Ce ar trebui sa fac?

Sunt cu prietenul meu de aproape 6 ani. El locuieste cu mama si fratelui lui mai mic cu doi ani, tatal lor a decedat in urma cu 12 ani. Este ofiter de marina si de trei ani pleaca in voiaje. Problemele au inceput din momentul in care a inceput sa navige. Atat eu cat si el provenim din famili modeste, din pacate castigurile salariale l-au schimbat foarte mult. Tot ce conteaza sunt nevoile si dorintele lui.
Se supara mereu daca intru pe mess sau pe facebook desi el le are deschise toata ziua si mai ales daca imi schimb parolele si nu poate intra pe conturile mele. Mi-a spus sa nu mai vorbesc la telefon cu prietenii pe care ii am dinainte sa fiu cu el, in special cu baietii pe care nu ii cunoaste, imi controleaza mereu mesajele si agenda, ba are chiar prostul obicei sa imi umble si in geanta. Am ajuns sa ies numai cu prietenii lui. Incerc sa il fac sa inteleaga unde greseste si stiu ca devin stresanta si cicalitoare uneori insa totul este in zadar. Nu comunica cu mine sub nici o forma, au fost momente in care l-am implorat sa se certe cu mine doar pentru a sti ce gandeste insa tot ce a putut spune a fost " nu ma pun cu nebuna!"
Nu am avut niciodata pretentia sa stie cand mi-e bine si cand mi-e rau si nici sa intuiasca ce gandesc cu toate ca eu ii cunosc fiecare grimasa in parte.
Din pacate singura persoana pe care o asculta este mama lui. Nu face nimic fara acordul ei, si pentru a-i calca un tricou el trebuie sa isi intrebe mama daca acel tricou se calac. Am spus ca asta este din cauza ca a crescut fara tata si este putin dependent de ea insa nu stie cand sa se opreasca, ma simt prost si chiar in plus uneori.
Imi spune ca ma iubeste si ca vrea sa avem o familie impreuna insa de doi ani de cand spune asta nu s-a intamplat nimic. Nu stiu daca este sau nu influentat insa am impresia ca se foloseste de faptul ca imi doresc o familie si nu face altceva decat sa se joace cu mine si cu sentimentele mele.
De curand ne-am hotarat sa ne luam un apartament si sa ne mutam impreuna insa nu inteleg de ce vrea sa il treaca pe numele mamei lui si nu pe al nostru!
Voi ce credeti? Oare il presez eu prea mult? Am vre-o sansa in fata mamei lui?

unefille
Postat pe 16 Aprilie 2013 10:48
"Nu am avut niciodata pretentia sa stie cand mi-e bine si cand mi-e rau si nici sa intuiasca ce gandesc cu toate ca eu ii cunosc fiecare grimasa in parte."
una dintre cele mai mari greseli este sa nu ai pretentia sa te cunoasca pe tine asa cum esti si sa te accepte asa cum esti.
Acum pentru tine doar el conteaza, l-ai urcat pe un piedestal si te uiti la el ca la un zeu. Cat crezi ca o sa poti face asta? Cat crezi ca TU vei fi mai putin importanta decat EL?
In legatura cu apartamentul ... e bine sa va mutati impreuna. Cat mai urgent ! De ce? asa vei vedea ce fel de om este si daca viata impreuna cu el iti place. Daca vrea mama lui sa-si ia apartament sa-si ia. Voi mai bine stati cu chirie ;)
Apoi , adresele de mail , facebook sau ce mai ai tu deschis sunt personale. Daca nu are incredere in tine acum nu va avea niciodata.
cri_cat
Postat pe 16 Aprilie 2013 11:09
Multumesc Cri pentru raspuns, sunt constienta de aceste lucruri si tocmai de aceea aveam nevoia de parerea unor persoane din afara, este adevarat ca totul este prezentat din perspectiva mea insa sunt cat se poate de obiectiva. Simt ca nu mai pot, am devenit atat de mica incat nici eu nu ma mai vad uneori :(
Am trecut peste foarte multe lucruri si i-am iertat orice lucru, m-am luptat pentru relatia asta foarte mult, pentru ca il iubesc si pentru ca imi doresc sa fie bine pentru amandoi. Sunt o persoana deschisa si am incercat sa il fac sa inteleaga unde greseste si ce anume ma deranjeaza insa el refuza sa comunice cu mine.
Iar acum, cand dupa mult timp putem fii singuri in casa noastra o include si pe mama lui, de fapt o face proprietara pe casa noastra in conditiile in care ea are casa ei. Mi-e greu sa vad ca sunt iar data la o parte, ca nu contez pentru el si ca, probabil, ii este teama sa avem amandoi un bun comun...doare foarte tare neincredera!
unefille
Postat pe 16 Aprilie 2013 11:28
incearca sa-ti impui punctul de vedere in mod diplomatic. Spune-i ca vrei sa stai o perioada doar cu el, apoi va veni si mama lui, asta pentru a nu rupe brusc relatia lui cu mama.
Incearca sa-l convingi sa va mutati doar voi o perioada. Asa iti vei da seama daca va potriviti si cat contezi tu pentru el.
cri_cat
Postat pe 16 Aprilie 2013 12:04
Apartamentul pe care il luam este la 5 minute distanta de casa mamei lui. Nu a vrut sa plecam mai departe dar la insistentele mele de a locui separat a fost de acord sa avem o casa a noastra, pentru care atat eu cat si el am strans bani, mama lui nu a contribuit cu nimic. Nu m-ar deranja daca ar fii doar pe numele lui chiar daca am si eu o cota parte insa el doreste sa il lase mamei lui si sa il primeasca inapoi prin donatie. Probabil ca exagerez insa s-a zguduit ceva in mine cand mi-a spus ce vrea sa faca. Am crezut ca lucrurile acestea ne privesc doar pe noi doi, ca este vorba de viata noastra si de ceea ce creem pentru a fii mai buna. Nu inteleg unde vrea sa ajunga defapt!? Am sa imi fac timp sa merg la un psiholog pentru a discuta si a povesti tot ce nu am putut aici insa pana imi va permite timpul am nevoie de parerea persoanelor din afara. Spune-mi te rog unde gresesc?
Iti multumesc foarte mult pentru timpul acordat.
unefille
Postat pe 16 Aprilie 2013 12:48
Daca apartamenul va fi luat cu banii vostrii trebuie sa fie pe numele vostru. Punct! NU are ce cauta mama in ecuatia asta. Inteleg ca el contribuie mai mult la cumpararea casei si crede ca va pierde in cazul unei separari. Puteti face in fata unui avocat sau notar o hartie cat la suta are fiecare din bunul achizitionat, asta ca rezerva ...

Cam multa neincredere pentru inceput de drum.
cri_cat
Postat pe 16 Aprilie 2013 13:10
Din punctul meu de vedere poate fii doar el, insa nu sunt de acord sa fie mama lui. Nu am nimic cu ea desi ne-a ingreunat mult situatia. De ieri de cand mi-a spus ce doreste sa faca simt ca ma doare tot corpul, pentru mine nu conteaza lucrurile materiale insa am si eu anumite limitei. Am trecut peste foarte multe lucruri dar acum simt ca s-a umplut paharul. Nu pot sa nu imi pun intrebari cu privire la viitoar atat timp cand prezentul este asa acum este :(
unefille
Postat pe 16 Aprilie 2013 13:32
Dupa sase ani de prietenie, cred ca ar fi mai firesc sa doreasca sa va casatoriti si sa va luati o locuinta pe numele vostru. Mai mult de atat, faptul ca si tu contribui cu bani, dar el iti cere ca mama lui sa fie proprietara... ?! Foarte calculat din partea lor. Imi pare rau ca-ti spun asta, dar dupa o prietenie asa de lunga, ar trebui sa gandeasca altfel.
mamamiamea
Postat pe 17 Aprilie 2013 08:16
Multumesc Abo pentru parere. Si eu speram sa isi doreasca sa ne casatorim dar se pare ca nu este inca pregatit iar eu nu vreau sa il fortez. Astept sa vad cum vor decurge lucrurile din momentul in care vom locui impreuna.
unefille
Postat pe 19 Aprilie 2013 14:19
intreaba-l direct de ce anume vrea sa se fereasca facind toate manevrele astea financiare - donatie, etc? Probabil concluzia discutiei va fi ca nu vrea sa ramina cu tine, deci nu vrea sa aveti investitii pe termen lung impreuna.
quasaria
Postat pe 19 Aprilie 2013 14:43
Explica-i ca nu doarme cu maica-sa in pat... Daca nu intelege din prima fa-i vant ca va ramane la fel toata viata.
sierra_ig
Postat pe 21 Aprilie 2013 06:13
Eu in locul tau i-as spune ADIO!!! Daca speri ca se va scimba...te inseli, are grave probleme de comportament...si ..lipsa de educatie, plus de asta este si hot, adica sunt banii la amandoi dar vrea sa cumpere apartament pe numele mamei....de ce? ok, sa cumpere , dar NUMAI din banii lui!!!

Callyope
Postat pe 21 Aprilie 2013 07:39
sa iti intre in mesageria ta personala,sa ti aleaga el, pesoanele cu care sa mergi afara(PRIETNII LUI PT. CONTROLUL ASUPRA TA) sa ti caute in geanta,in telefon,sa stea la fundul mamai lui,si sa ceara sfatul ei mereu,sa cumpere apartament pe numele mamei lui, si asta dureaza de 6 ani ? grozav. daca in acesti 6 ani nu ti ai dat seama singura ca nu prea contezi pt. el,ca ti speculeaza la maxim iubirea,ca doreste sa se desparta de tine cu pierderi minime ( apartament pe numele mamei lui,deci tu nu vei avea dreptul in cazul unei despartiri gandite de acum) oare cate semnale trebuie sa ti mai dea sa vezi ca nu contezi in fata lui,ca nu prezinti incredere,ca esti doar doamna care pazeste casa,spala,gateste,calca,sta frumos cand vine stapanul acasa, si mai si cotizezi la datoriile casei,familiei,iertare,ai ochelari de cal. trezeste te fata,trezeste te odata. esti doamna nimeni pt. el,doar o sclava fara simbrie.
garbo_2080
Postat pe 21 Aprilie 2013 08:14
Sall-Sall.Parerea mea este ca 6 ani st prea multi,eu m-am casatorit dupa 2 ani cu actualul sot.Cred ca cineva care vrea seriozitate si are incredere in tine se gandeste mai rapid la unirea destinelor in special in fatza lui Dumnezeu.Ok, din cate mi-ai spus tu el te controleaza "grav"?de ce suporti asta?de ce nu vrei sa fii libera si sa te bucuri de aierul pe care il respiri?E foarte urat acest control,adica intr-o relatie tb sa existe echilibru.Nu el sa stea pe facebook sau pe mess si tu nu.NU E CORECT!Nu e bn ca el nu se poate dezlipi inca de mama lui...Eu chiar cunosc un copil e destul de micutz ca si varsta si din pacate(asta nu inseamna ca toate mamele sunt asa exista si mame deosebite dar exista si cazuri particulare),mama lui pur si simplu ii controla viatza si el ajunsese rau intr-o perioada dar in momentul cand nu s-a mai luat dupa mama lui in cazul acestui copil s-a axat pe invatatura i-a prins bine.Acest copil a spus stop,ptr ca i s-au intamplat ft mult si acum reuseste sa fie stapan pe situatie desi are mici slabiciuni.Cred ca iubitul tau se lasa influientat si de mama lui si nu e bine...poate el nu e un om rau dar aplica "copy-paste" dupa ea.cAT DESPRE MUTAREA IMPREUNA nu ar fi rau,dar dc sa puna apartamentul pe numele mamei lui?nu are rost.Ca nu mai e minor.Atitudinea persoanala ii lipseste lui.Ceao!
garbo_11426
Postat pe 21 Aprilie 2013 18:56
Aveti dreptate, nu se comporta normal pentru ca a fost crescut cu aceasta dependenta fata de mama lui. Nu este prima data cand vreau sa pun punct relatiei insa ... El este o persoana buna iar atunci cand suntem doar noi se comporta foarte bine. Cred ca controlul excesiv este dat de nesiguranta lui defapt, de sentimentul de inferioritate. Ma gandesc ca fiind controlat tot timpul a deprins aceleasi obiceiuri si tot din acest motiv are nevoie de confirmare atunci cand doreste sa faca ceva.
Am avut o discutie foarte serioasa cu el in care i-am spus cum vad eu lucrurile si m-am decis sa fie asta ultima sansa pe care o mai acord. Imi doresc sa il pot ajuta sa capete incredere, sa fie stapan pe ceea ce face insa pentru asta i-am explicat ca am nevoie de el.
Deja s-au vazut primele schimbari. Este adevarat ca a renuntat la partea mea de bani insa apartamentul este pe numele lui nu al mamei sale iar inainte sa plece in voiaj ma va imputernici pe mine sa finalizez actele.
Stiu ca este mai usor sa spui "GATA!" insa nu vreau sa renunt inainte de a vedea cum va fii cand vom locui impreuna, chiar cred ca asta ne va ajuta foarte mult.
Va promit totusi si imi promit si mie ca voi pune punct in cazul in care nu se va desprinde de mama lui si nu se va purta ca o persoana responsabila si matura.
unefille
Postat pe 22 Aprilie 2013 11:02
Te cramponezi aiurea...!! Daca avea de gand sa te ia de nevasta te lua...nu astepta 6 ani...plus de asta cum am mai spus e HOŢ!!! Dependenta de ma-sa e vrajeala...!!
Callyope
Postat pe 22 Aprilie 2013 15:38
Expresia " nu ma pun cu nebuna!" pentru mine este foarte explicita. Imi pare rau, dar dupa mine tu esti pentru el ca o carte deschisa. Te cunoaste de fapt foarte bine si stie cum sa te controleze in tot ceea ce faci. Ar fi cazul sa tragi o linie si sa incepi sa te reevaluezi. Eu iti propun sa incerci sa faci ceea ce este bine pentru tine de acum inainte. Daca vei merge in continuare asa nu vei face decat sa te umpli de frustrari. Anii trec si nu in favoarea ta. Eu zic sa incepi sa te joci un pic cu el, ca prea este sigur de tine. Incerca sa pari mai indiferenta cu el si sa-i spui cu zambetul pe buze si sub forma de gluma tot ceea ce te nemultumeste. Detasarea ta, va fi nelinistea lui de atunci inainte.
De ex.: Vezi ca desi tu vrei sa ma intalnesc numai cu prietenii tai, este posibil sa ma indragostesc de unul din ei......exista cazuri. Vrei sa iei apartament pe numele mamei de frica sa nu-l imparti cu vreo viitoare nevasta?
Incearca pe cat posibil, daca vrea sa ia apartament sa nu-l ia langa maica-sa. La celalalt capat al orasului ar fi ideal. Spune-i ca tie nu ti se pare nici unul frumos din cele apropiate.Si daca a pus problema asa in nici un caz sa nu contribui cu bani la el. Nu stiu sa-ti spun exact, depinde de tine cum iti joci cartile. Oricum sunt doua alternative: 1.Daca il iubesti asa mult si il pui pe el inaintea ta va trebui sa te obisnuiesti cu toate asa cum sunt acum si sa nu astepti vreo schimbare. 2. Incerca sa te regasesti, sa vezi ce iti doresti de fapt de la viata si mergi pe drumul tau.
garbo037104
Postat pe 23 Aprilie 2013 12:13
De la: unefille, la data 2013-04-22 11:02:31 Aveti dreptate, nu se comporta normal pentru ca a fost crescut cu aceasta dependenta fata de mama lui. Nu este prima data cand vreau sa pun punct relatiei insa ... El este o persoana buna iar atunci cand suntem doar noi se comporta foarte bine. Cred ca controlul excesiv este dat de nesiguranta lui defapt, de sentimentul de inferioritate. Ma gandesc ca fiind controlat tot timpul a deprins aceleasi obiceiuri si tot din acest motiv are nevoie de confirmare atunci cand doreste sa faca ceva.
Am avut o discutie foarte serioasa cu el in care i-am spus cum vad eu lucrurile si m-am decis sa fie asta ultima sansa pe care o mai acord. Imi doresc sa il pot ajuta sa capete incredere, sa fie stapan pe ceea ce face insa pentru asta i-am explicat ca am nevoie de el.
Deja s-au vazut primele schimbari. Este adevarat ca a renuntat la partea mea de bani insa apartamentul este pe numele lui nu al mamei sale iar inainte sa plece in voiaj ma va imputernici pe mine sa finalizez actele.
Stiu ca este mai usor sa spui "GATA!" insa nu vreau sa renunt inainte de a vedea cum va fii cand vom locui impreuna, chiar cred ca asta ne va ajuta foarte mult.
Va promit totusi si imi promit si mie ca voi pune punct in cazul in care nu se va desprinde de mama lui si nu se va purta ca o persoana responsabila si matura.
---------------Da incearca.atunci cand te vei muta cu el o sa fie mult mai diferit decat acum.Tu distribui din energia ta si ptr el vrei sa il faci mai puternic,te inteleg,dar cum ai zis si tu e bn sa "lucrati "amandoi in acest sens.Tu ai bunavointa sideterminare dar si el tb sa aiba.Din spusele tal el depinde ft mult emotional d mama,ar tb sa se incerce sa fie scos din acest efect.E bn ca isi iubeste mama,dar sa nu exagereze ca numai este un copil.Te are pe tn tu ii esti alaturi si tb sa fie mandru de acest fapt.Multa bafta!
garbo_11426
Postat pe 23 Aprilie 2013 19:29
De la: unefille, la data 2013-04-22 11:02:31 Aveti dreptate, nu se comporta normal pentru ca a fost crescut cu aceasta dependenta fata de mama lui. Nu este prima data cand vreau sa pun punct relatiei insa ... El este o persoana buna iar atunci cand suntem doar noi se comporta foarte bine. Cred ca controlul excesiv este dat de nesiguranta lui defapt, de sentimentul de inferioritate. Ma gandesc ca fiind controlat tot timpul a deprins aceleasi obiceiuri si tot din acest motiv are nevoie de confirmare atunci cand doreste sa faca ceva.
Am avut o discutie foarte serioasa cu el in care i-am spus cum vad eu lucrurile si m-am decis sa fie asta ultima sansa pe care o mai acord. Imi doresc sa il pot ajuta sa capete incredere, sa fie stapan pe ceea ce face insa pentru asta i-am explicat ca am nevoie de el.
Deja s-au vazut primele schimbari. Este adevarat ca a renuntat la partea mea de bani insa apartamentul este pe numele lui nu al mamei sale iar inainte sa plece in voiaj ma va imputernici pe mine sa finalizez actele.
Stiu ca este mai usor sa spui "GATA!" insa nu vreau sa renunt inainte de a vedea cum va fii cand vom locui impreuna, chiar cred ca asta ne va ajuta foarte mult.
Va promit totusi si imi promit si mie ca voi pune punct in cazul in care nu se va desprinde de mama lui si nu se va purta ca o persoana responsabila si matura.


ai prea multa intelegere pentru el (cred ca asa e cand iubesti...), dar totusi nu cred ca merita sa te chinui singura in conditiile in care el nu e dispus sa faca un efort sa inteleaga ca doarme intr-un pat cu tine si nu cu ma-sa...
poate pentru el tu esti ceva foarte comod avand in vedere faptul ca treci cu vederea multe...
cel mai bun lucru pe care poti sa-l faci este sa-l lasi la ma-sa, se pare ca are mai multa grija de el decat tine, iar lui i se pare mai firesc sa o intrebe pe ea orice si nu pe tine...
Amor_Aeternus
Postat pe 29 Aprilie 2013 15:05
Sfatul me e să nu accepti întabularea apartamentului pe numele mamei sale, tu pierzi dreptul la partaj în caz de divort, este un om posesiv si arogant, dacă în 6 ani nu ai reusit să-l cunosti ce fel de om este, îmi pare rău că ti-o spun că nu ai intuitie, ai si tu greselile tale, sigur om fară greseli nu sunt, de aceea se cere comunicare,întelepciune în cuplu.
garbo305782
Postat pe 4 Mai 2013 07:09
Parerea mea este,daca te face nebuna cind incerci sa-ti punctul de vedere ....nu ai nici o sansa la relatia asta !o relatie consta in 2!nu de unul singur!
linor
Postat pe 4 Mai 2013 07:10
Imi pare f rau pentru ce se intampla.... Din ce povestesti tu, EU inteleg ca este fara doar si poate trup si suflet cu mama Lui. Tu nu ai sa ai niciodata loc in inima Lui la modul pe care il doresti. Exista doua variante: sa accepti situatia asa cum este si a doua sa nu o accepti si sa pleci din calvarul acesta sufletesc in care ai intrat. Poate daca incerci o despartire iti va simti lipsa si va realiza ca si tu esti importanta in viata Lui. Asa,te intreb EU pe tine: ce alegi? Sa il pierzi pe el sau sa te pierzi pe tine?
garbo057006
Postat pe 4 Mai 2013 07:24
Ai pierdut 6 ani langa el,invata sa faci ceva si pentru tine,cred ca cel mai bine ar fi sa inchei socotelile cu el,du-te cat mai repede la psiholog,asculta-i sfaturile dar cantareste fff bine.Numai bine.
gabryela37
Postat pe 4 Mai 2013 09:18
Riscant cu ofiterii astia de marina... asa ca si cu cei din armata, sau ca cei care convietuiesc in "comunitati de barbati" (cam generalizare) .. aleg sa aiba vieti duble, multe aventuri si laude .. si sa-si supracontroleze nevasta care sa fie usa de biserica mai ales cand ei sunt dusi in "misiune" .. eu una as alege alta varianta
Allexandra
Postat pe 4 Mai 2013 09:34
se scrie sa navigheze. nu te supara.

din pacate este o viata de lupta. impacatul cu mama lui daca asa stau lucrurile este o viata de lupta. si ar fi bine sa nu fie o lupta declarata intre tine si ei.
cind spun lupta, nu ma refer la lupte urite, desi se poate ajunge si la asa ceva.

este o lupta cu tiparele din capul lui, cu tiparele din capul mamei lui, si de ce nu, cu tiparele din capul tau. va trebui sa stii bine ce vrei, sa il faci sa inteleaga ca VOI veti fi o familie, ca trebuie sa se ataseze de voi. pentru ca asa este firesc.
iar daca nu reactioneaza deloc, este bine sa iti fixezi un termen pina la care lasi lucrurile sa curga asa.

in orice caz, intotdeauna va tine la mama lui, asta trebuie si tu sa intelegi bine. de multe ori se intimpla ca fetele sa renunte la familia in care au crescut si sa se ataseze total de noua lor familie, ceea ce este normal. cu baietii nu este lafel mereu. ai auzit de complexul lui Oedip? in capul meu inseamna pe de o parte nevoia de protectie a fiului (in special a fiului mai mare) fata de mama lui. dependenta emotionala si afectiunea necontrolata fata de mama sint consecinte.

in orice caz, sa fii sigura ca trebuie intr-un fel sa te imprietenesti cu mama lui. daca se poate, bineinteles. sa ii cistigi increderea si afectiunea, fiindca cum-necum ea are cheile de la sufletul fiului ei.

daca insa esti sigura ca il iubesti, merita. merita din plin.

si nu uita, trebuie sa iti traiesti viata ca si cum ar insemna ceva. ce oferi este pretios si trebuie pretuit. fii constienta de asta.
incearca sa stabilesti o comunicare cu iubitul tau inainte sa vina viata peste voi ca un tavalug. sa vorbiti mereu, fara reprosuri daca se poate. ce te supara sa fie ca o constatare pe care i-o spui.

mult noroc si hotariri intelepte. sint curioasa cum evolueaza lucrurile.
Gabriela_Mihai_Minzala_1
Postat pe 4 Mai 2013 09:58
Singura solutie este despartirea!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Daca dupa 6 ani nu s-a schimbat pentru tine, NICIODATAnu o va face. Pleaca pana nu iti pierzi tineretea alaturi de un om care nu te merita.
Te inteleg ca iti este greu sa te desparti, dar din cate povestesti ... ar fi cea mai buna alegere a ta.
SI in nici un caz sa NU accepti sa dai bani pe casa/apartament daca vrea sa treaca pe numele mamei lui.........
blairwaldorf
Postat pe 4 Mai 2013 10:48
Tăria ta de caracter dictează, trebuie să-ti impui punctul de vedere, probabil ti-a găsit slăbiciunea, bunurile dobîndite împreună sunt comune, nu merită să te complici, iati tălpăsita si o să-i vezi reactia, de mama lui tu nu poti să-l desparti, va avea cuvînt totdeauna în fata lui dacă a crescut si fără tată. Dragostea lui fată de tine după cum spui tu este de suprafată. Pentru o viată linistită, fii hotărîtă si spune punctul de vedere. Succes!!
garbo305782
Postat pe 4 Mai 2013 11:21
Unefille, asculta aici: nu mai sta nici doua secunde langa acest individ, nu te iubeste, nici macar nu-i pasa de tine! Nu fii fraiera, da-i un sut in fund... da' tare de tot! In nici un caz nu te marita si nu cumpara nimic impreuna cu el! Daca vrei sa-ti fie bine, pune-te pe primul loc pe tine (in orice situatie, dar mai ales in aceasta situatie...).....
Darksukkubus69
Postat pe 4 Mai 2013 11:24
Draga mea,mergi cat de departe poti si nu te uita inapoi..ce face acum,va face mereu..oamenii ca el nu se pot iubii decat pe ei..nu cred ca vei reusii sa schimbi nimic ori cat de mult iti doresti,el nu este pt tine si nici tu pt el...Multa bafta si sa nu crezi nici o clipa ca se va schimba...poate in rau,dar in bine...cu drag si ..fi fericita daca vrei,daca nu..
garbomix
Postat pe 4 Mai 2013 15:12
Imi este mila de tine,au trecut 6 ani degiaba pentru tine,din pacate!
Tipul cu care convietuiesti nu te doreste ca sotie,te foloseste doar,nu vrea sa aiba o familie cu tine,lasa-l draga,mai sunt barbati pe Terra,nu este unicul,chiar daca iti este greu,decat sa traiesti ca un pui in buda,mai bine treci mai departe si inveti sa traiesti alaturi de un barbat care sa te merite cu adevarat, pentru ca meriti!
garbo162553
Postat pe 4 Mai 2013 16:22

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Sunt foarte confuza nu stiu ce sa fac ca sa fiu fericita in viata 112 De la: Dari_Daniela 18 Noiembrie 2009 13:29
CUM II INTEGRAM PE HANDICAPATI IN SOCIETATE 21 De la: marialeia 26 August 2012 16:17
nu stiu ce simt! 27 De la: garbo258767 31 Ianuarie 2014 08:16
help:((! 11 De la: fleurdelis 23 Octombrie 2010 14:03
Iubire in exil de Donna V 30 De la: vivacedonna 21 Decembrie 2011 15:17
Setari Cookie-uri