Buna seara! Am o relatie serioasa care urmeaza sa se transforme intr-o casatorie. Problema este mama prietenului meu si relatia dintre ei. Exista intre ei o legatura speciala spre bolnavicioasa. Sunt ca doi complici. Ea este pentru el o sfanta si o martira. O alinta si o rasfata...in loc sa-mi faca mie surprize, ii face ei.
Desi in aparenta este amabila cu mine, face tot posibilul sa ma saboteze. Se preface bolnava/neajutorata/speriata/nefericita tocmai cand el trebuie sa petreaca timp cu mine pentru ca el sa se intoarca imediat. Iar el o crede!!!!! Am incercat sa fiu cat mai draguta cu ea, tot degeaba. Este atat de rautacioasa...iar el este atat de manipulat de ea...A incercat de fiecare data sa-i creeze lui impresia ca eu sunt cea rea.
Nu stiu cum sa procedez. Nu am criticat-o niciodata in fata lui, dar nu mai suport. Imi doresc sa ma indepartez de ea, dar el face in asa fel incat sa petrecem timp impreuna si cu ea...Parca suntem 3 in relatia asta. Ne sacrificam noi pentru ea, "saraca"! Desi am discutat ca vom locui noi doi separat, el bate apropuri si face incercari sa ne mutam cat mai aproape de ea sau chiar cu ea.
Vreau ca el sa n-o mai idolatrizeze si sa n-o mai rasfete si alinte atat. Vreau sa ne vedem de relatia noastra, iar ea de viata ei. Va rog frumos, daca aveti experienta in asemenea situatii, sa imi spuneti cum sa procedez...
|
garbo_8430
Postat pe 8 Martie 2013 00:28
|
|
Viata ta o sa fie un cosmar greu de inchipuit si probabil se va termina cu un divort.Trebuie sa te gandesti de 100000 de ori inainte sa faci pasul asta este o lupta unde nu vei castiga decat lacrimi si suferinta.Si nu ai sapte vieti!
|
simina14
Postat pe 8 Martie 2013 14:31
|
Nu sunt de acord cu parerea celei care crede ca vei ajunge la divort daca te casatoresti cu acel baiat. Depinde foarte mult de voi doi, tu si el. Daca el te iubeste, se va indeparta de maica sa si se va apropia de tine. Dar asta depinde foarte, foarte mult de dibacia ta. Trebuie sa ai rabdare, pentru ca, nu e usor pentru un copil sa recunoasca ca mama lui il manipuleaza.
Eu am o soacra asa cum se pare a fi soacra ta. Ea vesnic se plange, face rautati cat cuprinde. De fata cu sotul meu zambea si cand il vedea indepartandu-se putin, incepea sa isi improste veninul. I-a indepartat pe toti din familie de noi, iar apoi se plangea ca noi nu suntem prea apropiati. Sotul meu o vizita foarte des, dar... si aici depinde mult de partenerul tau. Sotul meu nu ii dadea nici un detaliu despre mine sau relatia noastra. Ea il intreba, iar el se facea ca ploua.
Suntem casatoriti de aproape 19 ani si ea e la fel, desi locuim la mii de km departare( pentru ca acum locuim in strainatate). Ea nu se va schimba in veci, dar voi puteti avea o relatie foarte frumoasa. Problemele care le-am avut din partea ei au fost pentru ca eu nu am avut rabdare. Nu e usor sa il convingi pe prietenul tau ca maica sa e o scorpie care se foloseste de dragostea lui pentru ea, dar cu timpul se va convinge singur. Tu trebuie sa fii dibace, sa il incojori cu dragoste, sa inveti sa il faci fericit si mai ales sa inveti sa fi fericita cu el. Maica sa se va incurca in itele ei, fara sa aiba nevoie de ajutorul tau.
Sfatul meu este sa iti analizezi bine sentimentele, iar daca iubesti si esti iubita, mergi inainte. Poti sa ai o viata frumoasa, iar rautatile celor din jur nu vor face altceva decat sa va consolideze relatia bazata pe iubire. Iar micile trucuri ca sa iti tii sotul aproape, le vei gasi din mers. De ex, daca el prefera sa mearga la maica sa in loc sa petreaca timp cu tine, tu poti sa nu te duci, dar nici sa nu te certi cu el. Spune-i zambind ca nu poti sa mergi, dar el poate sa mearga daca vrea. O soapta la ureche: "sa vii repede ca te astept cu o surpriza fierbinte" si un sarut la usa, ti-l va aduce acasa mai repede decat te-ai astepta.
|
|
|
gabriela_esty
Postat pe 9 Martie 2013 02:46
|
|
Nu porni la drum cu indoiala in suflet si nici cu gandul ca se va schimba (prietenul tau sau soacra). Gabriela are dreptate. Daca esti o fire temperamentala si posesiva nu vei putea dobandi nici rabdarea si nici intelepciunea Gabrielei. Asculta-ti cu adevarat inima!
|
tacere
Postat pe 9 Martie 2013 07:05
|
Draga mea,
Problema cu care tu te confrunti este destul de delicata, dar sunt in totalitate de acord cu Gabriela si doar cu tact, diplomatie si rabdare poti intoarce lucrurile in favoarea ta.
In cazul meu s-a intamplat ca exact in momentul in care noi ne-am casatorit , tatal sotului meu sa se stinga iar mama lui sa ramana intr-adevar singura si neajutorata si sa faca orice sa-l tina pe baiatul ei langa ea.
La ce a zis Gabriela eu am mai adaugat un mic ingredient si anume micile favoruri pe are i le faceam ei, lucruri marunte pe care le faceam pentru ea si prin care o faceam sa se simta indatorata si totodata prin care sotul meu sa inteleaga ca n-am nimic cu mama lui si ca imi doresc sa ne intelegem bine.
Atunci cand ea avea ceva de reprosat o lasam sa reproseze si sa vorbeasca pana il enerva pe el, iar ce ma deranja la ea in nici un caz nu-i reprosam sotului meu ci asa cum zice si Gabriela cautam sa-i ofer momente pretioase alaturi de mine astfel incat sa fie nerabdator sa fie cu mine si sa vada singur ca ea este cea care greseste (uneori e orb, dar daca nu-l enervezi cu reprosuri o sa fii surprinsa de cate ori vede el singur ca ea greseste si il enerveaza).
Un barbat va fi mereu atras de dragoste si momente pasionale, de momentele de liniste pe care tu i le vei oferi si atunci ea se va incurca in propriile ite si ii va face reprosuri pana il va scoate din sarite.
Incearca sa n-o eviti, din cand in cand mergi si petreci timp cu ei, n-o lasa prea mult singura sa ii umple capul cu prostii iar atunci cand chiar n-ai chef sa mergi fa-l sa fie nerabdator sa ajunga acasa la tine.
Va veni o zi in care fie ea va preda armele, fie omul iubit va fi atat de fericit langa tine incat parerea ei nu mai conteaza. Cand va veni acea zi? Depinde de cata rabdare vei avea tu, cat de diplomata esti si cat de mult te iubeste el. 
Succes!
|
Ella-Giorgia
Postat pe 9 Martie 2013 07:06
|
|
Parca imi povestesti de fosta mea soacra!!! nimeni...nici macar barbatul pe care il iubesti...nu merita un asemenea sacrificiu din partea ta. Ei sunt o familie si asta vor fi toata viata, iar tu esti o straina in familia lor. Nu merita sa-ti irosesti timpul, pt ca lucrurile nu se vor schimba niciodata....iar tu vei ramane doar cu suferinta....iar in final tot la despartire vei ajunge. Eu am incercat 12 ani sa fiu acceptata in relatia lor....dar pana la urma am renuntat si evident am divortat. La final mi-au spus ca nu am acelasi sange :)
|
garbo012090
Postat pe 9 Martie 2013 07:15
|
|
Buna, te compatimesc, si dupa cum vezi ultima sau poate singura solutie este sa pleci din tara ca sa fii cat mai departe de ea.
|
angi_barbulescu
Postat pe 9 Martie 2013 08:15
|
Buna si eu am avut probleme cu soacra dar am reusit sa-l indepartez de ea si oarecum l-am pus sa aleaga deoarece i-am spus ca ma saturasem sa mai lupt pt relatia asta cu mine cu el si mai era si soacra, deci 3 contra 1. Asta a fost acum 2 ani si acum sunt maritata si amandoi la casa noastra si fara soacra.
Si la mine a fost greu noi suntem de 5 ani impreuna si cu multe hopuri din partea mamei lui pt ca ea nu il iubea ca un o "banca de bani" pe ea a interesat-o decat bani si doar atat. Mie imi reprosa si pa facea ca toti draci pt ca ii mancam bani baiatului si in conditiile in care am un serv destul de bun si aveam salariul meu si plus i-a sunat pe ai mei si m-a facut ca pe ultima ... ca vezi ca-i mananc banii si ca nu-l iubesc pe fiul ei.
Acum suntem casatoriti de aproape un an si fara sa stie soacra pt ca nu a fost invitata la nunta pt ca este si un pic nebuna si ne-ar fi stricat nunta si asta a vrut fiul ei si nu eu.
Oricum per ansamblu am reusit sa-l atrag de partea mea s acum formam o familie si sper ca in curand din 2 in 3 se v-a transforma familia.
Va multumesc.
|
garbo278620
Postat pe 9 Martie 2013 08:39
|
Buna, si eu sunt intr-o astfel de relatie. Sincer, ma gandesc la despartire, insa am 2 copii de crescut si simt ca le fac lor rau daca as pleca acum, cand ei sunt in clasele a 7-a si a8-a . Trebuie sa astrept sa creasca si sa imi canalizez gandurile spre altceva.
O doamna psiholog ne-a recomandat o terapie de cuplu, dar el nu doreste sa participe. Nu intelege si nu vrea sa faca nimic. Parerea mea este sa fugi cat mai poti, ca nu ai sa o mai poti face decat cu foarte multa durere. Si mie mi-au spus niste prieteni de-ai lui ca imi va fi foarte greu intr-o astfel de familie, si nu am ascultat. Este de fapt o relatie bolnava intre baiat si mama, pentru ca mama nu a vrut sa taie cordonul ombilical in adolescenta. Viitorul tau sot are rolul sotului pentru soacra ta. Acum ramane ca tu sa faci alegerea : cu mintea sau cu inima. Vrei o lupta permanenta in viata ta sau liniste, iubire si intelegere ?
Mergi la un psiholog sau la un preot si expune-i situatia . Multa intelepciune in luarea deciziei !
|
cristina2971
Postat pe 9 Martie 2013 08:46
|
Cunosc acest fenomen, mai mult, am o prietena care din cauza mamei lui a fost nevoita sa renunte (daca vrei te pun in legatura cu ea sa-ti impartaseasca din experienta...), tipul s-a casatorit la scurt timp iar actuala sotie a respectivului, desi se face 1 an, traieste un cosmar...
Garantat suta la suta vei fii pe locul 2, ba chiar daca vre-o data vei avea tupeul sa zici ceva de mamicuta lui, o cat de mica obiectie poate nesemnificativa pentru tine, in acel moment ii vei devenii dusman de moarte...
Cu astfel de baietas nu te joci oricata iubire iti arata la inceput iar mamica lui tot timpul iti v-a gasii cate un cusur dar,... tu esti stapana pe tine si orice ai alege sa nu dai vina pe altcineva pentru ca nu ti la scos nimani in cale ci l-ai gasit singurica, asadar ce vei alege tu, v-a fi alegerea ta...
|
garbo088037
Postat pe 9 Martie 2013 09:10
|
De la: garbo088037, la data 2013-03-09 09:10:51Cunosc acest fenomen, mai mult, am o prietena care din cauza mamei lui a fost nevoita sa renunte (daca vrei te pun in legatura cu ea sa-ti impartaseasca din experienta...), tipul s-a casatorit la scurt timp iar actuala sotie a respectivului, desi se face 1 an, traieste un cosmar...
Garantat suta la suta vei fii pe locul 2, ba chiar daca vre-o data vei avea tupeul sa zici ceva de mamicuta lui, o cat de mica obiectie poate nesemnificativa pentru tine, in acel moment ii vei devenii dusman de moarte...
Cu astfel de baietas nu te joci oricata iubire iti arata la inceput iar mamica lui tot timpul iti v-a gasii cate un cusur dar,... tu esti stapana pe tine si orice ai alege sa nu dai vina pe altcineva pentru ca nu ti la scos nimeni in cale ci l-ai gasit singurica, asadar ce vei alege tu, v-a fi alegerea ta...
|
garbo088037
Postat pe 9 Martie 2013 09:11
|
|
Daca esti o femeie cu o personalitate puternica si te simti in stare sa-l faci sa-ntelega pe viitorul sot ca Mama lui are viata ei si voi a voastra,ca nu aveti de ce locui impreuna daca doriti sa fiti fericiti,ca stigatele ei de ajutor le face din gelozie si egoism,ca inprreuna pe acelasi drum nu puteti merge ,un aspect f. importanta sa nu fii dependenta material de el,deci sa-ti cistigi banii tai ,usor nu-ti va fi intr-o astfel de relatie,pt. ca mereu vei fi nevoita sa infrunti critica si citeodata prostia oarba a viitorului sot,care se va lasa manipulat de scumpa mamica pina va inchide ochii,sau o va tine la distanta.Asta decizi tu,daca esti convinsa ca nu poti renunta la el,multe femei se sacrifica pt. barbatii care-i iubesc,iar la final cind constata ca ei pun familia lor mai presus de iubirea lor este tarziu si despartirea este foarte dureroasa.Eu as incerca sa vad daca reusesc sa-mi gasesc un alt iubit fara atasament bolnav fata de Mama asa cum este iubitul tau.Cum ti-au mai spus si altii ,nu traiesti decit o data si nu merita sa traiesti in amaraciune si suferinta si lacrimi,cautati un barbat care nu trebuie sa o includa pe mama-sa in relatia lui de viata.Mult succes!
|
garbo255960
Postat pe 9 Martie 2013 09:25
|
Nu cred ca exista o reteta sigura si precisa pentru problema ta (si chiar ai o problema!), pentru ca fiecare relatie este unica in felul ei.
Personal, pot doar sa-ti impartasesc din experienta mea. Cu mai mult de 20 de ani in urma, am spus PAS unei astfel de casatorii, cand nunta era deja programata. Imi devenise limpede ca ma casatoresc si cu soacra, nu mai exista indoiala... am verficat eu si constatarea a fost ca inca nu se "taiase" cordonul ombilical si, mai grav era ca, nu stiam inca daca s-a nascut acea persoana capabila sa-l "taie". Oricum, am simtit ca era ceva peste puterile mele si, oricat de indragostita eram de el (si eram!), oricat de mult il iubeam, am "taiat in carne vie". Locuiam deja impreuna (la parintii mei, dupa ce la ea nu se mai putuse) si i-am facut personal bagajele, jelindu-ma ca atunci cand iti moare cineva drag. I-am spus adio cu lacrimi in ochi, am plans, jelit, urlat in sinea mea o vreme si... asta a fost.
Mai tarziu, am dat peste o alta soacra posesiva maxim cu unicul ei fiu, egocentrista, cu un munte de iubire de sine. Asta era mai periculoasa, era intelectuala, culta, citita, cu mult mai abila decat cealalta. Diferenta a fost ca el (actualul meu sot) era perfect constient cum stau lucrurile cu maica-sa si nu s-a lasat manipulat niciodata, l-am simtit intotdeauna de partea mea in acest "razboi", care desi a fost unul mai mult "mut", nu s-a incheiat cu adevarat decat cand soacra mea a trecut la cele vesnice (acum 2 ani). Spun razboi mut, pentru ca eu si soacra nu am avut niciodata dispute directe, pe fata, pentru ca niciodata nu am raspuns provocarilor ei, si au fost destule. Imi permiteam luxul de a face pe proasta, zambeam candid si raspundeam cu o "glumita" nevinovata de cate ori ma improsca cu venin, o dezarmam total pt ca nu avea cu cine sa se certe. Desigur, aveam aceasta tarie deoarece "obiectul" disputei noastre era deja "castigat" de mine. Stiu ca ma exprim pragmatic, totul a fost mult mai complex, dar, pana la urma, daca e sa privesc lucrurile in nuditatea lor, cam asta era. Plus ca am avut sansa sa nu locuiesc nici o secunda cu ea, desi nici prea departe nu locuiam... totusi...
Sa nu crezi ca sotul meu nu si-a iubit mama. A iubit-o foarte mult, am facut si noi sacrificii si compromisuri pentru ea, am facut ce a fost corect si de datoria noastra sa facem pentru parinti, dar iubirea de parinti nu inseamna ca trebuie sa-ti lasi viata acaparata de ei, in cazul in care incearca sa o faca. Si pot sa-ti spun ca am fost norocosi, din totalul de 4 parinti, doar ea avea naravul asta.
Este, deci, posibil sa ai o casnicie foarte frumoasa, indiferent de caracterul soacrei sau mai stiu eu cui din familie, depinde foarte mult de fiecare in parte. La mine, este in primul rand meritul sotului meu, un tip foarte vertical si obiectiv.
Si, ca sa revin la celalalt, de care ti-am zis mai sus, intamplarea face ca nu traieste foarte departe de mine, plus ca am ramas inca prietena f buna cu sora lui. Nu am regretat niciodata decizia mea, ba mai mult, m-am felicitat intotdeauna. Pentru ca am avut dreptate. S-a casatorit si el dupa o vreme, sotia lui e o tipa extrem de delicata si o compatimesc din adancul sufletului, pentru ca viata ei este si acum otravita de "soacra" de care eu am fugit. Si pot sa spun ca si de "slabiciunea" sotului ei. Mai intai au muncit ca niste capiati si au construit o casa in curtea soacrei, in care, dupa ce au terminat-o, nu a fost posibil sa locuiasca. Dupa un scandal monstru, ceva legat de unde si cum sa-si boteze ei copilul, au fost dati afara din casa si curte, intr-o noapte ploioasa, cu un bebelus de 2 luni in brate. Tenacea soacra le-a carat toate hainele la poarta, ca mesaj ca in curtea ei, ea dicteaza. Erau plini de datorii la banci, facute sa termine casa... cu singurul bun personal o amarata de masina. Dupa nenumarate "aventuri", cu ceva ajutor de la parintii ei si diversi prieteni, au inchiriat un apartament, la care am inteles ca acum platesc rate. Au doi copii, a trecut un car de ani, sunt oameni in toata firea, dar sa nu-ti imaginezi ca au scapat de soacra! Face ea cum face, si le controleaza si otraveste viata, intervine in educatia copiilor, otraveste sufletul micutilor in fel si chip, se tine scai de ei. Ba mai mult, desi are 2 case ce stau goale in curte, cand o apuca (si o apuca des), vine si se instaleaza cu saptamanile in apartamentul lor de 2 camere, in care ei se chinuie sa creasca 2 copii.
Toate ce-ti povestesc le stiu cel mai mult de la sora lui, fiica "soacrei", care a reusit, ca si sotul meu, sa aiba o relatie obiectiva cu mama ei, nu a rupt relatiile, dar nici nu se lasa manipulata si controlata, oricat de mult s-ar stradui mama. Si parerea mea este ca fiului ii face atatea "mizerii" doar pentru ca el ii permite.
E cam lunga si, poate, usor incalcita povestea, ti-am spus-o pentru ca, cred eu, de aici se trage, totusi, o concluzie: totul depinde de fiecare in parte, de structura lui interioara si de taria de caracter.
Nu-ti ramane decat sa analizezi cum stau lucrurile, sa te analizezi chiar si pe tine personal, sa te gandesti daca esti suficient de bine "inarmata" sa faci fata situatiei si apoi sa iei o decizie.
iti doresc ca gandul bun si intelept sa te calauzeasca!
|
garbo_7093
Postat pe 9 Martie 2013 09:58
|
Si eu am avut o relatie exact la fel, care s-a incheiat cu o casatorie.Mi-am zis, ca pana la urma, eu voi fi sotia lui si el va intelege faptul ca vom fi o alta familie.Relatia lui cu mama sa, era mai putin bolnavicioasa decat o descrii tu, pe cea care este intre viitorul tau sot si mama lui, dar asta nu a insemnat ca pana la urma nu s-a produs un divort.Fosta mea soacra, a reusit sa ne desparta, desi...........ea a batut din picioare sa ne casatorim, ea ne-a impins de la spate, ea ne-a bombardat cu dorintele ei si a inceput tot tumultul unei casatorii care pana la urma eu nu am mai inteles daca m-a vrut sau nu de nora, sau a intuit de fapt ca ma poate manipula, ca sunt miloasa si la urma urmei, de ce sa nu ai o menajera gratis in casa si o �saltea calda� la fiul ei, decat sa plateasca pe cineva sa faca mancare, sa spele, sa faca curat si apoi sa se duca si la sevici sa aduca si bani acasa, iar pe langa toate acestea, sa pozeze in femeia multumita si impacata cu viata ei, ba chiar mai mult sa fie incantata ca este calcata in picioare, ca orgoliul si mandria de om ii este facut praf si pulbere si sa arate aceasta mutumire cu seninatate si ochi stralucitori de fericire.Intre timp, am aparut si un copil, care acum, desi am divortat de 8 ani, ea tot mai incearca sa ii umple si capul copilului cu tot felul de inciuni si idiotenii specifice ei, dar puiul meu, stie sa faca diferenta intre bine si rau, intre dragoste si ura.Este oviata de calvar in ceea ce vrei tu sa intrii.Ajunsesem sa ii demonstrez sotului cu fapte reale si minciuni pe care le descopeream imediat si erau grosolane si cusute cu ata alba, cum este vorba romaneascașne mintea de acum pe amandoi, fatis, dar el stergea cu buretele tot.Ajunsesem sa ii spun fostului sot, ca nu mai pot sa respir, ca nu mai pot sa traiesc si ................. incepusem sa nu mai am incredere in fortele mele, in puterea mea, in frumusetea si capacitatea mea de a fi demeie.Eram o papusa, o marioneta in mainile lor.Simteam ca viata mea se va linisti si va intra pe un fagas normal, numai daca fosta mea soacra va muri si apoi imediat ma rugam la Dumnezeu sa imi ierte gandurile pacatoase si sa ma ajute sa imi gasesc linistea si sa aranjeze lucrurile sa fie cel mai bine pentru toata lumea.Relatia mea cu fostul meu sot inainte de casatorie a durat 2 ani, iar dupa casatorie inca 5 ani.Dupa 7 ani de zile, in care am investit tot ce aveam in aceasta relatie, sentimente, suflet, dorinte, vise si nu numai - ca s-a investit foarte mulr si finaniar, pentru ca�fosta mea soacra� beneficia nu dupa mult timp si de sprijinul nostru material si financiar, am ajuns la divort.Mi-am luat singura mea comoara din casa, baietelul meu de numai 2 anisori in acel moment si am fugit din acea casa mancand pamantul.A doua zi, dupa ce am plecat, am simtit ca traiesc, am simtit cat de bine este sa fii liber, m-am simtit ca pasarea Pheonix. A fost minunat si crede-ma ca nu am suferit deloc.M-am simtit descatusata de trecutul meu si nu ma mai simteam capabila sa gandesc ca vreau o alta relatie cu un alt barbat.Il aveam pe fiul meu si era suficient pt mine.Intre timp, pentru ca prin natura umana, omul este o persoana caruia ii place sa socializeze, am simiti nevoia sa am pe cineva alaturi, care sa ma sprijine si sa ma imbarbateze in momentele de cumpana ale vietii.Copilul ma umplea de fericire, dar pentru o mama singura in Romania, era foarte greu sa tin sus stindardul.Au fost persoane care au incercat sa profite de situatia mea si m-au ranit adanc, dar am crezut in mine si destinul meu.Imi amintesc cu oroare, ca seful meu, o persoana foarte pendanata de altfel,mi-a spus la un moment dat: - draga mea, tu ai doar doua sanse in viata ta de acum incolo:
1- sa fii amanta unui barbat sau,
2- sa fii singura toata viata ta. Imi spunea aceste lucruri, pentru ca eu niciodata nu am ascuns ca am fost divortata si ca am un copil si cum barbatii au o imaginatie foarte bogata, de ce sa nu incerce dca se poate?Incercarea, moarte n-are!
Raspunsul meu pt fostul meu sef a fost:
~Si tu te-ai gandit ca de ce sa nu fii tu amantul meu, daca tot sunt langa tine si ne cunoatem?Ei, indiferent de ce se va intampal cu viata nea, daca voi accepta unul din cele doua alternative ale vietii pe care mi le-ai prezentat tu, prefer ca in acest moment sa gandesc ca mai bine singura toata viata, sa imi pot creste copilul si sa ii ofer o educatie sanatoasa si decenta decat sa stric casa cuiva sau sa decad atat de mult incat sa acept compromisuri de genul celor prezentate de el mai sus,in viata mea.
Acum, viata mea este alta, dar......................am renuntat de mult si nici acum nu am regerete la fosta viata a ``menajului in 3`` daca ii pot spune asa.Imi pare rau ca atunci cand am avut ocazia, nu am vazut la fel de bine ca tine cum sta situatia si nu am putut sa iau decizia imediata de a renunta la definitiv la o relatie bolnavicioasa si sa imi gasesc pe altcineva care stie sa ma aprecieze, sa ma iubeasca si sa ma respecte, ptr ca incredibil sau nu, acum mi-am refacut viata si actualul meu sot ma iubeste atat pe mine cat si pe copilul meu si suntem o familie adevarata care se respecta si se intelege.Si tu poti avea o viata frumoasa si nu esti obligata sa treci prin momente de cumpana si suferinte, sau posibil divort, dar asta depinde doar de tine.Mult curaj si sa dea Domnul sa iei decizia cea mai inteleapta.
|
aelimarual
Postat pe 9 Martie 2013 10:11
|
Mai bine pune punct acestei relatii, nu se va schimba nimic intre cei doi. Si eu am trait aceasta situatie. Am divortat dupa 3.5 ani si cel care a suferit cel mai mult a fost (si este) copilul nostru (acum are 17 ani, dar la divort avea 2). El nu isi va neglija mama si te va pune si pe tine sa ai grija de ea, sa ii oferi mai mult timp decat lui si copilului.
|
garbo105315
Postat pe 9 Martie 2013 10:14
|
Buna!  Imi pare rau ca trebuie sa iti spun asta, dar cunosc un caz exact la fel ca si al tau, si au sfarsit prin divort iar el sa nu-si recunoasca copilul. Ea a plecat la munca in Italia ca sa se poata descurca, el......a ramas cu maica-sa!
Alt caz...al meu! 
Bine al meu nu e chiar asa, noi suntem din orase diferite, distanta cam de 200 km, suntem impreuna de aproape un an, si ne-am hotarat amandoi sa ne gasim de lucru in acelasi oras, ori la el, ori la mine, ori in alta parte amandoi, numai impreuna sa fim! El e de acord sa plece de acasa ca sa ne facem un rost impreuna, dar mama lui care e extrem de atasata de el NE VREA ACOLO cu orice pret! Alinarea mea e ca, el e putin cu capul mai pe umeri si i-a zis in felul urmator "draga mea aici nu prea sunt sanse de angajare pe un post mai bun, ce sa fac plec eu, doar nu o sa raman singur ca nu gasim aici de lucru"  binenteles ca nu i-a picat deloc bine soacra-mii dar asta e, ei si-au trait viata sa ne lase si pe noi sa facem acelasi lucru 
SFATUL MEU si te-as ruga sa-l iei in FOARTE serios  PUNE-L SA ALEAGA, ori ramane cu maica-sa ori isi intemeiaza propria familie cu tine. De genul asta de barbati fugi cat te tin picioarele. Tu o sa ai de suferit, iar divortul va fi inevitabil. Gandeste-te ca deja te-ai saturat de situatia asta, crezi ca vei razbi in urmatorii 5-10-20 de ani? Numai bine iti doresc!
|
joanna22
Postat pe 9 Martie 2013 10:22
|
Daca poti, muta-te in alt oras. O soacra ca asta, iti mananca sufletul, va face totul pentru a-i demonstra fiului ei cat esti de nepriceputa, ca fara ea el va muri de foame, ca nu-l iubesti suficient etc.
Eu am avut (inca o mai am) o asemenea soacra. Spre deosebire de prietenul tau, sotul meu o tinea la distanta, dar ea, nu scapa nici o ocazie sa nu ne bulverseze viata. Tot ce faceam nu era bine, nici copilul nu l-am conceput cu acordul ei. Din nefericire, sotul meu a decedat de 8 ani, dar de ea, tot nu am scapat. Pe unde ma prinde, ma face de tot rasul, imi aduce tot felul de acuze, se plange ca moare de vreo 10 ani, dar cred ca ea o sa-mi manance mie coliva.
Asa ca ai curaj, "rupe pisica in doua" si impuneti punctul de vedere, pana nu devii sclava lor, iar daca mai apar si copii in casnicie (cum este si firesc), viata ta va fi un cosmar.
|
dori52
Postat pe 9 Martie 2013 10:31
|
|
buna, din pacate vorbesc din proprie experienta. prietenul tau nu se va schimba niciodata, dimpotriva, si vei ajunge la exasperare, apoi la divort. gandeste-te ffffff bine!!!!!nu ai decat o viata, cum mai spunea cineva.
|
cryssi
Postat pe 9 Martie 2013 11:12
|
|
nu au rost toate marturisirile despre ,,experiente cu soacre,,;ai relatat atat de concret problema incat nu e loc decat de un singur cuvant:FUGI cat mai repede si cat mai departe.nu-ti face iluzii el nu se va scimba niciodata.
|
mymya
Postat pe 9 Martie 2013 11:39
|
Soacra, soacra poama acra...
Am fost casatorita cu un barbat care avea acelasi tip de relatie cu mama lui. Am considerat ca odata casatoriti sotul va realiza incetul cu incetul ca are familie si nu va mai fi asa de usor de manipulat, bineinteles ca taaaaare m-am inselat. Mi-a "placut" cel mai mult cat era de hotarat pe o anumita idee, eu nici macar nu incercam sa-l influentez si dupa ce discuta cu ea ideea ei devenea a lui. Fosta mea soacra era o artista in a-si manipula copii (doi baieti) si parea sfanta lumii, toata lumea o considera o mare doamna intrucat stia sa foloseasca cu dibacie cuvintele, experta ce mai! De exemplu eu nu am vrut sa facem nunta mare, nici macar nu voiam sa ma imbrac mireasa, eram prea saraci atunci, prea neajutorati si nu vedeam rostul. Soacra mea a spus abil "vai, dar cum sa nu fie mireasa nora mea, cand este asa de frumoasa...." Chiar nu voiam, chiar nu aveam de ce! Credeti ca mai contat ce parere am eu la asa o replica dulce a soacrei 
Asa a tinut-o toata casnicia, sau parodia de casnicie ca drept sa iti spun lipsa de fermitate a sotului in fata ei ne-a facut sa pierdem sume importante de bani si sincer, nu ne permiteam acest lucru! Dupa 2 ani nu am mai rezistat si am inceput divortul, lucru care a socat-o cica. Si foarte dulce in continuare spune "vai, dar de mie imi era asa de draga nora mea, nu inteleg, nu am deranjat-o cu nimic niciodata!". De tot rasul cat tupeu putea sa aiba, a mai avut pretentia sa vorbeasca cu mine sa ma convinga sa renunt la divort, ca ea nu crede ca este bine, si vai!... si lamentari, dar ca si-a transformat copii in niste impotenti nu mai conta, ca am ajuns sa nu avem bani de paine si de intretinere datorita mofturilor ei tot sub pretextul ca "saraca de ea" e bolnava si are nevoie de una de alta iar noi eram datori pana la oase.
Am divortat si m-am mutat singura cu chirie, cu toate ca aveam mai multe cheltuieli de intretinere ma descurcam de 100 de ori mai bine pentru ca nu ma "mulgea" nimeni.
Nu cred ca exista reteta dar daca viitorul sot este slab, nu cred ca sunt sanse sa merga casnicia inceputa asa.
Mama mea are o vorba din popor: "puiul trebuie crescut ca sa zboare, nu ca sa-l tii in cuib ca pe un bicisnic". Femeile care procedeaza asa nu isi dau seama ca isi "handicapeaza" baietii sunt egoiste nu realizeaza cat rau pot face atat copilului ei cat si copilului alte femei, la urma urmelor si nora este copilul unei mame.
|
Geno_sanduta
Postat pe 9 Martie 2013 12:33
|
Nu poti sa-i iei locul mamei lui niciodata,trebuie sa lasi timpul sa treaca si se va obisnui cu tine si mama lui,de indepartat nu poti s-o indepartezi,vei obtine contrariul(sutul in fund),este mamos din cale-afara prietenul tau.
Taci si mergi mai departe,in viitor daca te porti frumos cu ea,te va vedea si pe tine sotul tau,draga ce bine va intelegeti voi doua....asa iti va spune....
|
garbo162553
Postat pe 9 Martie 2013 13:00
|
|
Iubita mea te sfatuiesc sa nu faci pasul asta in veci.Eu am avut situatia pe care ai descris-o ,am rezistat 8 ani si nu am mai putut. vei avea doar de suferit ,asemenea femei nu se vindeca nicodata pt ca nu pot accepta ca li-se ia locul. fac orice sa te departeze de el si crede-ma in final va reusi!
|
garbo_11727
Postat pe 9 Martie 2013 13:11
|
|
buna ..incearaca sa o bati cu armele ei , cum se comporta ea cind el e prin preajma , asa trebuie sa faci si tu , nu incerca sa ii desparti ca nu vei reusi ,
|
johnson_35
Postat pe 9 Martie 2013 13:26
|
Draga mea,
Incearca sa o castigi pe soacra de partea ta, fii buna si intelegatoare, e clar ca el e foarte legat de mama lui si ii va lua apararea de fiecare data. Daca ii face surprize mamei, contribuie si tu, sustine-l.
Tine cu dintii sa va mutati separat, si sa aveti viata voastra! Fii inteleapta si rabdatoare si o sa fie bine!
Daca vezi ca nu merge si simti ca nu mai poti, renunta! Taie raul de la radacina, mai bine plangi acum decat sa plangi mai tarziu cand vor aparea si copii. Roaga-te sa te intareasca D-zeu sa iei decizia cea mai buna!
|
garbo_6105
Postat pe 9 Martie 2013 13:44
|
Stimate doamne si domnisoare,
Am citi cu mare interes comentariile dumneavoastra si
cred ca ar trebui,pentru echitate, sa puneti in discutie
si relatia mama-fica si ginere-soacra.
Daca ar exista si un forum pentru barbati,similar acestuia,
ati fi surprinse de rezultat si poate,cine stie, ati avea o alta perspectiva.
Si doamnelor nu uitati ca, nurorile de astazi sunt soacrele de maine!
Va urez succes!
|
karramia
Postat pe 9 Martie 2013 14:12
|
Va multumesc foarte mult pentru sfaturile si cuvintele frumoase pe care mi le-ati scris!
Am uitat sa va spun si faptul ca ei sunt si cei mai buni confidenti. Viitoarea mea socra stie absolut tot despre relatia mea cu el, de la maruntisuri, planuri pana la intiminati. In plus, daca eu ii spun sa faca ceva, iar ea altceva, cu siguranta va face ca ea, chiar daca nu e bine. Ea le stie pe toate si daca a zis ea, trebuie sa fie bine!
Sunt perfect constienta ca locul meu nu este in aceasta familie, dar nu stiu ce mai astept sau ce imi mai trebuie ca sa ma conving. Mintea mea imi spune sa o iau la fuga, iar corpul nu ma asculta...
|
garbo_8430
Postat pe 9 Martie 2013 14:43
|
|
Asa cun am mai spus, doar tu esti stapana ta, ce vei hotara iti v-a apartine in intregime, cei de-aici nu facem altceva decat sa ne dam cu parerea dar cea care v-a alege vei fi doar tu, nu ne ramane decat sa-ti uram Succes!
|
garbo088037
Postat pe 9 Martie 2013 15:50
|
|
draga mea, nu stiu de ce dar, cele mai multe fete ar dori ca, in momentul in care se casatoresc acel baiat sa isi ompare mama sau, daca nu, sa o renege. Si eu sunt mama unui baiat , este foarte atasat de mine (l-am crescut singura , tatal lui decedand cand era mic) si isi da seama ca, practic eu i-am facut cadou viata mea, el fiind mereu pe primul plan pentru mine. Daca viitorul tau sot te iubeste, va sti el sa faca in asa fel sa va impace pe amandoua. Sfatul meu este sa nu incerci sa il indepartezi de ea, sa nu o criticiin fata lui ca vei pierde. Chiar daca acum zice catine, in timp, cand casatoria se rodeaza (ca sa zic asa) va ajunge sa se indeparteze mai degraba de tine decat de ea. Deci, sfatul meu este ca , indirect, cu tact si diplomatie sa il faci sa isi faca timp mai mult pentru voi decat pentru ea, sa stea mai mult cu tine decat cu ea, etc. Dar , atentie, repet, cu mult tact si diplomatie.
|
pirania_1960
Postat pe 9 Martie 2013 17:23
|
Draga mea,
Renunta la aceasta relatie! Este vorba despre un psihic bolnav, care nu se va face bine niciodata! Aceasta va fi realitatea vietii tale!
Acum poti rupe relatia cu prietenul tau, cu riscul unei suferinte, care va fi temporara si va trece, cu siguranta!
Mai asteapta, mai cauta! De ce sa accepti niste probleme apasatoare, cu buna stiinta? Si stai putin, deocamdata sunteti doar prieteni! Cand vei intra efectiv in familie, totul va capata alte dimensiuni! mai mari!
Tu decizi, desigur! dar tine minte: faptele vorbesc cel mai bine si mai adevarat! Eventuale promisiuni sunt doar amagire!
sa fii fericita!
|
garbo_3852
Postat pe 9 Martie 2013 17:33
|
|
Ai dreptate, totalmente! Bravo tie!
|
garbo_3852
Postat pe 9 Martie 2013 17:39
|
12:07, 15 Iulie 2024
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară