am nevoie de un sfat

am nevoie de ajutor

neintelegeri cu copilu

Mai uitati-va si la data deschiderii topicului!!!

Intre timp or fi iesit la pensie, toti trei, si-or fi in recuperare, la bai. Ii doare-n...beep... de sfaturile voastre.
cami_g
Postat pe 12 Septembrie 2009 16:30
treba lor, cami. noi povestim intre timp...schimb de experiente
blanca
Postat pe 12 Septembrie 2009 16:39
De la: black_girl, la data 2008-02-25 16:12:20 Povestea mea incepe aqm aproximativ 5 ani...eram o adolescenta visatoare care isi dorea un fat-frumos si pe care(a crezut ea) k l-a primit.La varsta de 16 ani am inceput o relatie care a durat cu bune si rele, vreo 2 despartiri de cateva luni in jur de 4 ani jumatate..nu puteam sa renunt la el pt k era totul pt mine, viata mea, aeryl meu, motivul pt care traiam..din pct meu de vedere era baiat perfect: iubitor, tandru, dragut, frumos, etc..Tin sa precizez k eu eram mai mare ca el cu un an si knd am ajuns de am plecat la facultate si el a ramas acasa(era cls 12) au inceput certurile f dese, gelozie din partea la amandoi si totodata si despartirile...dar nu puteam sa stam unul fara altul si ne-am tot impacat pana asta vara knd am decis sa nu mai sufar si sa o iau d la capat...cred k dk ar fi sa va povestesc tot c s-a intamplat nu mi-ar ajunge aceste randuri si nici nu vreau sa va plictisesc..
Am luat-o d la capat..am cunoscut o persoana minunata dar total diferita de mine si de ceea ce credeam k vreau eu d la un baiat...este cel care m-a ajutat sa zambesc din nou, care mi-a sters lacrimile, m-a scos la plimbare si a facut dragoste q mine qm nu stiam k se poate face...am simtit k traiesc cu adevarat pt prima data..nu erau multi de acord q relatia nostra deoarece considerau k nu este pt mine, k nu ma merita,etc dar am incercat sa ignor tot si sa fiu fericita...
Din pacate fericirea mea nu a durat mult pt k fostul prieten ma cauta mereu si ma dadea peste cap..si mereu ma intrebam dk ar mai tre sa ii dau o sansa...odata cu intrebarile au inceput si certurile q actualul prieten care vedea k sunt schimbata dupa c vb cu ex-ul dar faza tare e k tot io cautam cearta, nu el.
Certurile m-au adus in pct in care am hotarat mai bine sa pun capat fara nici un avertisment si sa ma intorc la fostul iubit pe care , cred, k il mai iubesc desi il iubesc si pe cel care m-a invatat sa ma las iubita, mangaiata si ma facut sa zambesc..
Aqm sunt cu fostul...e ciudat totul k nu sunt atat de fericita qm credeam(ne-am impacat de putin tim) dar suntem diferiti..nu mai suntem cei care eram...ma gandesc k va tre sa ajung cu el in pat si nush dk ma voi simti bine, dar asta e cel mai mic lucru...Ma gandesc la acel om care a fost minunat si al carui pacat a fost sa ma iubeasca prea mult...
Ce fac????Cu cine raman???Eu nu mai stiu nimik si inima nu stie ce vrea...dk sunt cu unul il vreau pe celalalt...ma intorc la celalat dar nu e bine...Ma gandeam k poate stau singura dar nici asta nu pot sa fac
Prima iubire sau omul din umbra care m-a facut sa traiesc iar..???
Va rog astept un sfat




Draga mea, am citit cu mare atentie povestea ta. Este povestea ta dar in acelasi timp si povestea multor fete si baieti adolescenti sau maturi in aceeasi masura.
Foarte multi iubim sau credem ca iubim pe cine nu ne merita si intoarcem spatele celor care ne iubesc prea mult.
Se poate sa actionam in acest fel datorita unor obiceiuri stravechi de vanatori. Mai accentuat la baieti si barbati, mai putin accentuat la fete si femei.
In mod sigur, mai gresim facandu-ne o regie proprie a ceea ce trebuie sa insemne o relatie de iubire si exacerbam calitatile pertenerului atunci cand exista, sau le inventam pe cele care nu exista decat in regia noastra.
Uneori (mult mai des la fete si femei), incercam sa schimbam partenerul pana ajunge asa cum este rolul lui, in regia noastra. Sunt foarte multe de spus despre aceasta tema.
Am sa ma intorc la tine si povestea ta si am sa-ti spun ce cred eu.
Eu cred ca nici unul nici celalalt (ma refer la cei doi barbati de care vorbesti tu), nu ti se potriveste. Nici unul nu este ceea ce iti trebuie cu adevatat tie si nu ma refer la o regie, ci la ceva profund.
Daca imi permiti o comparatie, semeni cu cineva care s-a pierdut in varf de munte. Este noapte, este ceata si nu vezi decat mica poteca pe care mergi. Poteca este ingusta si mica. La capatul potecii este un perete de stanca. Te intorci si pornesti pe aceeasi poteca in sens opus. Si acolo dai peste un alt zid de stanca. Este intuneric, ploua si este foarte frig. E normal sa fi nelinistita si disperata. Cu cat te zbati mai mult, cu atat te afunzi mai mult in noroiul care se formeaza pe ingusta poteca.
In mod sigur, daca ai sa te opresti din aceasta fuga disperata, daca ai sa te ocupi mai mult de tine, daca ai sa ai rabdare, ai sa vezi ca dimineata vine sigur, iar la lumina Soarelui ai sa gasesti o alta poteca, sau alte poteci care te vor duce spre oameni.
Invata sa-i cunosti pe ceilalti, cunoscandu-te pe tine si bucura-te in fiecare zi de tot ce te inconjoara si de toti cei care vor sa-ti fie aproape.
Sa ai calea deschisa !
SHIVA
Postat pe 26 Noiembrie 2009 19:14
in MARE cunostinta de cauza ,tin sa precizez ca "ex" i nu fac decat sa incurce situatia,sa te debusoleze,si sa te abati din drumul pe care tu ai pornit.priveste spre viitor,care viitor nu are ABSOLUT nici o legatura cu 'EX'u.poti sa ne spui si varsta ta?daca ai peste 30,cred ca nu mai are nici un rost sa te sfatuim,ca ar trebui sa ai discernamant.copii,ceva,ai?
robby
Postat pe 27 Noiembrie 2009 16:20
Nu prima iubire.
Prima iubire este ceva de vis,care nu prea are legatura cu realitatea.de aceea este si greu de depasit.Putini sunt cei care se casatoresc cu prima iubire,te schimbi,si nu mai este totul ca atunci,nu mai este acelasi lucru.
Voi doi v-ati schimbat si relatia s-a schimbat,mai are aceeasi magie de atunci?Daca nu,inseamna ca trebuie sa ai puterea sa depasesti trecutul.
in adolescenta iubim iubirea.mai tarziu ne maturizam ,si iubim o persoana.
Cine din cei doi vrea sa se casatoreasca cu tine?
Eu nu m-am casatorit cu prima iubire,din fericire.Credeam ca totul e perfect,dar vedem cu ochii de adolescenta.
Am o prietena,de varsta mea,care s-a casatorit insa la 17 ani,cu prima ei iubire,el 18.Au trecut 10 ani,si se iubesc ca la inceput.Asta inseamna ca trebuiau sa ramana impreuna.
Iar eu si sotul meu,relatia noastra nu s-a schimbat in cei cinci ani de casatorie...
Timpul te va ajuta sa iti limpezesti gandurile si sa alegi.
daniilia
Postat pe 16 Martie 2010 16:15
m-ai incurcat de tot. Nu mai inteleg nimic
liaiedera
Postat pe 11 Aprilie 2010 21:17
Buna fetelor,

Desi nu e cel mai bun moment din viata unei fete, daca se ajunge la divort poti trece mult mai usor daca ai langa tine un avocat care sa te inteleaga si sa fie alaturi de tine. Eu cu asta ma ocup si sunt aici sa va ajut. Pentru mai multe informatii legate de divort intrati pe site-ul meu, http://divort-rapid-si-ieftin.ro .

Va pup
avocat_divort
Postat pe 23 Aprilie 2010 11:16

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
deces bebe 250 De la: garbo044707 3 Decembrie 2009 18:40
Reintoarcerea in Rom�na?ce sa fac? 1 De la: mariagaie 9 Octombrie 2011 10:36
Esalonarea datoriilor catre casa de asig de sanatate 1 De la: garbo107495 15 Iulie 2011 02:01
nu stiu ce sa fac..... 1 De la: garbo68 10 Octombrie 2009 14:57
Am nevoie de un sfat 21 De la: garbo069487 6 Noiembrie 2009 18:54
Setari Cookie-uri