nervi fata de copii crize foarte puternice

Jocuri educationale pe calculator - PitiClic

Dependenta de jocurile pe calculator
Nu stiu altele cum sunt dar eu voi fi mereu de partea mamelor...
Luna_in_capricorn
Postat pe 16 Iunie 2013 23:41
Buna dimineata iubita mea.Esti tanara problemele sunt prea mari pentru tine si banuiesc esti stresata la maxim.Sunt si eu mama a doua fete,incerc sa te ajut cum pot.Problema ta cea mare nu este copilul esti tu.Copilul este oglinda sufletului tau,o reflexie a ta.Fa-ti timp pentru el,joaca-te cu el,cand face un lucru rau/gresit coboara-te la inaltimea lui si explica-i ca unui adult ca nu e bine ce face si argumenteaza de ce.Imi inchipui ca vrei sa faci multe intr-o zi: curat,mancare,plimbat copil si timpul nu-ti ajunge.Trezeste-te dimineata cu o ora mai devreme si in timpul cat stai la cafea,fa-ti unghiile,citeste ceva,pune-ti mancarea la foc si fa-ti un plan pe ziua care a inceput(ex.cumparaturi,platit facturi,etc.).Cand se trezeste cel mic mergi la el ia-l in brate vorbeste-i frumos,saruta-l de un milion de ori,multumeste-i ca e in viata ta,spune-i ca-l iubesti,el nu-ti cunoaste problemele sufletesti,tu esti singura care esti tot timpul cu el,tu esti ratiunea lui de a trai.Fa-ti timp pentru el,jucati-va impreuna,restul pot astepta(ex.daca ai mancarea pe foc,opreste-i focul o termini mai tarziu).Lasa totul deoparte,timpul trece el va creste si ajungi la un moment dat sa-ti fie dor de momentele cand era mic.Copii in general la varsta asta sunt energici,rasfatati,ai impresia ca vorbesti cu el si nu te aude.El face lucruri gresite dar tu nu-l ajuti cu nimic daca-l certi,trebuie sa-i explici orice,invata-te sa-i atragi atentia coplesindu-l cu mici atentii,de exemplu la masa refuza mancarea pe care i-ai pregatit-o,spune-i frumos ca daca mananca tot ai o surpriza pentru el.Dupa ce a mancat il recompensezi cu un iaurt,un mar,un pahar de suc,o plimbare in parc la copii,desene animate,ceva care lui ii place.Cand se joaca,pune-i muzica pentru copii ,ai sa vezi ca desi el e atent la jucarii o sa invete si versurile melodiei.Gradinita este necesara deoarece e intr-un mediu cu multi copii,unde invata unii de la altii,inclusiv probleme de comportament.Daca nu-ti permiti una cu program normal,du-l la 4 ore.Multumeste-i la Dumnezeu ca e sanatos,asta e cel mai important.Toti avem probleme sa sti nu esti singura dar trebuie sa le rezolvam fiecare cum putem,gandeste-te ca sunt altii mult mai necajiti ca tine/ca noi ,cu probleme mari de sanatate,copii fara parinti etc.Prima data trebuie sa te schimbi tu si atunci vei vedea rezultatele in copilul tau.Iti doresc o viata frumoasa,linistita si multa multa rabdare si intelepciune.
garbo240659
Postat pe 17 Iunie 2013 10:02
249 - daca tot sintem aici la zidul plingerii, si eu imi cresc fata singura. Si sint intr-o tara straina, unde n-am familie (tu macar o ai pe maica-ta care te ajuta din cind in cind) - cu un job de peste 10 ore pe zi in care nu imi permit sa fiu obosita, si rapsuns la mailuri pina la 2 noaptea, cu trei procese pe rol, cu gatit/spalat/calcat/facut mincare/platit facturi/ etc si aproape 100 de km de condus zilnic prin middle of nowhere ca sa ajung la scoala,la office, acasa. Plus delegatii cam o data pe saptamina, in care imi iau puradelul in circa prin aviaone si hoteluri/aranjat bone/masa/entertainment pina ies eu din meeting si dupa aia zburat inapoi. Cam asta e viata mea - si a ei. As putea foarte bine sa o las cu o bona, diferenta e ca inteleg importanta de a o creste EU si da, de a sta calare pe mine: urcata pe mine, agatata de mine, exact asa cum scriai: ca un pui de cangur. Ca ai momente cind iti vine sa urli da, stiu. Relaxeaza-te, spune-ti ca faci tot ce faci cit de bine poti si perfectiune nu exista: si asta e.
Macar fie-mea are simtul umorului si cind ne e mai greu gasim cite un motiv sa ne prapadim de ris.... Cind ma satur, ne asezam in cour pe iarba si incepem sa facem misto. Misto-uri de sase ani, evident: m-a enervat un client la telefon si copilul, care a ascultat foarte atent conversatia, mi-am sugerat sa ii pun o "tomato" pe scaun data viitoare.... Iar acum doua zile, dupa o zi proasta, ne-am asezat pe o banca, am scos rujul din greanta, ne-am pictat mustati si am inceput sa ne strimbam una la alta: sesiune foto.... dupa care am tzopait pina la masina. Intr-un picior. Nici nu imi aduc aminte de cite ori joc sotronul cu fie-mea, sarim gardurile, oprim masina sa ne tavalim prin nisip ca asa ne vine si altele asemenea.
Un copil poate sa fie si distractiv, sa stii. Mai ales unul mai adhd asa cum e al tau cum e si a mea.... Iar tu esti tinara. Foarte tinara. Uita din cind in cind de belele si pune-te la mintea lui. Fiecare zi e si cum o vezi tu, pina la urma... sau cum o faci sa fie.
quasaria
Postat pe 17 Iunie 2013 11:59

Eu voi fi mereu de partea mea


...mai, da ti se suie in CAP!

zi cum va doriti.....pa' la 2 noaptea ....
Fss_ssu
Postat pe 17 Iunie 2013 12:09
Incepe sa cauti un preot bun,si sa il iei si pe baiat la biserica,si sa ii explici simplu despre existenta unui dzeu,care il iubeste intotdeauna orice ar face,ca sa nu fie singur copilu,cand tu ai nervi,tipi si il lovesti,e prea mic pentru asa ceva,asta ii inrautateste comportamentul.
ca sa se schimbe copilul in bine,trebuie sa ai un comportament permanent calm,si sa ii explici de 10 ori cu rabdare acelasi lucru.
Mai trebuie sa il inveti sa se imbrace singur,sa se dezbrace singur,sa faca baie singur,si orice altceva face singur,sa il incurajezi,si sa ii arati cat de mult apreciezi,de parca ar fi facut cel mai destept lucru.
Dureaza calmatul copilului,cateva luni,si mai ales trebuie sa ii explici,sa ii vorbesti mult si calm.
te are doar pe tine,si cred ca nu l-ai lasat nicaieri pana acum,cateva ore.
Cu gradinitele este greu,de gasit loc,si la inceput oricum plang toti copiii lasati acolo,vreo saptamana-doua,pana se obisnuiesc.
In sufletul unui copil,crizele noastre de nervi au cu totul alta dimensiune,mult mai mare....
Noi ne certam oamenii mari,apoi ne impacam,nu le luam chiar in tragic pe toate.
Nu e solutie buna calmantele,doar daca e vorba de valeriana,care este si ceai,si pastile,tot din planta valeriana,si nu da nici dependenta,nici nu are efecta secundare.
mai bine de 100 ori sa faci rost de un parc din ala de joaca ptr copii,poate are cineva sa te ajute ,e ca un patut,dar mai mare,si cu salteaua foarte jos,aproape de pamant,si mai bine iesi afara din casa si faci un tur in jurul blocului,te calmezi,si vii inapoi la copil.
Si eu am fost asa pe la trei ani ma tineam de fusta mamei,cu amandoua mainile,nu stiu cum a suportat....eram printre picioarele ai,si daca te uiti pe animal planet,sau pe internet,toti puii de animale fac acelasi lucru,sunt lipiti in primul an,sau primuu ani,de picioarele mamei lor.....
va creste,si ii va trece....
Daca il iei in parcul de joaca afara,in aer liber,va vedea alti copiii cum se joaca,si va incepe sa se desprinda....
am si o fetita de doi ani jumate,cand ii dau jucarii noi,interesante,nici nu se mai uita la mine...iarin parc,ma tin eu dupa ea,ca pleaca si nu o mai gasesc apoi....
Hormonii de stres fac rau la inima,si Romania este prima in lume cu atacuri vasculare cerebrale,de la tensiune....
Iar stresul tau,se regaseste si in copilul tau,dar de douazeci de ori mai puternic,decat in tine,pentru ca ei inteleg altfel,si simt altfel,ei sunt exagerat de sensibili,si simte nesiguranta,de aia e lipit de tine,mai mult decat alti copiii de mamele lor.
nici pe mine nu ma lasa ai mei sa fac nimic nici sa respir...cand vreau sa dansez zumba ca sa slabesc,fata e in piciarele mele....cand mananc,cade si se loveste,si trebuie sa alerg la ea,sau face altceva...de dormit nu mai spun.....
Gaseste dupa amiaza un parc de copii,si du-l acolo,ca sa isi consume energia,si hotaraste-te foarte serios sa nu mai faci crize,nici sa il lovesti,pentru ca ii creezi probleme psihice,si nu se va putea adapta la scoala,nu va avea prieteni,nu va putea mai tarziu avea o viata normala.
Toate problemele copilariei izbucnesc la adolescenta,si te vor lovi groaznic tot pe line.
Viata e o lupta si nimic nu ne pica din cer,trebuie sa luptam pentru tot ce e bun,si tu vei lupta pentru calmul tau,prin rugaciuni,si prin tehnici de respiratie,stii ca daca iti controlezi respiratia,si te straduiesti sa respiri calm,rar,te calmezi,ca si plimbatul,schimbatul mediului in care ai nervi....
Eu te inteleg si nu te judec,pentru ca si eu sunt mama cu doi copii,si mie imi vine uneori sa tip,sau sa ii si lovesc.....mai ales ca astia mici nu inteleg cu una cu doua...daca ai stii ce eforturi fac sa fiu mereu calma cu ei,asa cum era mama cu noi trei fratii....
Ne enervam,pentru ca obosim,dar trebuie sa luptam,si sa stii ca fiecare pas mic bun pe care il faci,va face roade mai tarziu,si vine si rasplata,uite eu sunt acum asa de mandra de baiatul meu,care e primul la scoala,face singur temele,mananca singur,la 7 ani,face ochiuri,tost,fierbe si macaroane....e inteligent,si invata si intelege repede...si ce probleme am mai avut si eu cu el de la doi ani la patru ani...a meritat efrotul meu,rabdarea mea cu el,si faptul ca l-am lasat liber,l-am constrans cat de putin e posibil,si l-am invatat sa fie independent.....
Acum nu imi mai este greu cu el,,,iar fata va fi la fel.
Aminteste-ti ca toate problemele sunt trecatoare,si ca el acum are nevoie sa te ocupi de el,sa ii citesti povesti,sa il iei in parc,pentru ca creierul la varsat de trei ani,acumuleaza cunoastinte mai multe decat adunam in o viata...e dezvoltarea ce amai rapida,e foarte important la varsta asta,sa fii calma cu el,iesi afara din camera cel putin,cand ai nervi cu el,si inchide usa,si lasa-l sa planga,decat sa izbucnesti pe el...fiecare problema are cel putin doua solutii....si numara pana la douazaci,si respira calm,si apoi o iei de la inceput...
Este un singur an sa ai rabdare,si sa faci eforturi,ca dupa asta,vei fi mandra,si vei avea un sprijin,chiar daca va avea doar patru ani....explica-i ca vei incerca sa nu mai tipi la el,sa ii explici,si ca trebuie si el sa incerce sa te asculte....nu va intelege,decat dupa ce va auzi asta nu stiu cate luni la rand...dar va prinde bine in final./
te rog din suflet nu distruge psihicul copilul,si nici pe tine,ca veti fi sprijin unul pentru altul,si vei gasi si singura alte solutii,poate si mai bune.
ROaga-te impreuna cu el seara,acum la varsta asta se creeaza obiceiurile,rugaciunea de la manastirea optina,care incepe asa;doamne ajuta-ma sa intampin cu calm,orice imi va aduce ziua de maine,....eu am repetat-o luni de zile,si acum,cand mi se intampla ceva,imi vine automat in minte.....si reactionez cu calm....
Esti foarte tanara,si iti constriesti singura aripile,si pe ale tale,si pe ale copilului tau,adica devii puternica,sau te distrugi,in functie de felul cum reactionezi la ce ti se intampla.
Asa ca incepe sa lupti,lasa-l,in camera lui,si iesi afara,si da-ti timp sa te calmezi,oricat va plange la usa,mai bine decat sa tipi la el,oricum nu intelege mare lucru,el nu va intelege motivul pentru care tipi,el va intelege doar ca ai tipat si ca l-ai lovit,si ca nu are siguranta,ca e in pericol,ca e singur,si nu il intelege nimeni.
Era bine daca gaseai pe cineva sa il tina macar o ora pe zi,pritre vecini,asa cum am tinut eu un baietel de doi ani,care darama tot din casa si batea incontinuu.Eu l-am lasa sa daramesi la mine totul,si apoi l-am luat cu calm,i-am arata ceva simplu pe o carte,si i-am aratat toata iubirea de care sunt in stare,si sa vezi ce repede a devenit cel mai calm baietel...acum e la scoala si e primul...a avut noroc cu mine...si nu era baiatul meu,ci al vecinei.....
trebuie sa lupti,cam 4 luni,pana te obisnuiesti sa fii puternica si calma,atat are nevoie creierul pentru a se adapta la un obicei....in 4 luni se creeaza un obicei,4 luni de gandit si lupta zilnica,lucru pe care nu il vor face nici cele mai bune tratamente....ele calmeaza nervii fara sa rezolve problema ,cauza nervilor!
Deci,valeriana,ceai sau pastile de la farmacie,respiratie calma,iesitul din camera ,sa fii in alta camera cand nu mai suporti,si luptatul cu mintea,ca daca nu lupti,te dezechilibrezi in timp,se agraveaza,si esti prea mica pentru a lua pastile.
Si mai presus de toate invata sa te rogi,si invata si pe copil sa se roage,pentru ca viata este dura,si are nevoie si acum de speranta ca cineva sus il iubeste totusi,intotdeauna,mai ales cand sufera,si mai tarziu,stii ce il asteapta,....ce ne-a asteptat si pe noi,.....singura sansa a lui este sa invete bine,sa aiba serviciu bun,ca sa aiba o viata mai buna.
iti doresc succes,si la treaba,nu te descuraja daca nu vei reusi la inceput,intotdeauna,nu suntem roboti,sa iti amintesti ca conteaza foarte mult ca te-ai straduit,indiferent de rezultat,daca este bun sau rau.,pentru ca rezultatul permanent va veni dupa 4 luni.....avem nevoie sa fim puternicim,sa ne incurajam cand suntem la greu,nu sa cadem in disperare,ca nu castigam nimic! Incurajatul la greu,e cel mai imporant!
Incepe din seara asta sa te rogi,ma voi ruga si eu ptr voi,aminteste-ti ca eu nu voi uita,si apoi continua,in fiecare seara,zii macar inceputul rugaciunii doamne ajuta-ma sa intampin cu calm,si sange rece,orice imi va aduce ziua .....
Succes,si fighting,cum zic coreenii,adica luptam!
daniilia
Postat pe 24 Iunie 2013 15:36
Poate ca mesajul meu vine tarziu, dar abia acum am citit in forum.Este usor sa critici, este usor sa dai sfaturi, ce este cel mai greu este sa te descurci cand esti intr-o asemenea situatie. Eu am o a doua fetita pe care am nascut-o tarziu fata de prima , diferenta 11 ani. Mi-am dorit f. mult ca atunci cand nu voi mai fi, sora ei mai mare sa mai aibe un frate sau o sora , sa mai aibe o legatura de singe pe acest pamant. Chiar si cu aceata explicatie, nu stiu daca era nevoie s-o dau, tot am fost privita cu uimire : de parinti ( DAr ce-ti mai trebuie??) de prietene ( Esti nebuna , o iei de la capat cu scutece si nopti nedormite??) , de sot
.



Si nu mi-a fost usor. Deloc. Este un copil hiperactiv care nu sta locului nici un moment, f agitat nu reuseste sa nu isi miste degetele de la maini si de la picioare tot timpul. Se plictiseste repede de un lucru sau de o activitate, trebuie ca totul sa se schimbe, ca sa o atraga. Se spune ca fetitele sunt mai cuminti. Asa se spune, dar nu e obligatoriu. Ea este "baiatul " familiei. Si acum dupa 10 ani, cand am reusit cat de cat sa strunesc caii pot sa spun ca ma bucur ca am insistat si am reusit.
Dar nu vei reusi singura, cere ajutor ( "copilul care nu plange nu capata"). Nu toti vor fi dispusi sa te ajute, nu sunt obligati sa o faca, dar ajutorul va veni de unde nu te astepti (un educator, un invatator, un vecin ). Incearca sa-ti pastrezi calmul, sa nu jignesti, sa nu ranesti. Evita calculatorul si TV-ul. Cauta discipline sportive care sa-i canalizeze energia in scopuri bune ( eu am mers la inot, bazin 23 august - e sufiecient de mare la 3 ani, la karate , sc gen 20 in sala de sport se fac antrenamente- e o disciplina care se impune singura si alaturi de ceilalti copii va descoperii ca poate f multe lucru). E nevoie sa-i dai sa faca ceva ( in casa sau pentru tine) si apoi sa-l lauzi. Sa te simta aproape , dar incet incet sa maresti distanta dintre voi, in sensul ca el e un mic barbat si trebuie sa se comporte ca atare, adica chiar sa te protejeze el pe tine.
Si vreau sa-ti mai spun ceva. Dumnezeu ne incerca mereu si cu bune si cu rele. Si eu am avut parte de destule si bune si rele. Si in tot acest timp dupa ce a inceput sa vorbeasca ( mergea deja la gradi ) fetita mea imi spunea : "te iubesc mami, esti cea mai frumoasa" . Poate asta simtea ea ca imi doresc sa aud.Si poate nu sti dar Dumnezeu ne vorbeste si prin copiii nostrii. Eu cel putin asa cred.
Curaj
marinela_sava
Postat pe 25 Iunie 2013 19:11
249 pe anaga faptul ca esti foarte tanara, esti si traumatizata sufleteste; te-ai incurcat cu un derbedeu care este la puscarie acum; tind sa cred ca este recidivist pentru ca fetele ca tine sunt specialitatea recidivistilor;
eu am crescut gemeni si nu am mai facut crize, insa am impus reguli inca de cand i-am scos din maternitate; mancau la ore fixe (nu cand doreau ei) , avem program zilnic de parc , baie...etc;
cand au crescut si au inceput sa mearga si sa vorbeasca am aplicat pedepse cum ar fi : STATUL LA COLT, ridicarea portiei de mancare daca nu venea la masa sau nu dorea sa manance ce era in farfurie si mai manca la urmatoarea masa (nu primea altceva) - iti dai seama ca asta se intampla o singura data pentru ca nu-si permitea sa stea flamand;
Tie nu ti-a spus nimeni nimci despre cum se creste un copil si ai facut dupa capul tau (cred ca la fel ai facut si in relatia cu puscariasul de te-ai trezit cu un plod in brate); mai fetelor exista anticonceptionale ; daca va place sula de mici invatati sa o folositi, nu sa va treziti cu copii in brate pe care habar nu aveti sa-i cresteti si sa-i educati!!!!
Incearca sa-ti educi copilul si analizeaza situatia in care esti. Mai merita sa-l astepti pe delicvent?! Crezi ca o s-o duci pe roze daca vine el acasa? Tare cred ca o sa tineti stirile de la ora 5 cu bataile pe care le vei lua si tu si fiul tau pentru ca il deranjati.
Incepe sa aplici pedepse dar nu sa dai in copil . CREDE-MA CA NU AM DAT O PALMA BAIETILOR MEI , iar acum sunt adolescenti si ma asculta. Pedepse aplic si acum daca este cazul si-i "ustura" rau la buzunar pedeapsa sau ii "ustura" la internet!!! sau ii "ustura" la telefoanele astea inteigente care pot fi confiscate o perioada si am doua telefoane normale in casa care intra in actiune pe perioada pedepsei.
adeline
Postat pe 27 Iunie 2013 18:36
BUNA
SI COPILUL MEU IN VARSTA DE 2 ANI ESTE FOARTE LEGAT DE MINE, INCEARCA SA II DAI ACTIVITATE, IMPLICA-L SI PE EL IN CEEA CE FACI TU (TREBURI CASNICE, CURATENIE BUCATARIE E.T.C.) IMPLICAND-UL SI PE EL SE VASIMTI IMPORTANT SI ISI VA SCHIMBA COMPORTAMENTUL . VORBESTE CU EL CA SI CUM AR FI DE VARSTA TA
SUCCES
garbo167967
Postat pe 7 Iulie 2013 17:04

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Scaun auto sigur 3 De la: beatrice 9 August 2009 19:32
Copilaria dureaza cat crezi in Mos Craciun 1 De la: Mosul_tau 30 Octombrie 2009 16:41
Doresc sa ma angajez ca bona sau menajera 2 De la: CautaBona 21 Mai 2010 11:37
imunitate 1 De la: garbo248622 17 Noiembrie 2011 16:31
nu vrea sa doarma singura 11 De la: garbo_380599 28 August 2013 16:00
Setari Cookie-uri