iubitul meu, eu si fosta lui sotie

tradare

Avem nevoie de dragoste?

Am 20 de ani si datorita varstei, sentimentele si capacitatea mea de a intelege unele lucruri imi sunt subestimate. Poate ca as gresi daca as invoca drept motiv "viata" care ma determina sa "gandesc mai mult decat trebuie" cum sunt deseori criticata, dar as putea sa vorbesc despre experienta pe care mi-am acumulat-o citind si documentandu-ma foarte mult .
Cu toate acestea, era normal sa ma izbesc de o problema a carei explicatie nu o gasesc.
De 6 luni vorbesc cu un barbat mai mare cu 8 ani ca mine. El este divortat de nici un an, nu are copii...ci o catelusa care ne este draga tuturor. Problema abia acum apare: el spune ca este foarte bun prieten cu fosta sotie, cu care uneori mai schimb si eu unele impresii... si imi doresc sa fie asa. Au fost 8 ani impreuna, s-au despartit civilizat, ea este angajata acum intr-o alta relatie , dar am considerat firesc intotdeauna ca dupa o asa perioada in care ai impartit totul cu o persoana, sa te intereseze si sa o pastrezi ca prieten. Insa ei vorbesc foarte mult la telefon, pe messenger... si nu stiu daca e vorba de gelozie... nu mi-e frica de gandul ca s-ar putea impaca... dar nu mi se pare normal sa vorbeasca atat de mult si sa se implice prea tare unul in viata celuilalt. Poate judec eu gresit situatia... nu stiu.... ei amandoi spun ca nu am nici un motiv de ingrijorare, ca ii uneste doar o prietenie frumoasa, in care se bazeaza unul pe celalalt( partea asta o inteleg).. dar sa vorbeasca intr-o zi de 4 ori la telefon si apoi si pe messenger.... e iritant pentru mine.
Am incercat singura de atatea ori sa ma linistesc... sa ma conving ca e normal ce se intampla... insa tot ma doare sa vad ca orice problema am avea , o discuta cu ea.Ma simt de multe ori in plus... ma gandesc care este pana la urma rolul meu?
Va rog sa imi dati un motiv plauzibil care sa imi ofere linistea interioara mult ravnita!
Multumesc!

Postat pe 6 Iunie 2008 20:16
Buna Dimineata fata frumoasa,

Esti sigura ca vrei raspunsuri???.....
AndreeaN
Postat pe 7 Iunie 2008 10:00
Intr-adevar... mai citisem asta intr-o carte de psihologie in care femeile care banuiau ca sunt inselate erau sfatuite sa isi puna intai intrebarea asta: sunt sigure ca vor sa afle adevarul?
Mie nu mi-ar placea sa traiesc in minciuna.... si oricat de dureros ar fi adevarul, il accept asa cum e.. insa nu as vrea sa ma trezesc peste un timp ca adevarul in care credeam de fapt nu reflecta cu adevarat ceea ce se intampla de fapt...nu stiu ce sa spun... as vrea sa cred in ce imi spun ei... in ce imi doresc eu sa fie si... pana la urma increderea in persoana de langa tine face ca relatia sa mearga. Desi inca ma incearca unele nedumeriri, vreau sa cred in omul de langa mine... dar vroiam sa aflu si alte pareri.
:)

Postat pe 7 Iunie 2008 16:53

Mi-e drag de tine....simti....asta poate fi defect mare:)) dar cu siguranta vei trai mult mai intens ca altii ce nu stiu sa simta!
Despre el....e doar parerea mea...nu trebuie sa o iei drept litera de lege, iti spun ce cred....tu gandesti si mai vorbim...
E posibil sa te considere totusi micutza...se vede ca gandesti mult, cu toate acestea viata in doi dusa pana acum cu cealalta...au impartit totul si implicit sunt f legati... mie mi se pare suspecta aceasta prietenie( dar eu am fost mereu adepta sa plec si sa nu ma mai uit inapoi. Nu am prea inteles niciodata cum unii pot fi buni prieteni dupa o despartire?!!

Ti-as spune doar sa ai grija de sufletul tau!! Cat de mult te implici si cat de mult ai de gand sa investesti!
Nu te grabi!.....
AndreeaN
Postat pe 8 Iunie 2008 16:17
Multumesc pentru sfat. Esti singura care s-a obosit sa imi raspunda si apreciez asta. Nici eu nu privesc niciodata inapoi, de aceea mi-e atat de greu sa inteleg... si ai dreptate... nu ar trebui sa ma grabesc.. pentru ca mie tocmai de asta mi-e frica: ma dedic trup si suflet acestei relatii si nici nu vreau sa imi imaginez cat de tare m-ar durea ca el sa nu dea doi bani pe asta si sa imi rupa inima in doua tradandu-ma.
Multumesc inca o data pentru raspuns si pentru prietenia pe care mi-ai aratat-o! :)

Postat pe 9 Iunie 2008 01:55
salut iulia! e cam complicat. o relatie de 8 ani cu o persoana...nu o poti sterge definitiv din minte. Dar nu mi se pare normal nici aceasta prietenie atat de stransa intre cei doi. femeia ar trebui sa inteleaga ca fostul ei sot are acum o relatie, sa ii respecte decizia si sa te respecte si pe tine. eu in locul tau as vorbi foarte serios cu el. i-as spune clar ce simt, i-as zice unde greseste si ca ma afecteaza foarte mult. daca va tine cu adevarat la mine inseamna ca va lua masuri. DA! e aiurea sa ii interzici sa nu mai vbeasca cu ea deloc. il va enerva si il va determina sa vbeasca si mai mult cu ea.
Vbeste deschis cu el, fa-l sa inteleaga ca greseste!
roxrox
Postat pe 9 Iunie 2008 17:05
Problema e ca el considera ca nu greseste si imi aduce niste argumente care ma fac si pe mine uneori sa cred ca gresesc atunci cand ma supar. Spune ca e dreptul lui sa aiba un prieten cu care sa discute sica nu face absolut nimic rau.. si aici are dreptate... insa nu stiu cum poate fi o prietenie cu un om pe care l-ai avut partener 8 ani... se poate sa il privesti doar ca pe un bun prieten cu care sa iti discuti problemele fara sa iti starneasca anumite sentimente.. amintiri...?

Postat pe 9 Iunie 2008 20:59
Sa fie oare dependenta unuia de celalalt ??Si eu sunt despartita de babatul cu care am convietuit 8 ani -deci ca sot si sotie nelegitim.Nu mai am nimic cu el acum, nu ma mai intereseaza nimic despre el,m-a durut foarte tare cand el ma insela, si am pus capat relatiei definitiv.El are relatie ( cred ca mai are) , eu nu.
Mi-e teama sa nu fi o victima , adika persoana care sa le improspateze relatia lor distrusa,iar el sa te foloseasca, in ciuda faptului in care tu nu ai contribuit cu nimik la desfiintarea casniciei lor.Poate ca relatia lor nu s-a terminat definitiv, poate ca mai au ceva comun , poate nu toate partile corpului lor , accepta sfarsitul,dragostei nu-i poti pune piedica ,asa ca si cand tragi o linie...La mine au trecut 2 ani si ma leaga multe, ma leaga sarbatori, evenimente ,il vad uneori,fara ca el sa ma vada...am incetat orice legatura cu toate legaturile lui (prieteni),chiar daca sunt trei statii de masina intre noi.Ia atitudine, pune piciorul in prag, cere-ti dreptul tau la liniste sufleteasca , nu esti cu nimic vinovata, ei nu au copii impreuna.El sa aleaga- ori cu tine , ori cu ea..
micky04
Postat pe 10 Iunie 2008 12:24
Buna! Cea mai simpla explicatie este ca in medicina: sa te pui in locul celuilalt si sa vezi agentii patogeni si rezolvarea. Este doar o intoxicare sau o dependenta de ceva sau pur si simplu este o obisnuinta, o prietenie cronica. Cat timp nu iti afecteaza viata intima nu vad de ce ti-ai face probleme. Interesant ar fi sa te imprietenesti tu cu ea. Atunci sa vezi daca el mai discuta atatea lucruri si daca mai stau pe mess. Este o idee buna? Tu decizi!
Bogdan38
Postat pe 10 Iunie 2008 13:21
:) Bogdan, chiar asta am facut!:) M-am imprietenit cu ea si am inceput sa fac asta fara sa am vreun gand rau despre ea. Am incercat sa le inteleg nevoia de a tine legauta... de ce a mint, am fost un observator din umbra... am incercat sa aflu singura care sunt subiectele lor de discutie si am observat ca el nu se indeparteaza (fizic) niciodata de mine cand vorbeste cu ea. Imi permite sa stau langa el de cate ori simt nevoia atunci cand ei vorbesc pe mess si asta ma face sa cred ca merita sa am incredere in el.
Cum spuneam, m-am imprietenit cu ea, am vorbit despre ei, problemele lor... despre ceea ce i-a determinat sa se desparta.. despre relatia ei actuala... si imi spune ca pe ei nu ii mai leaga sentimente de iubire, desi amandoi au suferit cumplit dupa divort, dar sunt alte firi, isi doresc alte lucruri si nu avea rost sa continue o astfel de relatie.
Chiar si aseara am vorbit mult... si mi-a spus ca el pe mine ma iubeste si ca sunt o norocoasa, ca trebuie sa am grija de el pentru ca e un barbat bun si sa am incredere in mine si in relatia noastra. Ea e bucuroasa pentru noi, pentru ca si ea este foarte fericita alaturi de actualul prieten pe care il iubeste si la care nu ar renunta niciodata. Imi doresc sa o cred pentru ca eu inr-adevar asta as vrea sa fie realitatea... oricum, ei nu am ce sa ii reprosez: s-a purtat intotdeauna frumos, mi-a vorbit frumos si mi-a aratat mereu ca e bucuroasa sa fim prietene si e bucuroasa ca fostul ei sot, iubitul meu, e fericit.

Multumesc tuturor pentru timpul acordat pentru a-mi raspunde la mesaje. Apreciez.

Postat pe 10 Iunie 2008 17:47
Esti o dulce! Nu cred ca multe femei ar fi avut rabdarea ta! Felicitari pentru taria ta de caracter! Sa stii ca iubirea ta pentru el este foarte puternica si sincera! Si el trebuie sa aprecieze acest sentiment si sa fie langa tine. Consider ca nu trebuie sa te mai gandesti sau sa iti faci probleme! Il iubesti, te iubeste si doar asta conteaza! Iti doresc toata fericirea din lume! Sa fii iubita!
Bogdan38
Postat pe 12 Iunie 2008 06:57
buna iulia,iubirea nu insemna sa-i ingradesti loibertatea celuilalt,daca iubitul tau e prieten cu fosta,inseamna ca au reusit sa inteleaga amandoi ca le e mai bine ca priteni decat ca iubiti,asta inseamna ca amandoi stiu ce vor,treci peste asta cu dezimvoltura,lasa-l sa fie prieten cu ea,decat cu altii la bere sau la meci,ea ii v-a da intotdeauna sfaturi in favoarea ta.......nu te crampona de prietenia lor,daca ar fi fost ceva mai mult,daca se iubeau te dadeau la o parte rapid,in calea iubirii nu prea sta nimic.daca ii arati ca esti indiferenta atunci v-a simti ca este liber si asta ii v-a da incredere sa te respecte si mai mult.inca o data daca iubesti nu inseamna ca trebuie sa-i ingradesti libertatea........
simonaene29
Postat pe 12 Iunie 2008 11:43
Simona... tocmai asta nu am vrut sa fac: sa ii ingradesc libertatea. Nu ma deranjeaza prietenia lor, daca aceasta este sincera si nu se ascund alte sentimente in spatele amicitiei pe care ei o au. Vreau sa am incredere in el, in mine, chiar si in ea, pentru ca ma gandesc ca daca prietenul meu a iubit-o si a hotarat sa se casatoresca cu ea, inseamna ca e o persoana care merita si respectul si prietenia mea. Nu am nimic cu faptul ca ei tin legatura... nici nu as vrea din cauza mea ei doi sa nu mai vorbeasca... dar nici nu mi se pare normal sa se implice foarte mult in viata lui. Oricum am discutat cu ea despre asta si eu cred ca am rezolvat aceasta problema.
Multumesc tuturor pentru timpul acordat raspunzandu-mi cu un sfat la aceasta problema.

Postat pe 12 Iunie 2008 14:12
Pot sa raspund si eu?... Iulia, daca vrei sinceritate, tu esti viitoarea lui fosta gagica..o etapa; nu te supara, dar din descrierea ta, pentru mine, ca barbat, lucrurile sunt clare. Tu esti prea tanara ca sa se apuce de ceva serios cu tine, plus ca fosta lui sotie il cunoaste foarte bine..cu defecte, slabiciuni, samd..nu uita ca barbatul este ceea ce face femeia din el; si daca ea are experienta necesara, dar si dorinta.. tu nu vei mai conta. Deci, ca sa inchei...judeca la rece.
Dar poate ma insel.
anakin
Postat pe 20 Iunie 2008 17:56
incearca sa faci si tu la fel cu un fost iubit si vezi de actualului ii convine
dormary
Postat pe 21 Iunie 2008 07:40
M-a pus pe ganduri ce mi-ai spus tu, vaccin... insa ma gandesc ca daca nu ar vrea nimic serios cu mine, nu ar vrea sa ne mutam impreuna... nu stiu...poate ai dreptate... si eu ma gandesc la asta de multe ori si incerc sa vorbesc cu el, pentru a sti daca merita sa ma implic in relatia asta si mai mult sau nu.... oricum, am invatat ceva dintr-o povestioara a cuiva de pe Garbo.... aceea cu barbatul si prunul si.... bautul cu limita...poate ai citit-o...

In ceea ce priveste ce a spus ddormary, sunt sigura ca nu i-ar conveni... insa oricum as face-o, el o intoarce zicand ca nici o relatie de-a mea nu ar putea fi comparata cu relatia pe care a avut-o el. imi spune ca daca as fi stat si eu cu un om, zi si noaptea, timp de 8 ani... atunci poate ca as intelege... si intr-un fel are dreptate. Oricum, lucrurile merg din ce in ce mai bine, adica discutiile lor nu mai sunt asa de dese....sau cel putin, asta vad eu... am inceput eu sa vorbesc mai mult cu fosta lui si ne intelegem bine....sper sa fie totulasa cum imi doresc! Multumesc frumos pentru sfaturi!

Postat pe 21 Iunie 2008 14:38
Pune-l sa planteze pruni.Ca sa nu intelegi alte alea, asta inseamna, sa-i ocupi mai mult timpul si sa-l surprinzi cu initiativele tale personale.Viitorul se creeaza impreuna.Daca tu il lasi in pace, el trebuie sa isi ocupe timpul cu ceva.Atunci, nu ti se pare ca este mai corect sa-i ocupi tu timpul?Antreneaza-l. Fa jogging cu el, alergati impreuna.Nu pe aleile parcului, ci pe acelea ale vietii.Fa in asa fel ca el sa fie fericit cu tine,si sa nu mai aiba timp sa discute cu fosta.Pentru ca stii ce?Faptul ca a fost prieten si sotul ei, apartine trecutului.Tu esti acum prietena si sotia lui.Fa-l sa inteleaga ca trecutul apartine trecutului, si ca tu esti prezentul pe care trebuie sa-l claditi impreuna.Intra suficient in viata lui si fa-l sa vorbeasca despre tine.Fii convinsa ca nici unei femei nu-i convine sa-si piarda locul din inima unui barbat.Ori daca el ii va vorbi permanent despre tine, relatia lor va deveni plictisitoare.(Asta, pentru ca ti-au placut prunii mei.Intr-o zi am sa te invit sa bem o tuica, chiar daca intentia, nu se va realiza niciodata.Asta ca sa vezi cat de realist sunt uneori.)

Postat pe 21 Iunie 2008 21:17
Multumesc pentru comentariu, Vanghelis...o sa iau in considerare sfaturile tale pentru ca ai perfecta dreptate. Iar povestea cu prunul ii este cunoscuta si lui acum...:) mi-a placut atat de mult incat nu puteam sa nu i-o spun si lui....poate invatam amandoi cate ceva din ea..
Multumesc inca o data pentru solutiile care sunt convinsa ca aplicate, vor avea niste rezultate frumoase.

Postat pe 22 Iunie 2008 13:07
Succes Iulia

Postat pe 22 Iunie 2008 18:38
Multumesc, Vanghelis!

Postat pe 24 Iunie 2008 17:21
Da, vanghelis are dreptate ! Chiar daca am citit abia acum ce s-a discutat , as fi vrut sa te rog sa gasesti pentru voi doi preocupari care sa il surprinda , sa ii umple timpul si sa porneasca de la tine. Iesiti din casa , umblati si discutati despre orice va cade sub ochi, fa orice iti trece prin minte , dar UMPLE-I TIMPUL CU TINE ! Te-ai retras , analizezi ce se intampla intre ei , si ii lasi impresia ca astepti sa faca el primul pas. Ia-l pe sus, fara sa fii exagerata, sau nefiresc de altfel decat esti de fapt. Te iubeste ? Te vrea ? Esti a lui ! Ia-ti imperiul in primire !
maria_zada
Postat pe 9 Iulie 2008 22:39
eu am iubit asa de tare un barbat incat am luptat pentru el cu ,,cealalta".desi nu ma caracteriza o astfel de atitudine nu m-am putut abtine sa nu-l invadez si sa nu-mi iau in stapanire ,,imperiul".Dupa un an deja era prea prins ca sa-mi mai fac griji,iar acum,dupa trei ani de relatie ma urmareste un gand:oare e bine ce-am facut? Da,am luptat cu foarte multa energie si-am castigat.Oare?L-am iubit sau l-am luat in stapanire?Si una si cealalta si nu stiu de ce nu ma pot bucura.Spuneti-mi parerea voastra.Ma simt sfasiata.
Genia_hope
Postat pe 29 Septembrie 2008 13:44
Buna Cred ca este tarziu s a raspund,si eu sunt recasatorita de 8 ani ,iar sotul meu a mai fost casatorit,vb cu fosta sotie doar la telefon sau mess,doar pentru ca au un copil impreuna ,la inceput am fost putin suparata,dar dupa aceea mi-a trecut..au divortat cand copilul nici nu era nascut asa au convenint,si sotul meu m-a asigurat ca nu are nimic pentru ea si nici nu a avut ,s-a insurat de nevoie ,(mi-a explicat de ce)si atat timp cat au stat impreuna ,el preda la tara si ea era la oras ,apoi el a avut foarte multe"prietene"cu un chiar a trait 4 ani ,deci totul a fost din convenieta,iar copilul ...a venit p elume cand nu trebuia
paulast
Postat pe 28 Noiembrie 2008 02:19
draga mea, dar tu nu vezi ca pe fata iti arata amandoi, ca de fapt e mai mult decat o prietenie? ei doi au fost casatoriti, deci au avut relatii intime. cum poti crede ca sunt doar simpli prieteni? nu vreau sa te jignesc............, dar un barbat sa stea la barfa asa de des cu o femeie, mai ales cu fost nevasta, chiar nu intelegi nimic? de ce nu sta la barfa cu tine????
garbo052438
Postat pe 19 Septembrie 2009 15:11

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
sa judec cu inima sau cu capul 6 De la: bluelight 20 Februarie 2010 10:09
neintelegeri cu copilu 26 De la: zambila 16 Decembrie 2009 15:58
sa fie oare plictiseala? 2 De la: sexy_nico26 13 Ianuarie 2009 13:59
Eu cred ca daca il rogi pe Dumnezeu sa te ajute ca sa mergi pe drumul drept si sa te supui lui,omul are devii puternic si nu i-ar mai pasa de gurile rele si le-ar lasa sa vorbeasca singure pana le-ar sari ochii 17 De la: ingerasulluptator 12 Martie 2013 23:42
Consiliere Divorturi Violenta Domestica Droguri alcool 2 De la: livius33 17 Aprilie 2012 16:07
Setari Cookie-uri