e greu sa fii parinte

EMO

Cred ca fiica mea isi induce voma
De la: sora_ilsi, la data 2010-01-08 01:28:58sa te mai descurajez si io un pic? fiica-mea cea mare face 19 ani in martie, e pe-a 12-a si apoi urmeaza facultatea, nu si-a inceput viata sexuala, iar de prieteni sau maritat nici nu vrea sa auda...deci, fac deja 19 ani de cand nu am concediu, dar traim si noi printre picaturi...curaj! ni se pot intampla lucruri si mai rele...

...scuzati/ma va rog...dar asta cu viatza sexuala...ce importanta are???...ce io i/am spus maica/mii cand si cum si cat si ce...am facut io??...am ascuns informatzia asta...pana la momentul maxim...si nici eu nu vreau sa stiu asha ceva despre fiica/mea cand o sa creasca mare...de ce sa intru io cu bocancii in viatza ei intima???
garbo055472
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:38
...multumesc...foarte frumoasa intentia...dar eu nu am curajul nici macar s/o las pe mana maica/mii...dar pe mana unor streini...nici atat!!
garbo055472
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:40
eu prin natura profesiei m/am obisnuit sa nu blamez mama care isi respinge copilul...din pantece,din brate sau de langa ea...nu toate fiintele cu instinct matern au si abilitatea de a fi mame...472,nu stiu daca dialogul tau e pe bune,dar daca e asa,eu zic,totusi,ca n/ar strica sa mergi la protectia copilului sa discuti toate astea cu cei care s/au mai confruntat cu situatii similare
elodia
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:44
...cine a spus ceva de intrat cu bocancii in viata intima a fetei? io ziceam altceva, ca nici dupa 18 ani ai fetei s-ar putea sa nu scapi de datoria de parinte...acum ai inteles?
sora_ilsi
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:45
472....faptul ca nici acum nu ai un nume , spune totul.

...parerea mea...ar trebui sa ai mai multa incredere in tine si deabea dup'aia poti avea incredere in altcineva...
...normal ca nu ai incredere in mine...dar , daca nici in mama ta nu ai incredere atunci imi pare rau ca o spun dar chiar mi-e mila de tine.si stiu foarte bine de ce spun asta....
l_flory
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:47
...si io stiu foarte bine de ce zic asta...ca nu am incredere in maica/mea.....si nici fiica/mea nu tre sa aibe incredere in mine ..peste un timp bineinteles....poate imbatranesc si innebunesc de tot...cine stie...ce ea tre sa se ia dupa mine...la o adica??
garbo055472
Postat pe 8 Ianuarie 2010 02:39
..cine e primul..pe undeva..intr/un anumit domeniu....sigur in alta parte..pentru el..e prea tarziu!!!
garbo055472
Postat pe 8 Ianuarie 2010 02:57
472....tu te crezi deja batrana sau ai imbatranit fara vreme ...nu stiu...dar iti spun eu sincer...e foarte placut sa stii ca propriul tau copil are incredere in mama sa. asta daca i se ofera la randul sau....tu nu vrei sa crezi ca-ti vei plimba nepotii in parc sau sa-i duci la teatru sau pur si simplu sa-i ai in preajma ta ...?
...atunci pt ce dracu sa mai traim la batranete...?murim cand ne cresc copiii sau ce...? atunci totul a luat sfarsit..?

NU

eu sper la o batranete frumoasa....
l_flory
Postat pe 8 Ianuarie 2010 02:58
472, cu tine e greu de discutat

da' fac si eu ca ilsi si iti mai explic o data...parintii NU ar trebui sa-si proiecteze dorintele vietii lor esuate asupra copilului si sa ajunga nu mai tina cont de ce anume ar vrea acel copil, sau ce anume i s-ar potrivi acelui copil

acum am fost destul de clara ?

stai ca acum vad raspunsul tau dat lui gavril, ca sentimentul de mama nu e ceva unic si special, ci e ceva injositor

in cazul asta chiar pierdem vremea cu tine, sau ma rog, eu pierd vremea cu tine...nu are sens sa mai discut cu cineva care crede ca a fii mama e injositor
raman la parerea mea: cauta naibii ajutor specializat, ca ai mare, mare nevoie
Anouk
Postat pe 8 Ianuarie 2010 08:32
472, ma intreb, cat de nefericita a fost copilaria ta?
mama ta te-a iubit sau te-a facut sa te simti supliciul vietii ei, asa cum faci tu cu fetita ta?
garbo_C
Postat pe 8 Ianuarie 2010 08:50
nici chiar faptul ca ai avut o copilarie nefericita si lipsita de iubire nu-ti da dreptul sa iti consideri copilul o povara si sa nu-i oferi ceea ce tu nu ai primit
din contra....
eladaela
Postat pe 8 Ianuarie 2010 08:54
mai gagici, eu cand ma conversez cu fata asta am senzatia ca ma dau cu capu' de-un zid

nu stiu voi...
Anouk
Postat pe 8 Ianuarie 2010 08:55
eu cred ca nu vorbeste serios, e doar foarte suparata si singura....si mai pesimista din fire
ghinion de nesansa
da' las' ca iasa el, soarele, si pe strada ei
zambila
Postat pe 8 Ianuarie 2010 09:03
zambilut....macar de-ar fi asa
dar fata asta cred ca nu vede padurea de copaci
eladaela
Postat pe 8 Ianuarie 2010 09:11
eu cred ca vorbeste chiar foarte serios si ma bazez doar pe un singur argument cand fac afirmatia asta...am intalnit astfel de mame si unele erau chiar persoane instruite,ura pentru barbatul pe care il considerau responsabil de esecul lor se proiecta asupra copilului...uneori nu exista nicio legatura intre atitudinea persoanei respective si relatia sa cu familia de origine
elodia
Postat pe 8 Ianuarie 2010 09:20
De la: garbo055472, la data 2010-01-08 01:22:51..am zis deja ..e fetitza...si nu sunt ..cum ziceti voi...si mama si tata...nu exista asha ceva...sunt ma/sa..si cu asta basta...si tre s/o cresc pana la 18 ani...adica io 18 ani nu am concediu..din meseria asta de parinte.


Cred ca greutatile vietii te-au adus in acest prag al pesimismului maxim.
Am 32 de ani si o minune de fetita de 5 ani .........si sincer mi-ar fi placut sa o fi facut mai devreme, sa fiu o mama mai tanara.
Eu sunt pentru fetita mea si mama si tata si prietena si m-am lovit de greutati ca toti oamenii dar nu mi-am pierdut niciodata speranta si optimismul. Nu am vazut nici macar o data partea goala a paharului.
Starea ta influenteaza foarte mult cresterea copilului. Vrei un copil inchis in sine, morocanos si suparat pe viata, sau unul sociabil cu zambetul pe buze si luptator?
Nirvana
Postat pe 8 Ianuarie 2010 15:32
Si mai stiu un lucru: atata timp cat si eu si minunea mea suntem sanatoase, stiu ca pot muta si muntii din loc. Nimic nu este imposibil pe lumea asta atat cat esti sanatos.
Nirvana
Postat pe 8 Ianuarie 2010 15:40
parerea mea e ca aceasta 472 a ramas insarcinata din greseala si, cand s-o trezit ca e gravidata, nu o mai putut face nimica.....si, prin aparitia acestei copile nevinovate, ea o trebuit sa renunte la multe....dar asta nu-i da nici un drept sa vorbeasca asa de propriul ei copil....nu stiu...parca nu ar fi al ei...parca nu l-ar fi purtat ea in burtica ei......
tutankhamon
Postat pe 9 Ianuarie 2010 00:59
eu cred k n'o ajuta nimeni! e pur si simplu depasita!
duce genul acela de viata in care te intalnesti destul de rar tu cu tine, si atunci te pui pe plans!parerea mea
fleurdelis
Postat pe 9 Ianuarie 2010 01:03
Daca pui atata accent pe educatie (al carui rol nimeni nu-l contesta,de ce sunt copii (verificat)care au primit o educatie foarte buna ,se comporta exemplar fata de parinti,rude etc.,iar din momentul iesirii pe usa casei comportamentul lor se schimba aproape total?Anturajul,prietenii prost alesi(pe care de cele mai multe ori ii ascund cu grija),scoala,societatea in general,nu trebuie sa faca mai mult?Nu suntem prea toleranti cu totii fata de libertatea inteleasa ca libertinaj a tinerilor?
garbo091611
Postat pe 9 Ianuarie 2010 14:06
lasa draga, ca nu toti copiii educati is duplicitari, nush de unde ai scos tu chestia asta "verificata"

iar chestia cu toleranta e discutabila...nu toti tinerii is libertini

io zic ca inainte sa infieram cu manie proletara "tineretu' asta ", sa ne amintim cam ce tampenii am facut noi cand eram de varsta lor

calitatea de parinte nu te cocoatza aprioric pe un piedestal de perfectiune
Anouk
Postat pe 9 Ianuarie 2010 14:56
De la: garbo055472, la data 2010-01-08 00:53:43
De la: sora_ilsi, la data 2010-01-08 00:51:51...472, asta e ceea ce a simtit gavril la nivelul ei de cunoastere...oricum sentimentul matern e ceva cu totul special si unic, nu?

...din punctul meu de vedere e ceva injositor!!


daca tu propiului tau copil nu-i poti oferii iubire adevarata si mai mult te gandesti la acest lucru ca fiind o pacoste, atunci tu cui ii poti arata iubire?
daca nu stii sa daruiesti inseamna ca nu stii nici sa primesti si niciodata nu ai fii multumita si bucuroasa, indiferent cat de mici ori mari oportunitati ti s-ar oferii. Si daca ti-ai fii permis sa calatoresti lumea asta in lung si in lat tot nu ai fii fost multumita, ti-ai fii dorit mai mult.
Deci sa trag concluzia ca esti o persoana foarte egoista ori treci doar printr-o faza a vietii in care-ti masori pierderile ce le-ai avut de-a-lungul vietii? hmmmmmm??
persidadamian
Postat pe 9 Ianuarie 2010 15:26
611 , te-ai intrebat vreodata cat sta un copil la scoala si cat sta cu parintii ???ai impresia ca profesorii ii invata pe copiii aia de care vorbesti tu sa se comporte necivilizat in societate ???
rolul primordial in educatie il are FAMILIA .
na, ca se revolta dascalul din mine
eu_vio
Postat pe 9 Ianuarie 2010 16:02
Tineretea are doza ei de teribilism ,inconstienta...important e sa nu infieram si sa punem la zid...pana la urma trece...si asta o stim cel mai bine noi...care am trecut prin asta...
rodyk
Postat pe 9 Ianuarie 2010 16:08
eram zic eu f tanara ,si maritata de jumatate de an, cand am ramas insarcinata.Nu-mi doream copilul, abia prin luna a 7-a ma simteam vinovata de ceea ce simteam.Vroiam ca atunci cand se naste copilul meu sa aiba o viata buna,sa ii pot da mai mult.Am inceput sa ma rog sa nu cumva sa fiu pedepsita si sa iasa cine stie ce copil bolnav, nu ii doream rau, iubesc enorm copiii si ma durea si ma doare sufletul vazand in ce conditii pot fi unii. I-am oferit toata dragostea mea, era viata mea, indiferent de nevoile mele am dat maximul, dar probabil undeva am gresit, pt ca desi casnicia nu era nici pe departe buna, totusi eram o familie.Acum e plecat , era la colegiu, acum renunta, zice ca nu a ales bine ,pana acum pe mine ma facea responsabila, acum vede greseala pe care o poate face cineva ...dar imi plange sufletul, de ani de zile ma simt distrusa.Poate simtamintele pe care le transmitem in cele 9 luni sunt mai importante decat credem si...un mic sfat:nu stati intr-o casnicie doar pt ca copilul sa aiba doi parinti, el va suferi, chiar daca ascunzi suferinta si nu aude sau vede...
delinke
Postat pe 28 Ianuarie 2010 10:46
Felicitari Maria, trebuie sa ai mult curaj sa infiez un copil
pe care nu-l cunosti,nu stii ce te asteapta mai tarziu,nu stii daca va fii sanatos sau ce mosteneste de la parintii naturali,dar tu ai riscat si ti-ai dorit un copil,e ceva frumos.Eu ca mama pot sa-ti spun ca varsta de14-16 ani sunt cele mai periculoase,ti-o zic findca am si eu o fica si eram sa o scap inr-un anturaj periculos.Eu inca mai lupt pt.fica mea...Iti doresc multa sanatate,fericire si sa te binecuvanteze D-zeu cu un copil al tau.
garbo012628Liliana_ana
Postat pe 3 Februarie 2010 14:05
Toti copii fac de-astea,la adolescenta.Unde sunt parintii care inteleg pe copiii lor,comportamentul ciudat si extrem,exagerat,pe care il au in adolescenta?acolo se produc rupturi,dar mai tarziu isi va aminti de toti anii,toate amintirile frumoase din copilarie.
Se va intoarce,va fi recunoscatoare,mai ales cand va avea propriul copil.Atunci va intelege cu adevarat ce inseamna sa fi parinte,sa te sacrifici,ce inseamna dragostea de parinte.De parintele care te creste.
Este greu sa fii parintele copiilor adolescenti.trec ani si uitam ce am tras noi la adolescenta,sa eram asa de prinsi cu problemele ce le intampinam,ca ne-am comportat aproape normal...
Acum copii cresc diferit,nu au nici jumate din problemele pe care le intampinam noi,inclusiv bataia rupta din rai.
am intalnit copii care nu suportau nici macar buna ziua de la parinti,cand au ajuns la adolescenta,cati se izoleaza in camerele lor,si intra in gasti ciudate...un procent mic se sinucid,sau patesc depresie.
Rugati-va,si aveti rabdare,ca totul va fi bine pana la urma.
daniilia
Postat pe 18 Februarie 2010 00:25
int_adevar e foarte greu sa fii parinte...dar totusi nu e o meserie...cel mai frumos lucru care ti se poate intampla este acela de parinte in cazul meu de mama a doua fetite... pe care le iubesc foarte mult...indiferent ca este copilul tau natural sau l_ai adoptat tot copilul tau este...parinte .sora sau prietena este acelas lucru...trebuie sa indeplinesti tote trei roluri deodata...cu libertatea de azi si democratia cu greu ii intelegem si invers ne inteleg ei pe noi...
garbo098157
Postat pe 18 Februarie 2010 18:42
De la: Anouk, la data 2010-01-09 14:56:16lasa draga, ca nu toti copiii educati is duplicitari, nush de unde ai scos tu chestia asta "verificata"

iar chestia cu toleranta e discutabila...nu toti tinerii is libertini

io zic ca inainte sa infieram cu manie proletara "tineretu' asta ", sa ne amintim cam ce tampenii am facut noi cand eram de varsta lor

calitatea de parinte nu te cocoatza aprioric pe un piedestal de perfectiune


Anouk te cautam! Ti-ai schimbat poza de la avatar si nu te mai zaream. Am crezut ca te-ai speriat si ne-ai parasit.

Am citit aproape toate posturile si vreau sa spun ca mi s-a strans creierul asa intr-un colt...

Gagici, maseria de parinte este cea mai grea. Cine n-a crescut copii nu are de unde sa stie); a nu se confunda nasterea copilului cu cresterea - ca poti sa nasti si sa ti-l creasca bona thailandeza
V-am mai spus , am o fata (implineste 23 de ani in martie) si doi baiati gemeni la liceu in primul an.
Stiti ce "usor" mi-a fost si cat de "usor" imi este?
De copii (indiferent ce varsta au) trebuie sa te ocupi tot timpul.
Trebuie sa le fii aproape , sa tii pasul cu ei iar ei sa simta asta si sa aibe incredere in tine.
Poti sa citesti cate carti o avea biblioteca din Alexandria (nimeni nu zice sa nu citesti) dar in viata te izbesti de multe si trebuie sa iei hotararile pe loc fara sa eziti.
As vrea sa o intreb pe cea care a deshis subiectul daca copila ei a avut parte de scandaluri, certuri si alte "hore din astea cu strigaturi"?
Cand ajungi sa tipi la cineva (acasa sau la serviciu) inseamna ca nu mai ai argumente. Si iti pierzi respectul in fata acelei persoane.
Cand ajungi sa obligi copiii sa participe la diverse concursuri (de matematica, romana, sau de orice altceva) numai asa ca sa te lauzi ca ...uite cate puncte a luat copilul....e deja foarte grav pentru ambele parti.
Eu m-am straduit sa nu repet greselile pe care parintii mei le-au facut cu mine si cred ca am reusit; dar parintii mei ma condamna ca sunt asa apropiata de copiii mei; cand parintii mei au incercat sa intervina in cresterea copiilor mei i-am pus la punct!!!! si asta n-am citit in nicio carte.
ar mai fi multede spus.

P.S. Anouk, te rog schimba avatarul.
adeline
Postat pe 25 Februarie 2010 15:51
da anouk, schimba-ti avatarul
nelly05
Postat pe 25 Februarie 2010 16:01

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Baiatul meu merge descult 22 De la: garbo_470607 21 Iulie 2017 23:25
Tabara adolescenti 11-15 ani - Cheia 1 De la: elle_moon 19 Iulie 2010 23:22
e greu sa fii parinte 533 De la: jordina 20 Aprilie 2010 16:24
Despre singuratate 8 De la: garbo055472 13 Ianuarie 2010 21:04
prietenia 37 De la: dor72 30 Aprilie 2011 17:56
Setari Cookie-uri