Luna, esenta mesajului nu era "Dumnezeu te incearca " ,si nici vazuta chestia asta ca o fatalitate-vezi Doamne vina e pe carca altora,eventual din cauza LUI(cum spunea Barboneli). am spus unde e esenta -CUM TRECI TU prin astea. Spune-mi ,Luna, de ce crezi ca filozofia noastra de viata este si cea mai buna, cand -eu, ca si tine- incercam sa ne ferim copiii de greutati?De ce consideri ca un parinte BUN isi sustrage copiii de la incercari.??Am citit ca in alte filozofii ,unii isi dau copiii la munca de mici ,gandesc ca a ocroti exagerat un copil nu insemna ca-l si iubesti nespus. Care sunt caracteristicile unui parinte bun? Recunosc,si eu gandesc ca si tine, nu-i dau greutati copilului meu,dar poate nu asa e bine.... Uite,invatatoarea ma pune in fata unei probleme:"duceti-l pe copil la o alta scoala, mai performanta, aici se pierde, ii trebuie alt mediu,mai competitiv." Mi-am pus problema daca nu este prea greu pentru el in alte criterii de evaluare,poate acolo nu va fi de 10, poate va lua doar 7. Dar este deja in alt esalon.II va fi mult mai greu, dar oricum va fi mai sus.Alte sanse ,alte trambuline.Cine spune ca nu va munci? Mie ca mama mi-as dori sa-i fie usor.Dar si sa aibe acces la aceste alte sanse.Cum impac astea? Il voi ajuta cat pot de mult.Ii dau drumul sa se duca unde este greu,il pun in situatia de greu, si voi fi alaturi de el,sa-l ajut cum pot,sa-i fac greul usor, pentru un BINE viitor. Ar putea gandi Dumnezeu asa,pentru noi,copiii Lui???De ce ne-ar ajuta?Tot noi luptam,pentru CUM-ul nostru,dar am face fata fara El? Din perspectiva exemplului anterior,intrebarile astea sunt inutile... Alta intrebare ar fi pertinenta ,insa,si la asta nu mi-am raspuns . Care este BINELE pentru care ne incearca acum, aici, Dumnezeu? Un raspuns ar fi evolutia noastra personala. Ai fi aceeasi persoana care esti acum daca nu ai fi trait viata asta a ta,plina de experiente si greutati?Ce altfel de om ai fi devenit?Mai fericit,dar poate mai superficial sau neintelept.Pentru ca asta cu siguranta pot sa spun despre tine,Luna,esti o femeie inteleapta.---Poate asta era scopul vietii tale... Nu stiu...daca asta e raspunsul Da-mi tu alta varianta a acestui bine.... (Gertrude Stein-prima celebra si "oficiala" lesbiana a lumii moderne ,inainte sa moara, a rostit "Care este raspunsul?"Alice Toklas-cealalta femeie- a tacut. "Atunci,",a spus Gertude, "care este intrebarea?")
garbo_5053 Postat pe 14 Septembrie 2012 14:44
ce bine ca nu m-ai intrebat pe mine.... !!! ca nu am raspunsuri la asa gen de intrebari... !! dar comparatia intre invatatoare si Dzeu..... m-a facut sa ma simt usurat ca nu eu trebuie sa raspund... asta numai ca m-ai amintit si pe mine, in paratnteza... !
barboneli Postat pe 14 Septembrie 2012 16:34

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Lacrimi pentru 18 gropi!!	9	De la: Alina_30 19 Iulie 2013 21:25
In lipsa mamei	22	De la: Jojolin 30 Decembrie 2010 08:10
Zile senine si sarbatori fericite !	11	De la: VOIAJOR 10 Ianuarie 2013 22:20

topic pt lipsa de inspiratie! ce cladire din romania credeti ca ar merita ajutor ??	48	De la: picaturaderoua 28 August 2009 17:02
ce sa fac ca sa fim din nou impreuna?	42	De la: anna5 22 Ianuarie 2013 19:16