independenta emotionala

nu pot trai cu soacra

O decizie dificila
Buna ziua! Sunt mama unei fete de 20 de ani bolnava de tulburare schizo-afectiva. Nu voi enumera fazele evolutiei bolii si nici sacrifiiciile facute pentru a reusi sa detina controlul cat de cat asupra vietii sale. Nu voi expune nici tratamentele sau medicatia pe care le urmeaza. VA cer un sfat, o parere pe baza urmatorului aspect. Am ajuns la limita intelegerii si tolerantei, la limita ajutorului pe care i l-am putut oferi. M-a ingrozit faptul ca la ultima ei psihoza eram aproape de un preinfarct. Ar putea sa se echilibreze, daca ar vrea. Direct sau indirect provoaca foarte mul rau, uneori cu efecte dezastruoase asupra intregii familii. Vreau sa renunt...Ma gandesc serios sa o dau afara din casa...SAnatatea mea este importanta, cel putin p mine....
garbo_404835
Postat pe 2 August 2014 18:45
Buna ziua doamna draga, va scrie o tanara de 22 de ani, varsta apropiata fiicei dvs.. Sfatul meu pentru dvs este sa va daruiti iubirea fiicei dvs, chiar daca aceasta este incapabila de a constientiza acest lucru. Numai iubirea de mama poate face minuni! Fiti alaturi de ea, incercati sa aflati care este de fapt sursa raului, ce anume il provoaca si unde sunt lacunele in relatia cu ea.
Va cred ca va este greu insa ganditi-va la bucuria momentului cand s-a nascut, la cate sacrificii ati facut pana acum pentru ea, toate acestea sa reprezinte un imens motiv pentru a nu va da batuta! Multa sanatate si putere! Cu drag, Roxana
garbo_404837
Postat pe 2 August 2014 19:32
Buna, Roxana! Am incercat de opt ani, tot incerc...solutii au existat, insa vesnica ei nemultumire si continul razboi cu mine, provoaca multe atrocitati. Dialoguri intre noi cu sutele de ore, vizie a psihologi, biserici...rabdare incarcata in nopti albe terminate in rauri de lacrimi. Era sa divortez din cauza ei...Baiatul meu a plecat de acasa timp de doi ani si din aceasta cauza....in plus, inconsecventa cu sine insasi ma doboara....abia am reusit sa o transfer la un liceu si sa il termine...Problema este insa alta si pentru aceasta am cerut un sfat....daca eu intru inspital din cauza ei, pt ca nu mai rezist psihic se merita acest lucru?!!Viata mea cum se mai masoara dupa atatea sacrificii de iubire? Intre viata mea si a ei, Dumnezeu sa ma ierte , o voi alege pe a mea...
garbo_404835
Postat pe 2 August 2014 20:18
De fapt, asta incerc sa explic....si sa caut pareri....Nu mai rezist. Am ajuns la final! Ceea ce as vrea sa se inteleaga este fapul ca cer pareri vis-a vis de aceasta tendinta de a renunta la ea. Bucuria pe care am simtit-o la nasterea ei a fost dar divin...insa acum intru in fibrilatii, am spasme si cosmaruri,pulsul mi se accelereaza, devin cadavreica uneori...Situatia este desul de grava. Nu imi doresc sfaturi sau cuvinte de incurajare...le-am urmat. Am dat si examene pe module de psihologie...Am dreptulpana la urma sa traiesc!Ea constientizeza destul de bine, in perioadele de logica....insa cu acelasi efect de razbunare....
garbo_404835
Postat pe 2 August 2014 20:25
Se pare ca domnisoara . te cunoaste destul de bine ca: mama, asistenta, indrumatoare, "proptea" pt a se sprijini, poate in interiorul fiintei ei, a facut pact cu "necunoscutul"(ca sa nu ma exprim altfel deocamdata)
Inteleg bine ce spui si considera ca vb. in cunostinta de cauza. La modul general daca ai incercat toate modalitatile ce v-au fost la indemana si in final ati ramas numai cu medicatia si comunicarea, una din ele nu fac bine pers. bolnave.
Parere: ori trebuie schimbata sau rarita medicatia ori comunicarea este
prea iritanta pt. ea si trebuie sa te resemnezi tu! de ce? pt. ca tocmai ai observat-o ca ar putea dar nu-si da silinta. Gaseste-ti alte preocupari benefice fam. (daca esti casnica) ofera-i sprijin/ comunicare numai cand cere, si observa cum isi schimba comportamentul. Sigur ca ai dreptul la viata, dar orice situatie de acest gen trebuie sustinuta pana la capat(al ei sau al tau)sorry!
Daca te gandesti sa "fugi", degeaba, oriunde si oricum ai face-o, propria minte si suflet te va urmari si va fi mult mai greu de suportat.
Stai la distanta de sfaturi si pareri din afara, nimeni nu stie mai bine decat tine ce se intampla, prin ce treci, si ce va urma.Uneori, TACEREA e ....benefica!
Sa treci cu bine peste tot greul!
pitiTa_
Postat pe 2 August 2014 22:01
Succes!
pitiTa_
Postat pe 2 August 2014 22:01
Da...Lucrurile nu stau departe de ceea ce ai mentionat. Nu sunt casnica,dimpotriva am o profesie care imi place enorm de mult. Am incercat si faza cu tacerea, orice vine din partea mea in final, o provoaca. Medicatia ar trebui rarita, stiu...asta in cazul in care evolutia bolii ar fi inspre directia pozitiva. Da, daca nu doreste amelioararea proprie, acest lucru devine pregnant daunator siesi, pt ca episoadee sale de internare se intetesc. Poate, bolii i-as mai face fata, insa razbunarii sale impinse pana la tentativa de a ma ucide, care poate surveni tot datorita afectiunii sale, cat si santajului cotidian la care tot inceaca sa ma supuna...am obosit
garbo_404835
Postat pe 2 August 2014 22:29
Tu, pt. tine 835, ai contactat un psiholog de cand ti s-au schimbat starile?
Daca nu, musai sa o faci pt. cateva sfaturi sau o indrumare medicala urgenta.
NB!
pitiTa_
Postat pe 2 August 2014 22:38
pe de alta parte, ai dreptate in privinta comunicarii. DAr obosesti sa comunici in nestire, de ex, o saptamana ok-glume, sfaturi etc, apoi...brusc, nimic nu mai este valabil din ce ai vorbit si ai stabilit. Am obosit sa o sustin si sa trag de ea. Eu si sotul meu dormim cu usa incuiata. ii ofer dragoste, atentie si ce isi dorese apoi o ia de la cap cu razbunarea. Si mai ales nu mai rezist planurilor sale....MEreu este intr-un vesnic inceput....Am citit in aceasta seara cateva dintre topicele de pe site...Multe mi-au raspuns intr-un fe sau altul la clarificarea situatiei mele....Concluzia este ca ar putea dar nu vrea,cu boala sau fara boala ma pregatesc de vreun an sa iau aceasta decizie ...ultimele intamplari m-au pus serios pe ganduri...Ma bucur ca v-am descoperit...
garbo_404835
Postat pe 2 August 2014 22:39
Acum sunt plecata din tara si am reusit sa imi revin! Multumesc pentru interes,> SEara buna!
garbo_404835
Postat pe 2 August 2014 22:44
Eu nu cred că vei renunţa. Dacă erai hotărată, nu scriai aici.
Axl_R
Postat pe 2 August 2014 22:44
Brusc?


Nici eu nu cred!

"Tu si sotul dormiti cu usa incuiata"..." oferi dragoste"....nu judec, dar nu vad relevanta.
Nu te poti implica in situatie pe mai departe din alte motive , cred.
pitiTa_
Postat pe 2 August 2014 22:51
DA,,,,]brusc..de exemplu....vorbim acum o saptamana cat de mult apreciaza eforturile mele, sacrificiile mele etc , apoi azi BRUSC timp de o jumatate de ora imi releva motivatiile pentru care nu ma suporta. Acesta este un mic exemplu...Si asta in conditiile in care eu sunt plecata din tara, deci nu verbalizam fata in fata...
Chiar acum este intr-o perioada buna a starii sale de sanatate. abia de doua sapt a iesit din spital.
garbo_404835
Postat pe 2 August 2014 23:02
Alte motive mai importante ca sanatatea si viata mea care sa fie ...sanatatea ei? Important este cum scriai ca ma pregatesc sa nu am regrete...sa stiu, sa simt ca am facut tot ce am putut...Faza cea mai importanta in acest proces este eu, una consider ca daca eu as ajung la doctor pentru a ma sustine pe mine in continuare, ce sanse as avea sa o mai pot sustine si pe ea.....devine un cerc destul de vicios.....in care ci ceilalti membrii qi famiiei vor avea de suferitchiar mai mut decat acum.
garbo_404835
Postat pe 2 August 2014 23:08
Si te-a socat ca ti-a spus telefonic sau prin alte mijloace motivele ca nu te suporta? Se pare ca o "inlocuiesti" pe mama ei si te considera toxica avandu-te prin preajma. Chiar daca este cum am intuit, merita sa faci alt gen de efort care sa o determine sa te accepte si din punctul sau de vedere fara sa mai dati vina pe boala. Ce zici, incerci?

Renuntarea la lupta cu boala propriului copil in favoare propriei persoane denota o un mare egoism si ea simte
chiar daca nu scoti pe gura vb. ca ea sa le auda, simte mai bine ca oricine, o sperie, se panicheaza si reactioneaza inconstient in momentele pe care tu le-ai vazut.:(
pitiTa_
Postat pe 2 August 2014 23:10
Am scris aici,incercand sa aflu pareri,,,,obiective , subiective...Intrebarea mea directa ar suna cam asa: ,,As putea fi judecata , am dreptul de a renunta la fata mea daca eu am constiinta impacata?>>
garbo_404835
Postat pe 2 August 2014 23:14
Nu judecata e importantă pt tine, adică judecata altora, tocmai conştiinţa ta e cea care nu te lasă.

Da, ai dreptul. Dar, mă repet n-o vei face.
Axl_R
Postat pe 2 August 2014 23:18
Daca tu te consideri cu "constiinta impacata" treci la actiune si vei simti pe propria piele, nu e nevoie de o confirmare/infirmare, judecata ti-o va
da constiinta si sufletul tau pe parcurs.
Daca tu ai putere mai mult decat i-a dat D-zeu ei, faci cum crezi de cuviinta.
Posibil ca sa se inverseze roata si fata sa se faca bine iar apoi sa plangi tu dupa ajutor!
pitiTa_
Postat pe 2 August 2014 23:22
Mc, pt completare Pita!
Axl_R
Postat pe 2 August 2014 23:24
intotdeauna!;)

Iar n-ai somn?
pitiTa_
Postat pe 2 August 2014 23:29
La 12 am tratament...apoi om videa.
Am 4 care mancă din 2 în 2 ore, deci...
Axl_R
Postat pe 2 August 2014 23:36
Spor si -cei la -si!
...tie, dupa....!;))
pitiTa_
Postat pe 2 August 2014 23:37
Punctele voastre de vedere sunt destul de pertinente. M-am si eu ca ar fi egoism din partea mea daca as renunta, ina fizic deja , organic, indiferent de cata dragoste materna as purta prezenta ei imi face rau. Ce ati spune daca pe langa suferintele impartasite alaturi de ea, v-as mai aduce la cunosinta consumul de droguri, acuzatia de prostitutie, furtul de valtori mari din casa...refuzul de a invata pentru bacalaureat.Am incercat sa ma apropii de ea, motivand-o sa faca diverse lucruri care ii plac, am antrenat-o in acivitatile mele cotidiene, am inseilat dialoguri intre ea cu si despre relatiile ei cu baietii, ceea ce face in mod obisnuit o mama cu copilul ei....deci...????????
garbo_404835
Postat pe 2 August 2014 23:45
Nu te judec/condamn.
Mi-am zis părerea.
Ai dreptul la viaţă.
Cine-i hotărat face, înţelegi?
Axl_R
Postat pe 2 August 2014 23:51
Sa nu zici ca ti-a scos goblenurile la vanzare ?
Sunt doar obiecte vandabile, si ce? bine ca n-a dat ortu' popii ca se droga, crezi ca a tras linie nu se va mai droga, a avut ea un motiv de-a inceput. Tu unde erai cand ai observat-o prima data si ce masuri ai luat cu anturajul?
Taica-su, nu-si aduce nici un aport in necazurile astea? ce fel, sau ii place sa doarma cu usa inchisa ca sa nu o vada nud cand o apuca "pandaliile"?
pitiTa_
Postat pe 2 August 2014 23:54
pai, asta este...sunt hotarata...daca ar dori si ar face ceva pt viata ei, poate altfel ar sta lucrrile...Numai bine...ne retastam, poate pe alte subiecte...
garbo_404835
Postat pe 2 August 2014 23:57
CAnd toate lucrurile aceste se intamplau eram ba la politie, ba la scoala, ba ocautam disperata pe la prieteni...TAica-su a divortat de mine cand aveau copiii cinci si trei ani...a furat aurul...ma rog, toate astea au trecut...CAnd se intamplau toate astea solicitam consiliere din partea protectiei copilului...Tatal lor a inceput sa se intereseze de copii abia cand a aflat ca ma recasatoresc...
garbo_404835
Postat pe 3 August 2014 00:02
Ai postat pt că simţeai nevoia de justificare sau să vb despre tot ce te apasă?

Nu-i musai să răspunzi, să nu ne repetăm.
Axl_R
Postat pe 3 August 2014 00:30
835... maica-mea a renuntat - mult mai devreme decit tine - pentru ca s-a gindit ca nu o sa supravietuiesc oricum deci mare brinza... de ce sa isi mai strice viata. Ironia a facut sa supravietuiesc totusi. Si e destul de greu sa iti privesti greselile in ochi dupa 20 de ani.
http://img.garbo.ro/images/thumbs/articles/1/6/8/16839/p_16839_766x350-10-85.jpg
quasaria
Postat pe 3 August 2014 01:25
ok. Te-ai gandit sa o dai afara din casa. Cum anume vei proceda exact? Unde se va duce? Cum isi va asigura existenta?
september
Postat pe 3 August 2014 02:22

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
parerea voastra.... 38 De la: garbo262855 8 Iunie 2012 08:11
relatia dificila cu parintii intr-o anumita privinta 33 De la: al_ma 22 Februarie 2012 10:52
vreau sa imi gasesc tatal! 21 De la: Ana_Queen_1 11 August 2018 21:37
VIITORUL COPILULUI NOSTRU STA IN MAINILE NOASTRE SA-I DAM O SANSA!!! 3 De la: anaROBERT 6 Iulie 2010 01:38
Ganduri la ceas de seara 3 De la: garbo_458802 21 Noiembrie 2016 09:09
Setari Cookie-uri