vreau sa fiu libera

Concubinaj si partaj

Cum sa imi fac curaj sa intentez divort?

Deliaaa Postat pe 8 Iulie 2015 09:46
Da, stiu frazele astea pe care le spui tu. Iubirea este forta care misca acest univers. Poate nu ai citit de la inceput, eu am fost speriata cand am descoperit ca sunt un simplu om, si m-am trezit saracita de niste calitati pe care le stiam ale mele si eram sigura pe ele. Dumnezeu spune "iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti". Daca eu nu ma mai pot iubi pe mine, cum as putea sa ofer iubire. Depinde ce intelegi tu prin iubire.
Sfaturi duhovnicesti? Tu cand l-ai descoperit pe Dumnezeu? Nu stiu ce te face sa crezi ca trebuie sa imi dai sfaturi, sau ca nu inteleg menirea mea de sotie. Datoria omului este in primul rand fata de el insusi. Sa aiba grija de corp si de suflet, si apoi fata de ceilalti. Cum am spus eu sunt un simpu om, si lucrurile frumoase sau urate care mi se intampla lasa urme si modifica. In afara de Dumnezeu, nu am auzit sa existe vre-un izvor nesecat de iubire, bunatate si iertare.
Deliaaa Postat pe 8 Iulie 2015 10:04
Foarte rau ca nu ai auzit de vre-un izvor nesecat de iubire, bunatate si iertare... ! Dar nici nu aveai unde pentru ca asa ceva nu exista. "Izvor nesecat..." cam pompos zic eu... ! Nici tu si nici tudorel si nici altcineva nu poate sa-mi spuna, mie, sau sa-mi dovedeasca ca numai la Dumnezeu gasesti iubire, ca numai El stie si poate sa iubeasca... si alte baliverne din astea. Si daca totusi imi spune cineva asa ceva si ca inca a simtit pe propria piele sau in sufletul lui... atunci trec strada si ma fersc de oameni din astia. In rest ai dreptate cu corpul si "tine insusi"... asta se cheama instinct de aparare sau de supravietuire. Dar iubirea exista intre oameni si nu numai in versurile unui cantec al Directia 5... ! Si bunatate gasesti la oameni si iertare gasesti la oameni, cine poate sa-mi spuna ca a fost iertat de Dumnezeu ? Am simtit dragostea de la alt om si am dat dragoste acelui om... de 42 de ani o fac ! Am dovezi... ! Si bunatate si iertare.... numai de la om le poti capata. Si de la cainele nostru prieten drag ai dragoste si iertare si bunatate... dar asta e alt subiect. Dupa mine, nu ai nici un izvor nesecat de iubire, bunatate si iertare in afara de Dumnezeu... ! Cata sau poate o sa intalnesti asa ceva in jurul tau... intre oamenii printre care traiesti... nu in ceruri sau mai stiu eu unde. Da, recunosc, tot intre oameni poti sa gasesti si izvoare nesecate de rautate, dusmanie, ura... etc. !!! Daca e sa ma iau dupa tudorel si pe astia i-a facut Dumnezeu si ma intreb de ce... daca El este acel izvor nesecat de iubire, bunatate si iertare... ?!?!

barboneli Postat pe 8 Iulie 2015 10:27
Cu cautatul im jurul meu, nu stiu ce sa zic. Poate ca pentru mine nu e momentul sa caut asa ceva, intai sa ma dezmeticesc un pic. Am citit undeva o povestioara. Undeva, intr-un orasel a plouat asa de mult incat strazile au fost inundate iar oamenii s-au refugiat pe acoperisul caselor. Un om foarte credincios se ruga de zor la Dumnezeu, Doamme. nu ma lasa sa mor, salveaza-ma! Dupa un timp a sosit un elicopter cu o scara atarnata. De sus, pilotul i-a strigat:Hai urca, ce mai astepti! Nu, a raspuns omul, duceti-va la altii, pe mine ma salveaza Dumnezeu. Nivelul apei intre timp crestea. A aparut si o salupa, un OM i-a strigat, sari, te ajutam noi sa urci in salupa! Nu, a raspuns omul, pe mine ma salveaza Dumnezeu. Apa a ajuns aproape de locul unde statea omul credicios, si pe apa pluti spre el un om cu in colac de salvare. Hai, vino, colacul ne tine pe amandoi, zise cel cu colacul. Nu, pe mine ma salveaza Dumnezeu. Murind omul credincios ajumse in fata lui Dumnezeu. Doamne, cum se poate, am crezut in tine, te-am rugat sa ma salvezi, de ce nu ai facut-o? Dummezeu, zambind mustrator, ar fi spus: Cine crezi ca i-a trimis pe cei trei dupa tine?
Deliaaa Postat pe 8 Iulie 2015 14:50
Eu ma uit in jur si nu vad pe nimeni. Ramane, poate o sa intalnesc pe cineva, sau broasca se transforma in print. S-a mai intamplat si in realitate. Si se spune ca viata bate filmul. Imi place sa sper pana in ultimul moment.
Deliaaa Postat pe 8 Iulie 2015 15:02
De fapt, m-am lasat un pic dusa de discutii. Prioritatea mea acum nu este sa gasesc un izvor de iubire si ce mai era. Ci sa imi pun ordine in viata.
Deliaaa Postat pe 8 Iulie 2015 15:04
Mmda... asta e un lucru tare destept sa-l faci ! Numai ca vezi tu, nu-i usor sa-l faci. Nu e la fel de usor ca cum ar fi sa faci ordine in dulapul de ciorapi sau chiloti sau tacamuri de argint... ! Dar incercand sa faci asta, te ajuti tare mult, te ajuti sa te linistesti si sa te vezi in realitate, nu zbuciumata din cauza altora. Si ai incredere in tine. Meriti. Succes... !
barboneli Postat pe 8 Iulie 2015 15:53
Poate nu e usor sa iti faci ordine in viata, la fel de greu, daca nu si mai si este sa gasesti izvoare din alea. Daca ar fi asa simplu toata lumea ar fi fericita. Deci fac si eu ce pot la momentul respectiv. Multumesc. Toata lumea merita sa reuseasca, eu fiind inclusa in toata lumea.
Deliaaa Postat pe 8 Iulie 2015 18:39
Eu multumesc inca o data la toata lumea care si-a facut timp sa isi spuna parerea despre subiectul meu. Am citit si eu, sunt multe subiecte asemanatoare pe site. Azi am recitit un articol de aici "Relatia dintre un narcisist si vindecatoarea" si descrie exact relatia noastra. Vindecatoare sunt majoritatea femeilor consider eu. Regasesc dorinta de a-i demonstra ca viata e frumoasa, ca nu sunt altii vinovati de ce i se intampla, etc. Eu intelesesem partial aceste lucruri. Cu toate astea nu sunt desprinsa, cum mi-as dori. Mi se pare cateodata ca am tendinta de a deveni la fel, un aspirator de energie, .... Pentru binele meu si al celor care depind de mine o sa fac ceea ce trebuie. O sa mai raman pe aici pe site, sa citesc si poate sa scriu, am destul timp liber.
Deliaaa Postat pe 9 Iulie 2015 09:18
Procesul acesta e deja inceput, nu trebuie decat finalizat. Vreau sa spun ca o sa ofer intelegerea si sprijinul meu cui are intr-adevar nevoie de ele, adica copilului si mamei mele. Sotul are destui ani sa se descurce singur si sa isi asume rolul, si daca isi risipeste resursele sa si le adune singur inapoi nu sa le primeasca pe gratis.
Deliaaa Postat pe 9 Iulie 2015 09:49
Ca o explicatie pentru continuarea subiectului meu, pe care il tot inchid si dupa aia revin ar fi ca am timp liber si .... asta e .... pendulez, oscilez si ba e alba, ba e neagra ca gri nu imi place. Mai am doua saptamani de pendulat pe net, apoi o sa fac asta in viata, desi eu sper ca o ma axez pe o directie, chiar daca nu din prima. Alte comentarii la postarile mele sint bine venite, desi s-a spus cam tot. Gandindu-ma eu la situatia mea, inevitabil, cat as vrea sa evit, tot despre asta e vorba, ce sa fac, cum sa fac, de ce fac eu asta, de ce nu am facut-o si asa mai departe mi-a rasarit in minte afirmatia "te tii cu dintii de casnicie/ barbat". Pai, desi am divortat o data, eu nu cred in divort. Adica, ai descoperit ca cel de langa tine are o defectiune, e defect, la cos cu el, altul la rand. Da, si uite asa am judecat eu, si defectiunea s-a extins si la mine, probabil la copil, inca nu e nimic iremediabil zic eu, nu a prins fazele nasoale, am avut grija. Tot ce trebuie sa fac eu este sa pot pacali sotul ca nu mai sunt eu, pe care ma cunoaste, sunt alta si nu ma intereseaza problemele lui, ca sufera, sau nu ma intereseaza cine e vinovat pentru ca s-a ars becul. Cum sa fac asta? Oricat m-as strofoca nu vad nici o alta varianta decat sa plec. Ca sa plec, trebuie sa am unde. Adica, nu pot sa plec eu de la mama de acasa si sa il las pe el acolo. Deci un prim pas ar fi sa ma mut de la mama, cum bine imi spunea cineva cu un nume frumos. Cred ca iar ma doare pe mine capul. Scris, arata mult mai urat decat cand le gandesc!
Deliaaa Postat pe 9 Iulie 2015 17:19
Poate ca ma tin cu dintii de casatoria asta, dar nu din cauza ca mi-ar fi frica sa fiu singura. Jumatate din cunostintele mele femei sunt divortate si nu au nici o problema, si au si copii. Nu as fi deloc oaia neagra.
Deliaaa Postat pe 9 Iulie 2015 18:12
De ce nu sunt de acord cu divortul. Pentru ca e urat, distruge tot ce ai construit in ani, si mai ales te lasa saracit, fara o parte importanta din tine. Nici prima oar nu mi-am dorit divort(CE cuvant urat -mai frumos suna despartire). Eu doream decat o pauza, sa ma lamuresc ce se intampla, sa ma odihnesc si sa privesc cu obiectivitate. El a inteles ca eu vreau alti barbati, exact asa mi-a spus. Adica eu nu puteam avea alte nemultumiri. Si atat a insistat, si nu m-a lasat in pace , ca pana la urma am zis gata, plec de tot. Pana si avocatul tot motivul asta l-a invocat: - "Mai baiatule, nu exista nici o lege care sa tina o femeie in patul tau". Eu una, am ramas masca la o asemenea afirmatie. Eu am plecat, dar nu mi-a fost bine. Imi lipsea casa mea, patul meu, poate chiar si sotul meu. Si nu existau alti barbati. El a continuat sa ma urmareasca. Si intr-adevar cam la 3 luni de la toata mascarada, i-am facut cadou unuji fost prieten 3 saptamani de neuitat, ca tot era singur intr-o camera din Regie. De atunci nu l-am mai vazut. Am plecat ca nu ma tinea nimic acolo si ma pot "lauda" ca stiu ce e aia sa faci sex. Iar ex-ul meu a venit si in orasul meu natal sa convinga toate rudele cat de mult ma iubeste. Si a fost circ prelungit cam 2 ani. Si nu l-am vazut niciodata baut. Nu mi-a placut deloc.
Deliaaa Postat pe 9 Iulie 2015 21:19
Si de aceea vreau sa fie altfel de data asta, sau sa nu fie deloc. Din pacate in ultimul timp nimic nu este dupa cum vreau eu
Deliaaa Postat pe 9 Iulie 2015 21:28
Nici la altii nu e, daca asta te face sa te simti mai bine... !!! Dar traiesc in continuare, unii din ce in ce mai prost altii mai bine. Dar ai dreptate, nu trebuie sa te iei dupa altii... vad ca ai destula minte sa te judeci, vindeci si sa mergi mai departe... si singura !!!
barboneli Postat pe 9 Iulie 2015 21:37
Nu e usor, stiu, si poate altii sau altele au trait lucruri mai rele decat mine si au trecut peste ele. Si asta e un lucru relativ nou care ma enerveaza la mine. Acest copil care plange si spune nu vreau sa invat sa merg, o sa cad si o sa ma doara. Mai bine stau in carucior, chiar daca nu mai are o roata si s-a descusut pe ici colo. Cand mi-a fost greu, nu m-am gandit niciodata vai ce greu imi e, saraca de mine, de ce oare am facut asta? Nici copil nu mi-a fost frica, nici de injectie, de doctor, de bataie, ca mai luam cate o nuia sau o palma la fund. Eu pot sa spun ca l-am vazut pe Bau Bau uitandu-ma in ochii sotului. Haos, intuneric, frig, lipsa oricarui reper de care sa te agati, lipsa oricarei ordini sau reguli. Si nu vreau ca starea asta sa se instaleze ca la ea acasa in sotul meu, ca este actual sau fost. Dar uite ce aroganta sunt, ca si cum ar conta ce vreau eu sau nu, sau as fi atat de puternica sa pot schimba ceva. Tocmai asta e! Ca sunt neputincioasa, si trebuie sa accept ca astea sunt limitele. Pana acum nu am fost asa nesabuita ca sa dau cu capul intr-un zid ca sa fac o usa sau o fereastra.
Deliaaa Postat pe 10 Iulie 2015 10:09
Buna, delada! Vreau sa spun ca ai deschis intr-adevar un topic cu subiect super. Tu analizezi mult ceea ce ti se intampla. Am citit saptamana asta un articol pe Garbo care ziea ca o sursa a nefericirii noastre, printre altele, este si ca analizam intamplarile si vorbele negative ale vietii prea mult, ar trebui sa trecem mai usor peste ele. Nu judec pe nimeni, pentru ca nu pot judeca si intelege ceea ce nu traiesc. " Nu ma judeca pana nu esti in bocancii mei!(Rotty ). Dar din cele scrise de tine reiese cam asa: la tine aceasta neliniste si nemultumire este mai pregnanta decat la altii . Spui ca ti s-a intamplat acelasi lucru si la prima casnicie. Si ca voiai o pauza.Casnicia , ca sa functioneze,este un contract cam fara pauze, sau cand apare pauza, este definitiva. Nu zic ca este bine, dar si celalalt este un om sensibil, si nu-i prea place sa luam pauze, plecam, sa venim inapoi, etc. Acolo nu este nici iubire, nici respect, doar il folosim cand avem nevoie. Apoi zici ca primul ti-a zis ca "voiai barbati" Ceea ce nu era adevarat! Si, ca sa-i demonstrezi, te-ai dus la unu' intr-o camera de camin, si i-ai oferit 3 saptamani de neuitat. (am inteles gresit?) Deci iti traiesti viata la maxim, cum iti place tie si vei avea niste amintiri de neuitat la batranete! Zic " firoscosii" ca asa ar trebui sa traim. In timpul asta fostul te urmarea si te iubea nespus, si plangea dupa tine. Bun baiat!. Mai zici "Si nu l-am vazut niciodata baut. Nu mi-a placut deloc" Nu ti-a placut ca nu l-ai vazut baut? Continuam cu analiza pe text " Si de aceea vreau sa fie altfel de data asta, sau sa nu fie deloc. Din pacate in ultimul timp nimic nu este dupa cum vreau eu!" - Vis -a vis de asta, se zice ca mult timp, viata ne da lectii, abia mai tarziu ne da palme. Deci, probabil ca esti unul dintre oamenii care vad viata putin diferit, are nevoie de multa intelegere si muuulta libertate. Poate asa este normal sa fie. Nimeni nu detine adevarul absolut. Dar, in cazul acesta poate ar trebui sa nu mai oficializezi relatiile tale o vreme (mai lunga, pana la o anumita varsta, peste 20, 30 de ani), sa alegi niste convietuiri amiabile, pana cand vei considera ca ai gasit ceea ce cauti, avand in vedere ca ai aceasta tendinta de a analiza, de a fii nehotarata, poate confuza. Fiecare dintre noi suntem special si conteaza sa ne iubim pe noi si sa fim linistiti si fericiti cu noi. Cineva mi-a trimis un mesaj genial de Craciun, pe care ti-l transmit la randul meu " Iti doresc sa te trezesti zambind in fiecare dimineata a viatii tale!" Pana la urma asta este esenta cautarilor noastre.
Miafarow Postat pe 10 Iulie 2015 10:26
Multumesc, zambind in fiecare dimineata, nu e rau deloc. Cand s-a intamplat chestia cu caminul, eu eram deja divortata, si de cand am plecat pana cand am divortat a trecut relativ un an, in care el ma urmarea spunand ca ma iubeste, daca il ascultam sfarsea prin a-mi reprosa ca i-am facut viata un iad, si ca el s-a sacrificat pentru mine. Eu cand am vrut o pauza, si din cauza reprosurilor lui am vrut, sa vad unde gresesc si sa traim o perioada (doua saptamani, o luna) fiecare separat ca sa ne amintim cum e. Nu am zis niciodata ca as fi perfecta, nu stiu cu ce ii deranjez pe partenerii mei, dar nu ma uit sau ma gandesc la altii, nu cred ca am fost indiferenta, sau nu stiu ce sa mai zic.
Deliaaa Postat pe 10 Iulie 2015 10:40
S-ar putea sa fiu considerata prea libera, in gandire am fost mereu libera. In prima mea casatorie, noi am stat la marginea Bucurestiului, la Magurele. Dupa divort, eu stateam in gazda in Drumul Taberei. Acele trei sapt. de neuitat au fost putin o reactie la acuzele aduse dar cel mai mult au erau o reactie la golul din sufletul meu. M-am gandit, de ce nu? Mascarada era divortul, cu avocati si martori, te-a batut, nu te-a batut, ce motive aveti, etc.
Deliaaa Postat pe 10 Iulie 2015 10:52
Mi-ar fi placut sa imi traiesc viata la maxim! In loc de asta, peste 10 ani am fost mai mereu singura, m-am intalnit cu baieti, la o cafea, prajitura, plimbare, o data sau de doua ori, dupa care nu am mai raspuns la cei care m-au mai cautat, ca nu toti au facut-o. Si nu aveam de gand sa ma mai marit, eram foarte serioasa si hotarata. Nu sunt asa de tanara, ca nu sunt matura in gandire poate, m-am gandit si eu. Dar daca le tot analizez, de ce nu sunt?
Deliaaa Postat pe 10 Iulie 2015 11:01
De fapt, eu fac tot ce pot ca sa nu intru intr-o anumita stare, de frica, anxietate, renuntare nu stiu cum sa o numesc. Si povestesc, ma intreb, imi tin mintea ocupata cu lucruri care ma intereseaza si pot fi atenta la ele.
Deliaaa Postat pe 10 Iulie 2015 11:10
Nu am regretat niciodata ca am plecat din prima casatorie. Ce am vrut eu sa spun, ca a fost greu. Nu am plecat numai de langa sot,, am plecat din viata mea ca sa incep alta. Si in alta asta, nu aveam nimic, tot ce aveam, amintiri, sentimente erau in trecut.El Ma urmarea, ma ameninta, 5 minute eram cea mai buna si cea mai iubita, 5minute eram pacostea. Ma ameninta ca ma bate, ca se sinucide, ca trebuie sa ma intorc la el oricum si atunci totul o sa fie bine. Nu m-a batut, nu s-a sinucis, acum are o ferita mai mare ca baietelul meu, a ramas in Bucuresri, eu am plecat, nu am nimic cu el, dar nu vreau sa il mai intalnesc. Acum vre-o 3 ani a luat legatura cu mine pe internet, m-a intrebat ce fac, mi-a trimis poze cu fata lui, frumoasa, seamana cu el.
Deliaaa Postat pe 10 Iulie 2015 11:38
Pedeapsa! Daca a doua mea casatorie este o pedeapsa pentru prima, eu zic ca cel putin pana acum mi-am dus crucea destul de bine. Sunt multe lucruri pe care nu le-am povestit, si as umple o gramada de pagini, chiar o carte sau doua. Acum gandesc intr-un fel, atunci, ca sunt 20 de ani in trecut, gandeam altfel. Am uitat sa spun, primul meu sot a fost si primul in viata mea. Deja am facut un jurnal. In viata de toate zilele nu sunt deloc nehotarata, nu analizez, nu am timp. Folosesc gandirea rapida, adica gasesc solutia rapid, trecand in revista optiunile care imi vin pe moment in minte. A doua casatorie a venit cand ma asteptam mai putin, a fost ceva ce pur si simplu s-a intamplat, nu mi-am propus dinainte. Deodata am intalnit un om langa care ma vedeam traindu-mi viata.Cam la asta se reduce tot. Mi s-a parut firesc sa fiu prietena lui, sa ma casatoresc cu el. Am putut face asta. Nu am fost o libertina in perioada mea de singuratate, dimpotriva.
Deliaaa Postat pe 10 Iulie 2015 12:25
Si in sfarsit, Nu mi-a placut deloc.....divortul. Divortul nu mi-a placut. Pe fostul, primul, si cu el am suferit. Sufeream ca sufera si nu isi gaseste linistea, plangeam in spatele usii, eu in casa, el afara. Am spus odata cred pe aici, atunci cand pornesc pe o cale merg inainte, poate sa ploua, poate sa ninga. Si poate ca si fostul simtea ca pe mine ma afecteaza atat si de aceea nu isi gasea linistea.Ce sa fac, asta e viata mea si o traiesc, si cateodata mai cer si sfaturi, sau mai arunc afara ce nu mai pot tine in mine
Deliaaa Postat pe 10 Iulie 2015 13:27
Eu acum, nu sunt nefericita, nu vars lacrimi, si nu regret nici una din casatoriile mele, sau hotararilor mele. Am trecut de faza aia. Sunt bucuroasa si fericita pentru ce am, multumesc lui Dumnezeu ca suntem toti sanatosi. Si incerc sa fac ce e mai bine si mai corect. Mai mult de atat.....
Deliaaa Postat pe 10 Iulie 2015 15:09
De la: delada, la data 2015-07-10 15:09:06Eu acum, nu sunt nefericita, nu vars lacrimi, si nu regret nici una din casatoriile mele, sau hotararilor mele. Am trecut de faza aia. Sunt bucuroasa si fericita pentru ce am, multumesc lui Dumnezeu ca suntem toti sanatosi. Si incerc sa fac ce e mai bine si mai corect. Mai mult de atat..... ...Ce ? ...Ca mai acum vreo saptamana voiai sa divortezi , ne expuneai viata si relatia ta familiala in culori sumbre. Apoi iti canti si-ti descanti singura vreo cateva zile pe aici si acum esti bucuroasa si fericita. Fatuco , esti sigura ca nu ai vro buba pe undeva ?
Rotty Postat pe 10 Iulie 2015 17:12
Pai stiu si eu, poate am una sau mai multe. Viata mea e asa cum mi-am facut-o, prin alegerile pe care le-am facut. Am plans, am fost suparata, la un moment dat ajungi la saturatie. Sunt multumita ca sunt sanatoasa, ca mai am un pic si ma duc acasa. Si cand ajung, in primul rand vreau sa ma bucur ca ii vad pe toti, asa cum sunt ei, am nevoie sa ma bucur. Adica de cate ori poate un om suferi? Atunci cand se intampla si apoi cand povesteste. Eu am scris sub influenta unei stari, as muri daca as suferi asa in fiecare zi, in fiecare ora si in fiecare minut. Si as fi murit de mult, daca nu m-as di bucurat de o raza de soare, de zambetul copilului meu, de un film, etc. Sotul meu si relatia cu el nu ma definesc in totalitate, mai sunt si lucruri ce au ramas ale mele si care ma ajuta sa stau drept chiar daca unii cred ca ar trebui sa stau cocosata. Inteleg ca mi s-a pus eticheta de disperata, confuza, demna de mila. E cam obositor sa le porti pe astea in permanenta. Au fost zile intunecate, cand soarele se vedea gri, da, mi le amintesc si ma simt prost, da, acum numai am voie sa rad? A zis bine cine a zis, "sa nu stie nimeni, niciodata ce te doare" si uite consider ca am facut bine scriindu-le aici pe site, si nu confesamdu-ma prietenilor. E ca atunci cand esti grav bolnav, si toata lumea care vine pe la tine zice vai, o sa mori, ce rau imi pare! , si ei cica vin sa te incurajeze. Pentru mine personal s-au fixat niste idei asupra celor ce am de facut, si nu am sa umblu cu o pancarta dupa mine pe care sa scrie:"Atentie, sunt nefericita, vreau sa divortez, sotul a facut si a dres"
Deliaaa Postat pe 10 Iulie 2015 18:07
Sorry draguta , dar imi pari cam labila psihic. Pe bune si fara gluma. " Adica de cate ori poate un om suferi(i )? Atunci cand se intampla si apoi cand povesteste." Gresit (zic eu...).Poti sa suferi o viata intreaga . " Eu am scris sub influenta unei stari, " ...starea ta s-a schimbat de la zi la zi , ca sa nu zic ca uneori de la ora la ora. Zau ca nu mai am chef sa-ti mai dau alte exemple , dar sper ca ai inteles esenta. Ti-as da un sfat sa-ti deschizi un blog unde sa-ti versi amarul (ca sa nu zic frustrarea) , poate are cineva timp sa-ti "asculte" aberatiile. Asta in cazul in care nu vrei sa revii cu picioarele pe pamant si sa-ti rezolvi problemele ca un om normal.
Rotty Postat pe 10 Iulie 2015 18:28
Daca imi cant singura, deranjez pe cineva?
Deliaaa Postat pe 10 Iulie 2015 18:32
Mai…... chiar am un blog, dar nu are nimeni acces,sa il citeasca, si e mai bine asa. Nu stiu pentru ce e acest site,am citit o serie de comentarii fara nici o noima, sau despre lucruri care interesau o mica categorie de persoane. Nu inteleg cu ce te deranjeaza postarile mele, daca imi schimb starea de la o ora la alta sau daca sunt labila psihic. Chiar nu inteleg! Nu le citi! Citeste-le pe ale oamenilor care merita, care scriu coerent si au aceeasi stare! Sau reclama-ma la administratorii site-ului, daca se poate asa ceva.
Deliaaa Postat pe 10 Iulie 2015 18:38

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
imi iubesc sotia dar ea......cred ca nu ,ce sa fac?	62	De la: quasaria 18 Aprilie 2013 15:49
Vreau sa divortez	33	De la: moldoalina 13 Februarie 2011 20:57
partaj	7	De la: garbo221882 2 Septembrie 2014 18:24

cand vrei sa divortezi mai iesi la "cafele" ,te mai distrezi cu viitorul ex?	54	De la: garbo049387 24 Martie 2010 14:47
Cum creste un copil fara tata?	12	De la: Blue_Tattoo 14 Ianuarie 2010 09:04