Relatia cu un barbat mai in varsta

V�rstele iubirii..............

SE FACE NUNTA - vreau si eu info

Postat pe 8 Octombrie 2008 17:07
am mai postat pe forum.....mi-am facut prieteni, m-am contrazis..... Acum eu am o problema serioasa pe care nu pot sa o ignor. Stiu ca singura care poate decide sunt eu dar am nevoie totusi de cateva pareri....si sfaturi Am cunoscut un barbat pe internet cu 20 de ani mai in varsta ca mine, ne-am intalnit odata - am mers la un restaurant si am stat de vorba - stabilisem sa rupem orice legatura dar nici unul din noi nu a putut face acest pas. Am continuat sa vorbim, inca vorbim pe mess......mi-a spus ca ma iubeste.....eu am un tip de afectiune fata de el ( abia astept sa vorbim, sa stiu ce a mai facut). Eu sunt implicata intr-o relatie de mai multi ani care insa scartaie - dar nu din vina mea exclusiv ( fac tot posibilul sa-l inteleg, sa-l accept, sa-i fiu aproape). Acest barbat mai in varsta mi-a spus ca isi doreste o relatie cu mine - eu i-am spus ca sunt prea multe obstacole intre noi....dar am indoiala.... Ma simt in siguranta cand ma gandesc la el, ma simt protejata, alintata.....lucruri pe care nu le-am mai simtit de mult in relatia pe care o am (iubitul meu isi petrece foarte mult timp cu prietenii). Nu stiu ce sa fac, ce decizie sa iau. Stiu ca asa nu mai pot continua. Ori pun punct acestei relatii "virtuale" si imi vad de viata mea, ori pun punct relatiei reale si incerc alaturi de barbatul mai in varsta. Sunt un haos si probabil multi imi vor sari in cap ....dar nu mai stiu ce sa fac....
bubu, e greu. nu exista sfat fara a gresi. ai 21 de ani. daca te intalnesti cu el, nu inseamna ca te si mariti. un om la 40 de ani poate oferi dragoste, stabilitate, romantism, etc. ca va fi o relatie indelungata sau nu , asta nimeni nu poate sti. diferenta de varsta e cam mare . dupa capul meu as zice ca 10 ani ar cam fi o limita acceptata. dar, viata nu se ia dupa logica si dupa cum socotim noi ca ar fi bine.
si_totusi Postat pe 8 Octombrie 2008 20:42
1) stiu ca e cu 20 de ani mai mare si asta ma sperie si imi place in acelasi timp 2) un barbat la varsta asta e mai atragator pt ca stie sa ofere, este mai atent, mai tandru si pretuieste ce are 3) e cam dificil sa rup asa tam-nesam relatie pe care o am acum....noi am mai fost despartiti....dupa 3 ani impreuna ne-am despartit ...am fost despatiti un an jumatate .... ne-am impacat de 2 ani... 4) nu pot sa ma joc cu sentimentele oamenilor asa.....de inselat nu se pune problema ......dar am nevoie de ceva care sa-mi aprinda "beculetul"..... nu stiu...pur si simplu de data asta m-am trezit in fata zidului si nu stiu ce sa fac si pe unde sa o iau....stanga sau dreapta? tu ce fel de persoana esti? - depinde la ce te referi....sunt o tipa realista si pragmatica, nu-mi pierd capul dupa orice fluturas, am trecut prin multe greutati, am facut totul cu manutele mele si mereu am incercat sa fiu independenta. Sunt studenta si am si un job in acelasi timp te gandesti si tu la un moment dat sa te mariti, sa faci copii? - bineinteles!!! imi doresc enorm sa am copii, imi plac la nebunie... sa ai o cariera sau sa te ia el la inimoara asa simplu? - n-as suporta sa fiu o intretinuta, inca de pe acum incerc sa ma orientez catre o cariera care sa-mi aduca satisfactii ce fac parintii tai lately? - muncesc...sunt mandri ca fata lor e cuminte, e la scoala si are si serviciu, sunt mandri ca am 21 de ani si prietenul meu nu a dormit niciodata la mine, ca la varsta asta inca nu m-am maritat ( toate fetele pe care le cunosc ei s-au maritat in ultimii 2 ani)....mai au grija si de fratiorul meu mai mic.......ar fi distrusi daca ar afla ca am o relatie cu un barbat apropiat de varsta tatei... altceva?? raspund cu placere daca va ajuta sa-mi dati un sfat si multumesc din inima celor care mi-au scris

Postat pe 9 Octombrie 2008 15:11
Te superi dak sunt de acord cu..Alina, chiar imi place cum gandeste si cred ca multe am avut prietenii pe net diferite pe care le-am selectat in timp si am pastrat legatura doar cu cei care-i simteam pe aceeasi lungime de unda....cu care ne placea sa comunicam , vrute si nevrute..... , intr-adevar te gandesti pe cine vrei sa dezamagesti, te gandesti ca poate o sa fii tu dezamagita, dar lasa timpul sa vorbeasca, nu te grabi in decizii, mai ai rabdare, ai timp nu ai de ce sa te grabesti...esti tanara, aproape independenta....numai tu poti sti ce e in sufletul tau, numai tu stii ce te face fericita, multumita si ce-ti aduce zambetul pe buze....
Postat pe 9 Octombrie 2008 22:29
De la: CRYLE, la data 2008-10-09 22:29:26Te superi dak sunt de acord cu..Alina, chiar imi place cum gandeste si cred ca multe am avut prietenii pe net diferite pe care le-am selectat in timp si am pastrat legatura doar cu cei care-i simteam pe aceeasi lungime de unda....cu care ne placea sa comunicam , vrute si nevrute..... , intr-adevar te gandesti pe cine vrei sa dezamagesti, te gandesti ca poate o sa fii tu dezamagita, dar lasa timpul sa vorbeasca, nu te grabi in decizii, mai ai rabdare, ai timp nu ai de ce sa te grabesti...esti tanara, aproape independenta....numai tu poti sti ce e in sufletul tau, numai tu stii ce te face fericita, multumita si ce-ti aduce zambetul pe buze.... nu ma supar!! si mie imi place cum gandeste... tocmai va cer parerea pt ca sunteti obiectivi....eu sunt subiectiva si indecisa.....vb cu omul asta de 3 luni pe internet... ma face sa ma simt bine, ma incurajeaza.....ma face sa zambesc......si iubitul face ( sau facea pana de curand) toate astea....poate e si curiozitatea.....e o situatie ciudata si dificila.... va multumesc pt raspunsuri numai bine
Postat pe 10 Octombrie 2008 09:55
buburuzo, se pare ca avem ceva in comun mai putin iubitu haha si eu sunt cam in acelasi stadiu cu tine din pct de vedere profesional, lucrez full timp si sunt anu 3 la o facultate (la zi evident), si imi impart timpul intre cele doua prioritati ale mele + prietenii mei. tin tare mult la ei. si eu am avut tentative d'astea pe net, si iti spun doar din experienta, ca doar nu ma bag sa comentez ceva aiurea de care habar n-am... nu cred ca mi s-a intamplat sa dezamagesc pe cineva intr-o relatie, oricum ar fi fost ea.. si nici in general nu cred ca am dezamagit pe cineva.... doar pt simplul fapt ca am avut mare grija sa nu se intample asta, cum nici mie nu imi place sa fiu dezamagita .... mi se pare cel mai crud lucru pe care il poate face cineva.. pt ca am fost dezamagita de baieti si m-a durut f tare, dar cu toate astea, am invatat cum se trece peste si astfel mi-am folosit toate atuurile doar pt a ma creste pe mine insumi si a ma cunoaste mai bine.. cred ca asta e secretul unei relatii esuate (caci si ea are secrete, nu stiai? ) trebuie sa te descoperi pe tine inainte de a avea pretentii de la altii si de a-ti aseza viata ta sa fie ea exact cum ti-ai dorit de atata timp: sa iubesti, sa fii iubita, sa daruiesti, sa ai o familie a ta, sa ai prieteni adevarati langa tine.... dar toate astea se contraataca in timp, caci ramai dezamagita si de prietena cea mai buna ..... lucrurile se intampla... dar trebuie sa te ridici de fiecare data... oof ... iar aberez mult ..... dar uite, legat de relatiile astea online, au avatanjele lor, pt ca e foarte usor sa cunosti asa o persoana si sa dezvolti un subiect, care treptat sa deveniti apropiati unul cu altul, si apoi sa treceti la faza a doua: face2face .. ce-i drept, multa lume se teme de partea a doua, cu vazutu, pentru ca nu vor sa se infrunte cu dilema "momentului tacut"... stii cand vine la un moment dat un moment de silence intre cei doi, si te intrebi WTH, ce sa spun acum? si in fine, sunt multe alte temeri d'astea, am tot auzit lucruri ciudate si mai putin bizare... dar in rest...... ideea de atractie intre cele doua pers, ca una e ce si cum vorbesti cu un om pe net, si alta cand veti fi fata in fata... in fine....... eu cred ca astea 3 luni cu tipu de 40 de ani nu o sa dureze... o sa vezi ca totul se termina, asa si cu ideea in sine legata de faptul ca esti tu acu in dilema si nu stii ce sa faci. mai degraba, ofera-i o pauza prietenului tau... sa stii ca e mai mult decat benefica, in relatie si in sufletele voastre... cea mai buna cale, apoi.... reveniti-va si lupta pt cine iubesti si pt cine te face fericita, nu asta cautam toate?? fericirea? salutari, v-am pupat si mersi pt ganduri
Neghinitza Postat pe 10 Octombrie 2008 17:51
noi ne-am vazut face2face odata.....atunci hotarasem de comun accord ca nu are rost sa continuam....dar am mers mai departe in ciuda tuturor semnalelor din capsoru' meu derutat ( e cu 20 de ani mai mare, gandeste altfel, se poarta altfel, are alte asteptari de la maine )...... stiu sigur ca-l iubesc pe omul care mi-a fost alaturi pana acum....nu pot sa sterg cu buretele atatia ani....si mai stiu ca n-as putea avea o aventura cu un om de 40 de ani ....mai ales ca el vrea ceva serios... oricum m-am decis.....lupt pt fericirea mea chiar daca e in lucruri marunte cum ar fi un mesaj sexy in mijlocul zilei am realizat ca nu ma vad langa acel om de 40 de ani....nu pot ... si am decis sa inchei discutiile cu el....ii fac doar rau.... el stie ca sunt implicata in aceasta relatie si mi-a spus ca asteapta si ca are o speranta....dar eu i-am spus ca nu vom fi niciodata impreuna din punctul meu de vedere..... il iubesc pe bubul meu mic si prostut asa cum e el.....pt ca el e singurul care ma cunoaste cu adevarat, care ma accepta asa cum sunt si in preajma caruia ma simt eu, ma simt mai buna, mai frumoasa..... va multumesc din suflet pt sfaturi, pt ca m-ati inteles, pt ca ati fost langa mine......cand am pus intrebarile pt voi am realizat ca mi-am raspuns singura..... nu condamn fetele care au relatii cu barbati mai in varsta...sunt atragatori, rabdatori si compenseaza lipsa tineretii cu tandrete si atentie....dar nici unul nu l-ar putea inlocui pe micul meu tampitzel numai bine si sa fiti iubiti
Postat pe 11 Octombrie 2008 09:23
sa fii fericita dear buburuzo!!!!!!! asta e ce conteaza cel mai mult! sa faci tot ce iti sta in putere pt o iubire sanatoasa (si reciproca bineinteles) ne auzim
Neghinitza Postat pe 11 Octombrie 2008 15:23
multam fain multam din suflet nu ma asteptam sa gasesc atatea sfaturi bune si atata intelegere... si atatia prieteni
Postat pe 13 Octombrie 2008 15:49
Buna, am o curiozitate: daca ai doar 21 de ani, de cati ani esti impreuna cu actualul tau prieten?
vero_manea Postat pe 21 Octombrie 2008 00:28
suntem impreuna de cand aveam 15 ani......pe la 18 m-am despartit de el.....la 19 ne-am impacat cap la cap ar fi 5 ani, nu?
Postat pe 21 Octombrie 2008 17:14
Da, tu stii mai bine. Mie-mi ieseau, dupa cum ai scris mai sus, sase ani jumate cu tot cu despartire si impacare, ceeea ce insemna ca sunteti impreuna din generala.
vero_manea Postat pe 22 Octombrie 2008 23:20
Barbatul meu e cu 18 ani mai mare si ma gandesc ca se va vedea diferenta cand va avea el 70 si eu 50, dar nu se vede la 30.... Asta-i sigur, dar nu e sigur daca vom apuca varsta asta...asa ca bucurati-va de dragoste!
elle Postat pe 29 Octombrie 2008 08:44
eu incerc sa fiu fericita si sa ofer fericire......nu ma intereseaza gura lumii...... pana la urma urmei nu impart nimic cu lumea..... momentan sunt nauca si bezmetica, nu am multe notiuni despre viata adevarata si despre cat de frumoasa dar al dracului de grea este.....am totusi o varsta..... cred ca un barbat mai in varsta iti ofera mai multe....are rabdare, e tandru, e dulce, e generos sufleteste....dar este mai in varsta si nu se stie daca va tine pasul cu tine, daca va accepta schimbarile, stilul de viata, nevoia de prieteni si de iesiri cu fetele un barbat apropiat in schimb intelege lucrurile astea pt ca si el are nevoie de timp pt el...dar este egoist....vrea sa primesca cat mai mult in schimbul a cat mai putin..... acum timpul va fi un bun sfetnic..... multumesc de raspunsuri numai bine
Postat pe 29 Octombrie 2008 09:24
poate iti ofera protectie acest individ dar...........ai 21 ani sa fim seriosi. la 21 ani nu se safrseste lumea....abia acum ai inceput sa simti gustul vietii. baga-ti mintile in cap.barbati sunt suficienti in lumea asta si fii sigura ca unul aproape de varsta ta vei gasi. nu e de tine nu de alta dar trebuie sa te gandesti ca el cand isi incepea viata adica avea 20 ani tu abia te nasteai. cautat-i unul pe varsta ta...nu te cobora ata de jos nu de alta dar presupun ca ai capacitati care le poti arata unui tanar nu unul bosorog. peste 20 de ani el va avea pielea lasata si pana sa decojesti banane va trebui sa-ti iei un vibrator pe post de ajutor
yoyob Postat pe 3 Noiembrie 2008 11:05
gandirea ta e buna numai gandeste-te ca el deja a trait viata cum a vrut-o acum te-ar lua de umplere a golului din timpul lui nu? ai toata viata inainte.si tipi tineri gramada.........asteapta ca doar nu trebuie sa te mariti acum si nici sa zici ca esti ratusca cea urata si nu vei mai avea nici o relatie. RABDARE.
yoyob Postat pe 3 Noiembrie 2008 11:10
eu nu vreau sa ma marit.........nici nu se pune problema.... despre tipii tinerei si frumusei....ce sa zic....ma dezamagesc cumplit....ma trezesc ca nu am cu cine sa vb.....nu ma intelege nimeni.... nu e vorba ca va avea pielea lasata sau ca si'a trait viata.... am avut ocazia sa iesim mai multi amici la o bere in oras, printre care si el..... si este un tip ok, plin de viata, haios, sarmant ( chiar daca nu e Fat-Frumos), stie sa faca un compliment fara sa sune obscen, stie sa se faca placut si apreciat.....se vede ca ma apreciaza si ma respecta mult....mi'a spus ca indiferent ce alegere voi lua vrea sa fiu fericita fiindca merit asta.....mi'a mai spus ca el nu poate sa'mi garanteze fericirea dar ca poate garanta ca va face tot posibilul sa'mi fie alaturi, sa incerce sa ma faca fericita, sa'mi ofere sprijin in tot ce fac ( si nu se referea la bani pentru ca stie ca n'as accepta)... oricum, daca as avea o relatie cu el...nu cred ca m'as casatori cu el..... eu nu ma vad langa cel cu care am impartit ultimii ani....daramite langa un barbat de 40 de ani..... situatia asta a luat o turnura mai mult decat ciudata....acum singurul lucru pe care mi'l doresc e sa fiu singura, sa nu am obligatii fata de nimeni, sa'mi vad de viata mea, sa am mai mult timp pt mine.... sunt nauca, bezmetica, confuza si simt ca intru intr'o aura de stupizenie ....nu ma mai recunosc!!!
Postat pe 3 Noiembrie 2008 13:27
bubu, stii ce? fa , ce-ti canta inima! vrei cu cel mai in varsta? ok. nimeni nu te pune sa te mariti. acum cativa ani , ti-as fi facut asa o teorie fara cap si fara coada, unde as fi zis tot felul de tampenii, bune doar ca sfaturi pentru altii . am trecut printr-o experienta destul de neplacuta si, acum am alte pareri. viata sa o traiesti asa cum simti la un moment dat; fara multe teorii si fara sa tot astepti un drob de sare care ,ar putea sau nu sa cada. a avea o relatie cu un om, nu inseamna neaparat si maritis. cum spuneam, diferenta de varsta e cam mare pentru o casnicie insa, ca sa aveti clipe placute impreuna, se poate. ce va fi , ce iti va rezerva viitorul, vei vedea.
si_totusi Postat pe 3 Noiembrie 2008 14:19
multumesc de sfaturi si incurajari........ideea e ca nu stiu ce'mi doresc cu adevarat... si mai e si problema cum sa pun capat unei relatii pe care eu am inviat'o?? e complicat.......daca ar doar alb si negru ce usor mi'ar fi si mie... nu stiu daca sunt dispusa sa renunt la anii investiti, sentimentele, timpul, rabdarea langa Y........dar deasemenea nu stiu daca sunt dispusa sa'mi pierd identitatea incerc sa fac sa mearga o relatie doar de dragul de a fi cu X.....nu stiu daca va merge....are totusi dublul meu la varsta.....si nu stiu daca sunt dispusa sa pierd tot pentru a fi cu el fara sa stiu daca voi fi fericita....... complicat, nu?? as vrea sa plec in vacanta, sa stau singura, sa nu mai stiu de ei.....tare as vrea sa'i pun fata in fata si sa se descurce.... as fi puternica si curajoasa daca as face asta sau doar o "fufa" care se foloseste de ei??? offff......de ce e asa de greu cand e vb de tine??
Postat pe 3 Noiembrie 2008 15:34
Sunt barbati care merita sa fie iubiti chiar daca au trecut de prima tinerete, muuult mai mult decat ar merita tinerii din ziua de azi!
elle Postat pe 4 Noiembrie 2008 10:12
nu contest..... el a fost casatorit pt 3 ani si mi'a spus ca a fost cea mai mare greseala a vietii lui si bine ca nu a avut copii, desi ii iubeste... mi'a spus ca nu a simtit niciodata ce simte pt mine...el nu a dus grija nimanui si nu a avut incredere in nimeni cum are in mine.....mi'a spus ca ma asteapta toata viata daca e nevoie, ca eu sunt singura care a scos ce'i mai bun din el... mi'a spus sa fiu mandra ca am reusit sa'l transform din omul rece care era intr'un om care traieste.... ma flateaza toate astea, avand in vedere si varsta pe care o are nu ma asteptam sa se aprinda asa.....credeam ca are mai mult sange rece....dar vorba aia "dragostea ca si pojarul sunt din ce in ce mai periculoase odata cu inaintarea in varsta..." oricum....nu sunt capabila sa iau o decizie acum...las timpul sa curga ca sa vad cum evolueaza situatia.... numai bine
Postat pe 4 Noiembrie 2008 10:58
Eu zic ca merita sa-l iubesti...iti spun din experienta proprie ca exista mai putine sanse sa fii dezamagita de un barbat mai in varsta! Ei stiu ce vor de la viata, ce simt si cum sa se poarte...Si diferenta de varsta dintre voi s-ar putea sa nu se observe (fizic) decat fff tarziu...si asta nu ar trebui sa fie un impediment! Nu se stie cine cat traieste...Si barbatul meu a mai fs casatorit vreo 4-5 ani...eu aveam 17 ani cand ne-am cunoscut si el 35...casatoria lui a fost un esec si cred ca barbatii mai fac si comparatii si de asta te apreciaza si mai mult...Eu inteleg ca esti tanara si tentatii apar la tot pasul...si eu am avut tentatii...dar nu se compara cu iubirea...pana la urma nu aventurile te fac fericita ci dragostea adevarata si daca o ai e pacat sa o pierzi...unii o cauta o viata si n-o gasesc!
elle Postat pe 4 Noiembrie 2008 12:22
multumesc de raspuns.... ai dreptate in ce spui....dar mai e si problema ca eu sunt implicata intr'o alta relatie care dureaza de mai multa vreme...e un lucru complicat....ne'am despartit odata, ne'am impacat.... ma simt vinovata ca ma gandesc sa'l parasesc...nu stiu... nu sunt in stare sa'mi gestionez sentimentele si trairile in aceasta perioada..... oricum a devenit mai interesat de aspectele materiale ale vietii decat de mine, propriu zis....nu realizeaza ca s'a schimbat si nu in bine, ca ma va pierde daca nu reactioneaza....desi am discutat de zeci de ori... chiar nu mai stiu.... numai bine
Postat pe 4 Noiembrie 2008 15:06
ca mine spui ELLE
Neghinitza Postat pe 4 Noiembrie 2008 16:45
Candva am mai postat pe un site privitor la acest subiect. Am fost injurata si atacata si acuzata si...cate si mai cate. Au fost si persoane care m-au aprobat; destul de putine. Am o relatie cu un barbat cu 38 de ani mai mare decat mine. Mai mult decat atat, de 6 ani suntem casatoriti. Eu am 33 de ani. Socoteala o puteti face voi. Suntem foarte fericiti ca familie; nu avem copii fiindca mie nu-mi prea plac copiii; el si-ar fi dorit mai ales ca din casnicia anterioara care a durat vreo 30 de ani nu a avut copii; nu a divortat pentru mine; ne-am reintalnit dupa divortul lui; spun reintalnit fiindca in liceu mi-a fost profesor. Am trecut prin atat de multe greutati!!!! Si nu fiindca familia mea nu l-ar fi acceptat; locuim cu mama mea si cu bunica mea intr-o casa ce-i drept foarte mare; dar suntem toti impreuna si ne intelegem bine. Am trecut si trecem prin momente inca destul de critice; dar asta s-ar fi putut intampla si daca el ar fi avut 33 de ani (chiar luna trecuta ne-a murit de leucemie un prieten care avea 32 de ani). Ceea ce vroiam sa va spun, fara a sustine o teorie sau alta, este ca fiecare trebuie sa aleaga, orice varsta ar avea, in functie de cum ii dicteaza inima si de nevoile sale sufletesti. Depinde mult si de cel mai in varsta, d cum gandeste el, de atitudinea pe care o are. Sotul meu, profesor fiind, se comporta cam ca elevii lui : blugi rupti, adidasi "trazniti", etc.; si inca mai preda fiindca elevii il cheama in fiecare an si il iubesc nespus. Va spun ca nu as putea sa traiesc fara el; viata mea nu are sens fara el; ma pregatesc zi de zi pentru momentul in care el nu va mai fi pentru ca atunci sa nu mor si eu; dar stiu ca dupa el nu va mai exista altcineva. Sunt un om cu capul pe umeri si cu o cariera in plina ascensiune; nu se pune problema unui "interes" nici de-o parte si nici de cealalta. Insa amandoi am stiut, cand ne-am casatorit, ca este "pana cand moartea ne va desparti"; amandoi am pretuit la fel de mult sacramentul casatoriei si ceea ce ne leaga mai presus chiar si de dragoste, este credinta in Dumnezeu. Aceasta este o perspectiva diferita asupra temei propuse de voi. Sper sa va fie de folos.
puski Postat pe 11 Noiembrie 2008 13:57
"Va spun ca nu as putea sa traiesc fara el; viata mea nu are sens fara el; ma pregatesc zi de zi pentru momentul in care el nu va mai fi pentru ca atunci sa nu mor si eu; dar stiu ca dupa el nu va mai exista altcineva. Sunt un om cu capul pe umeri si cu o cariera in plina ascensiune; nu se pune problema unui "interes" nici de-o parte si nici de cealalta. Insa amandoi am stiut, cand ne-am casatorit, ca este "pana cand moartea ne va desparti"; amandoi am pretuit la fel de mult sacramentul casatoriei si ceea ce ne leaga mai presus chiar si de dragoste, este credinta in Dumnezeu." Ce frumos ai scris, pe sufletelul meu! Si eu sunt casatorita cu un barbat cu 20 de ani mai mare.Ne iubim, fiecare am avut un mariaj anterior nefericit, dar... aici exista un dar, din cand in cand fericirea ne este umbrita de fiica lui. Tare greu este pentru ca el acum nu-si mai doreste alti copii, eu da din tot sufletul. E greu! Dar Buburuza mica nu are o problema nici din acest punct de vedere, un barbat la 40 de ani poate dori copii, si are timpul fizic, cel putin teoretic, sa-i creasca.
Brain Postat pe 11 Noiembrie 2008 14:42
foarte frumos! sincer ma bucur pentru tine si pentru dragostea pe care o traiesti. tocmai asta era dilema mea...daca acest barbat mai in varsta imi poate oferi ceva similar...interes material nu am... am apreciat la el tocmai simplitatea si sufletul lui mare... eu nu sunt sigura ca merita sa ma angajez intr'o asemenea relatie... nu pot spune cu exactitate de ce.... probabil ca acum 4 luni as fi spus nici gand....dar noi ne'am apropiat intai ca prieteni, l'am cunoscut in alta lumina.... incet incet am inceput sa tin la el....nu pot spune ca'l iubesc. nu stiu....chiar nu stiu... totul e asa confuz..... numai bine
Postat pe 11 Noiembrie 2008 16:58
Stii, nu cred ca esti confuza. Cred ca ai plecat de la o ipoteza sau premiza gresita : relatia cu un barbat mai in varsta. NU. Relatia cu EL care este mai in varsta decat mine; nu stiu daca ma fac foarte bine inteleasa; EL are o personalitate, un fel de a fi, un caracter, un chip, un glas, un trup, un miros; EL, din intamplare este mai in varsta; pune-ti intai problema daca vrei sa fii cu EL, nu cu un barbat mai in varsta, in general. Inainte de a fi cu sotul meu aveam o prietena de 26 de ani combinata cu un tip de 50; radeam de ea toata ziua; acum n-as mai rade fiindca acum o inteleg. Trebuie sa vezi intai omul si apoi varsta. Apoi, din punctul meu de vedere "prietenia", "concubinajul"(nu prea imi place cuvantul), "convietuirea libera".....nu sunt OK, orice varsta ai avea. Stiu ca la concluzia asta se ajunge greu; e un dar de Sus sa poti vedea lucrurile astfel cu seninatate si fara sa te intereseze parerile celor din jur; dar e pacat in ochii lui Dumnezeu, fie ca esti constient de el, fie ca nu. Casatoria nu e un bau-bau, cum s-a inradacinat in constiinta tinerilor in ultima jumatate de mileniu; este un sacrament, o taina, spun ortodocsii; face parte alaturi de botez, de maslu, de mir, de impartasanie, de spovada, din tainele credintelor crestine. In orice caz, revenind la dilemele tale, cred ca ar trebui sa o iei incet, sa il cunosti, sa vezi daca iti place sa fii cu el. Poate ca nu-ti place cum mananca, cum doarme, cum isi aranjeaza lucrurile in dulap, cum isi sufla nasul, cum rade, cum plange..... Cunoaste-l, lasa-te cunoscuta apoi ia o decizie si vezi daca vrei sa-ti petreci viata alaturi de el. Daca atunci cand el va avea 70 de ani il vei mai iubi tot atat de mult. Daca bolnav fiind, vei gasi ca a sta la capataiul lui este suprema bucurie a vietii tale. Si, nu in ultimul rand, gandeste-te ca el va imbatrani si tu vei inflori; iar daca intr-o zi nu vei mai vrea sa-i fii alaturi, vei parasi nu un barbat in floarea varstei ci un om batran pentru care cuvantul "viitor" nu mai exista.
puski Postat pe 12 Noiembrie 2008 12:19
puski exact asa gandesc.....din acest motiv sunt confuza nu am o relatie cu el si mi'e teama sa am una....pentru ca nu sunt sigura pe sentimentele mele.... imagineaza'ti cum ar fi sa ma ancorez intr'o relatie si apoi sa constat ca nu e ceea ce'mi doresc si sa'i frang inima, sa'i calc visele in picioare si iluziile..... tocmai fiindca stiu ca orie daruire totala ori nu e nimic..sunt confuza... nu sunt o pustoaica care isi flutura genele si zambeste, se joaca cu sentimentele oamenilor si apoi rade..... nu as putea face asta...... din acest motiv stau si masor fiecare cuvant, analizez fiecare farama de sentiment si de emotie.... daca as stii ca voi fi fericita nu mi'ar pasa.....nu ma intereseaza gura lumii....as fi eu cu el si am fi fericiti... dar oare as putea sa'l fac fericit?? oare eu as fi fericita?? viata mea s'ar schimba cu totul......oare sunt atat de hoatarata, ambititoasa, atat de puternica incat sa accept aceasta schimbare?? as putea face fata?? oare el e la fel de hotarat??el spune ca ar face orice....dar oare orice-ul e chiar orice?? stiu si eu foarte bine ca pot exista lucruri care sa'mi placa si altele care sa nu'mi placa.....nu'l privesc ca pe un barbat mai in varsta (chiar daca asa am scris...a fost ca sa ma fac inteleasa)...il privesc ca pe un barbat....unul care a cautat toata viata pe cineva care sa'l aprecieze pentru ceea ce este nu ceea ce face, sa'l inteleaga, sa'l sustina, sa'i fie alaturi, a cautat pe cineva pentru care sa aiba motivatia de a schimba ceva in viata lui.....cand l'am cunoscut era un tip rece si dur....nu'l impresiona nimic.... am vorbit....mult..foarte mult si mi'a spus ca i'am castigat increderea, ca nimeni nu a reusit asta, mi'a spus ca am ajuns in locuri de mult uitate din inima lui. ca abia acum simte ca incepe sa traiasca....ca nu a cunoscut asa sentimente..... deci este un EL....dar este un EL inca necunoascut pentru mine.... si eu am postat fiindca sunt implicata intr'o alta relatie....si ceea ce a inceput ca o simpla prietenie s'a transformat in ceva mai mult....(nu mi'am inselat iubitul....sa nu crezi asta)...dar pur si simplu acest barbat nu mi'e indiferent...am incercat sa renunt la discutiile noastre...dar nu am putut si eu nu stiu daca sa renunt la actuala relatie pentru a incerca alaturi de EL sau pur si simplu sa'mi vad de drum ca si cand nu s'a intamplat nimic....asta e dilema mea mulutmesc de raspunsul postat....apreciez enorm numai bine
Postat pe 12 Noiembrie 2008 17:18
bubu, pana nu incerci, nu stii. daca esti tentata la o alta rel. fata de cea actuala, inseamna ca ceva scartaie.iar scartaielile acestea, nu anunta nimic bun. fericire si , incearca!
si_totusi Postat pe 12 Noiembrie 2008 21:05

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
sex anal - intrebari	189	De la: AndraMicu 5 Aprilie 2009 23:19
ROMANTISMUL_(mai sunt romantici printre noi ?	27	De la: Ioana007 21 Aprilie 2009 22:08
Ziua magica in care am fost mireasa	8	De la: micki23 20 Februarie 2009 01:40

cum sa il cuceresc?	67	De la: anirica 22 Mai 2011 13:00
Am nevoie de un ajutor...mai ales din partea femeilor...	7	De la: Alecsx 23 Aprilie 2009 15:09