Lumea cuvintelor noastre

dragele mele prietene , sunt sigura ca aveti un raspuns si pentru mine

mai stim sa traim in realitate dupa mii de ore de trai virtual?!

iasomia Postat pe 9 Martie 2009 09:08
cu ceva pagini in urma eu am vorbit cu wife pe tema asta,era de acord cu mine ...in fine...
crez ca a cazut si ea victima orgoliului... mai bine sa aiba topicu' rating din copy/paste decat sa astepte doua-trei postari pe saptamana de la ai mai in vana creativa... da' tot as fi fost de acord daca fetele astea netalentate ar fi zis si ele ceva acolo... de ce-au postat ce-au postat... un gand de-al lor legat de ce impartasesc cu noi acilea... in afara de maimutoii aia emoticoni care aplauda si sar ca tampitii, desigur...
zambil Postat pe 9 Martie 2009 09:14
mai zambilica...tu esti tzaca ? ce orgoliu nene ? pe cine incalzeste ratingul la un topic sau altul ? ca pe mine sigur nu... eu am zis ca mai trebuie asezonat asa...cu orsice commenturi...nu de-ale tale...caustice...ca vaz ca tu si nico reactionati ca baza cu acidu' cand va intalniti pe-aici... o fi atmosfera de vina? pezevenghiule...

wife_de_zmeu Postat pe 9 Martie 2009 20:04
Sa ne jucam de Marilena Mihai S� ne juc�m de-a descre�terea cu umerii alba�tri. S� nu pl�ngi �n pumni spar�i de trude astrale. S� ne juc�m cu frunzele,cu alungirile de la lun� la infinit. S� nu �mpar�i pietricelele pe strada noastr�,sigur cineva te va recunoa�te �i va spune ca v-a�i ascuns sub acela�i leag�n. Argint�riile au disp�rut odat� cu numele bunicilor no�tri. Ei �nc� mai insist�. Ce bine ca nu mai au timp s� r�stoarne situa�ii. Noi...am aflat c� melodiile din topuri au fost v�ndute nu de mult. S� nu r�spunzi niciodat� la primele apeluri telefonice... Se uit� to�i cei cu aripi la noi. Oare vom mai face fa��? Ei stau in grupuri separate,ei a�teapt�. Crezi c� vor �ti c�nd s� apar� iar�? Ea,omul alb acum �i de Dumnezeu iertat�, ar vrea s� plece. �i mama noastr� o a�teapt�. Dar c�t de singuri am r�mas... S� nu la�i u�a de afar� deschis� niciodat�! Dar s� uit�m �i s� ne juc�m de-a descre�terea cu umerii alba�tri...
mihaiarilena Postat pe 9 Martie 2009 23:49
ehe,he,he.. azi-noapte nu am avut somn..da' deloc...si mi-am amintit ca-i facusem lu' A (prima mea dragoste,aia pura si speciala)o poezie,aveam 15 ani si ii dadusem papucii..pt ca il vazusem cu una dana... nu te-am lasat nu te-am lasat spre-a nu ma mai intoarce nu te-am lasat spre-a nu mai reveni eu te-am lasat pentru o zi, sau doua si-am asteptat apoi ca tu sa vii... he,he...va mai aduceti aminte cand suntem pusti..cu cata patima invatam sa conjugam verbul " a suferi"? acum nu mai imi place nene! nu ma mai tine corasonu'...ehe,he,he... avea strofe mai multe poezia asta..daca imi mai amintesc,va mai bag..
iasomia Postat pe 10 Martie 2009 08:56
Daca-ti amintesti si continuarea e perfect! Versurile sunt frumoase,dar,mai les,melodioase!
mihaiarilena Postat pe 10 Martie 2009 10:00
iasomico... ghinionu' tau ca nu prea bateam floreasca la vremea aia...
zambil Postat pe 10 Martie 2009 10:18
si norocul tau.. amore mio...
iasomia Postat pe 10 Martie 2009 10:22
iaso... pai daca ma-ntalneai, ramanea posteritatea fara versuri d-astea simtite... ca si eu sceriam poezii, da' d-alea abstracte... la corazon eram adeptu' actiunii.. nu prea-mi gaseam cuvintele, vorbeam mai mult ca mutii...
zambil Postat pe 10 Martie 2009 10:26
lasa zamb..ca ti-ai dat drumu' pana la urma... vorbesti perfect...
iasomia Postat pe 10 Martie 2009 10:29
Spovedania-Inger de Marilena Mihai Erai atunci,printre urme de nori si zapezile -ploi inger greu si de mult a plecare. Mi-ai atins din vazduh o data si inca-o data trupul cu albul acela de rece-taceri. Pentru tine,ingerul meu muribund,am nascut noua randuri de inimi din nenascutele flori. Ani agitati au tot fost si mai sunt...si vor fi. Dar drumul durerii mi-l storci prin prea putinul pelin.Ei,iarta si tu cate frunze am rupt! Te-am tarat printre zdrente de vis si-ai stiut si-ai strigat,si-am invins! Da! Iarta-ma,tu,pentru coltul pitit in care te caut in noaptea de Mai. Luminile-n candele se-aprind in tot locul,parfum de tamaie si multe priviri. Eu,in genunchi la mormantul pierdut ,aprinzand o lumina pentru toti cei ce s-au dus. Insa stiu ca mai stai si acolo,astepti. Tu inca visezi! Imi vreau duhovnicu-napoi! Te-am alungat atunci privind in gol:"Nu trebuia sa plece ea!" Stiai ce va urma? Eu insa...BA! Dar n-ai plecat. Zborul ti-a fost mai aspru cotit. Eu am strigat,te-am ocarat si te-am izbit de lumea mea inchisa si adanca. "Am vrut sa mor acolo si atunci!!!" Dar mi-ai luat in mana-pumn inima rece si-ai pus-o-n schimb pe-a ta - sa bata! Iertare-ti cer,mai ingere de plumb,ca nu mai poti sa zbori. Mergi trist in urma mea cu lanturile zornaind. Le-aud,te vad si plang...
mihaiarilena Postat pe 10 Martie 2009 10:53
marileno... ai potential, fatuca... prin ce cartier zici ca stai?...
zambil Postat pe 10 Martie 2009 10:55
Multumesc frumos de apreciere. Cat despre cartier...e Grigorescu
mihaiarilena Postat pe 10 Martie 2009 10:59
Tu De Marlena Mihai Marea Fierbinte,incremenita Pe vaslele lungi De miracol a lumii. Mergi Realitate primejdioasa A chemarii prin sange, Visuri dezbracate De haina unui tarm Pe ape albastre. Esti Piciorul infipt-tumult In curgerea somnului, Talpa de cercuri Tasnite in lumina. Invadezi Timpanele amiezii Cu disperate maluri, Fasii zgribulite In asteptarea scoicilor Intoarse spre tine. Stai Intre marginile lumii Cu jocuri fantastice De simple descarcari Catre porturi. Scrii Carnea si sangele meu, Drumul zvacnit Al inimii,ascuns In creste de valuri. Pleci Spre fagaduiala Taramului necunoscut De vantul serilor Pe palma straina. Clatini Sageata pictata In nebuloasa incinsa, Pata strivita de graba Desenului rosu. Ieri Destul ai refacut intunericul Ca o eclipsa din tine. Azi Destul vei intinde Labele marii zdrobite de val. Maine Sangerezi infundat Cu aer sarat De curcubeu prelung. Respiri Rece,intamplator, Apasat,obositor, Domol,indracit. Alergi Spre lumina albastra, Spre marea deschisa De ochii ei. Juri Plaja si soarele, Algele si scoicile, Clipa si clopotul, Tacerea si simturile. Te intorci In prisma captiva De trupuri scaldate In nisipul de lacrimi.
mihaiarilena Postat pe 11 Martie 2009 10:24
marilena, ia-ti poezia preferata si du-te la libraria "Cartaresti",fac astia o culegere de poezii,poezii aduse de oameni obisnuiti. bafta!.. sau te pomenesti ca ai vreo carticica publicata?hai? nu-i bai..se primesc si d-astia..
iasomia Postat pe 11 Martie 2009 10:41
multumesc mult mult mult. va pup.
irina78 Postat pe 11 Martie 2009 21:53
daca tot pleca nea dolanescu. foaie verde mere coapte mama ma scapa din toate dar de la doua nu poate de la dor si de la moarte eu de dor nu m-as vaita ca ma iubeste mandra dar imi e frica de moarte mi-e ca vine intr-o noapte ma ia pe neasteptate le pierd din mana pe toate. asta este un cantec pe care il ascultau ai mei...pe timpuri..pe la 3 dimineata asa... nu de alta..dar vad ca nu a mai postat nimeni la "cuvinte" acilea...
iasomia Postat pe 22 Martie 2009 20:58
Bravo mai Iaso, ai "stofa" de poet. Frumos.
Clm Postat pe 23 Martie 2009 19:14
Cad de Vanghele Ion Cad ploile ca nişte lacrimi surde, Din norii cenuşii care s-au spart, Prin ziua goală începând să umble, Cu aripile frânte în înalt, Sărmane frunze, pe pământ suspină, Şi gemetele-şi plâng pe înserat, Doar cerşetorul gustă din lumină Tăcerea lumânărilor ce ard. Loveşte întunericul în geamuri, Cu degete de umbră şi de vânt, Dor fremătând de nesfârşite valuri, Cu clipele clepsidrelor trecând. Iubita mea eu te adun sub gene, Din amintire îngere venit, Afară toamna printre ramuri geme, Cu glasul pescăruşului rănit. Să alergăm prin încăperea goală, Îmbrăţişate flăcări fără glas, Când florile îţi scutură în poală, Ultimul cântec ca un bun rămas.
Ella34 Postat pe 24 Martie 2009 16:06
clm, ultima este a lu' dolanescu puica..da' il bagai si pe el...
iasomia Postat pe 24 Martie 2009 16:17
Ella, pai ce faci? deslusim cam greu... poezia este superba,da vezi ca s-a postat aiurea...bag-o din nou,e pacat...
iasomia Postat pe 24 Martie 2009 16:18
Iaso, dar eu o vad scrisa corect... O mai bag o data, sa-mi zici cum s-a postat! Cad de Vanghele Ion Cad ploile ca nişte lacrimi surde, Din norii cenuşii care s-au spart, Prin ziua goală începând să umble, Cu aripile frânte în înalt, Sărmane frunze, pe pământ suspină, Şi gemetele-şi plâng pe înserat, Doar cerşetorul gustă din lumină Tăcerea lumânărilor ce ard. Loveşte întunericul în geamuri, Cu degete de umbră şi de vânt, Dor fremătând de nesfârşite valuri, Cu clipele clepsidrelor trecând. Iubita mea eu te adun sub gene, Din amintire îngere venit, Afară toamna printre ramuri geme, Cu glasul pescăruşului rănit. Să alergăm prin încăperea goală, Îmbrăţişate flăcări fără glas, Când florile îţi scutură în poală, Ultimul cântec ca un bun rămas.
Ella34 Postat pe 24 Martie 2009 16:30
Pastorul intre miei motto"pe un zbor de ani..." de Marilena mihai A fost odata,candva, Pe cand eram un ochi de copil Si un ghem mare de suflet, Pe cad prindeam fluturi Si pescuiam in rand Cu fratele meu - el peste,eu broaste- Intr-o minune de timp Verde cu flori multicolore, O casuta a bunicilor, Cu doua paraiase ce-i strabateau Fata casei si gradina, Acolo,pe o coasta de deal, La o aruncatura de bat De curtea casei,era staulul In care stateam ghemuita pe-o Buturuga ,mereu verde, Si hraneam mieii mici cu biberonul. Stand intre mieii lor Oile ma iubeau,si veneu toate, Buluc, sa ma vada... Atunci uitam de miei si biberon, Iar drumul catre casa Lung se mai facea! Si ce radea bunicul In fiecare dimineata Cand ghemul rosu de fetita, Cu pletele balaie, Urca pe cararuie cantand, Incet,asa,ca pentru ea, Si pentru razbunarea catre oi: "Oaie poata bogoloata, Oaie poata bogoloata..." "- Bunicule,de ce nu inteleg, oile ca eu sunt pastolul intle miei?" Au trecut de-atunci ani multi, Navala,si iata-ma-s acum, Aceeasi ochi albastri-ntrebatori, Un ghem de suflet rasfirat, Dar tot pastorul intre miei, Sunt mieii vostri,insa...
mihaiarilena Postat pe 26 Martie 2009 11:52
ella, una dintre noi este chioara... Cad de Vanghele Ion Cad ploile ca nişte lacrimi surde, Din norii cenuşii care s-au spart, Prin ziua goală începând să umble, Cu aripile frânte în înalt, Sărmane frunze, pe pământ suspină, Şi gemetele-şi plâng pe înserat, Doar cerşetorul gustă din lumină Tăcerea lumânărilor ce ard. Loveşte întunericul în geamuri, Cu degete de umbră şi de vânt, Dor fremătând de nesfârşite valuri, Cu clipele clepsidrelor trecând. Iubita mea eu te adun sub gene, Din amintire îngere venit, Afară toamna printre ramuri geme, Cu glasul pescăruşului rănit. Să alergăm prin încăperea goală, Îmbrăţişate flăcări fără glas, Când florile îţi scutură în poală, Ultimul cântec ca un bun rămas
iasomia Postat pe 26 Martie 2009 14:50
Doamne, cat te iubesc eu pe tine cand esti dulce si subtila... Auzi, poate ma lamuresti tu care-i chioara, ca eu le vad la fel..
Ella34 Postat pe 26 Martie 2009 14:59
nu stiu nene..eu vaz niste patratele printre litere...oi fi bolnava?... si inca niste alea care nu prea stiu ce sunt p-acolo...
iasomia Postat pe 26 Martie 2009 15:03
Mai, eu vad patratele imprastiate la postare Marilenei Mihai "Sa ne jucam".. .de fapt si la alte postari, dar poezia imi apare ok... Andraaaaa...! Lamureste-ne si pe noi draga...
Ella34 Postat pe 26 Martie 2009 15:08
mie la marilena nu-mi apare nimic. ia baga tu un vers acilea scris de tine,ia sa te vad....
iasomia Postat pe 26 Martie 2009 15:13
Vers scris de manutele mele bag, dar compus de creierasul meu... n-ai sa vezi... Facem proba. Daca nu iese bine, e vina copy/paste-ului... Sa-mi zici daca o vezi in patratele ... In memoriam Poetului Grigore Vieru de Vanghele Ion Au murit iubirile odată, Sângerând tăcerea în amurg, Îngerii cu-aripile de piatră, Către cer privind acuma plâng, Templul se îndoaie de mireasma, Florilor de sticlă ce se sparg, Şi ne despărţim de lumea asta Îngropând în inimă ce-i drag. Alergăm ca umbre spre pustie, Prin clepsidra plină cu nisip, Să ne pierdem iar în veşnicie, Tăinuind când noaptea s-a ivit, Plâng în urmă disperări tăcute, Îngropate în dorinţe vechi, Pe cărări vor merge neştiute, Rătăcite noile perechi. Umbră cu miros de câmp şi pâine, Vei rămâne prinsă-n amintiri, Prizonieră-n ziua ta de mâine, Sângerând coroana ta de spini, Iar prezenţa ta însângerată, Va-nroşi apusul in amurg. Îngerii cu-aripile de piatră, Timpul lacrimilor îl parcurg...
Ella34 Postat pe 26 Martie 2009 15:21
oaliuu! e mai rau..nu mai da copy! baga proza...daca nu le ai cu versu'...
iasomia Postat pe 26 Martie 2009 15:50

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
IUBIRE	335	De la: liaiedera 24 Aprilie 2010 23:04
Greu, dar nu imposibil?...	257	De la: nucu1 6 Iulie 2011 08:00
Care e cea mai nesim�it� postac� ?	81	De la: garbo_4558 24 Ianuarie 2013 16:12

aceasta este povestea mea de dragoste.. sa arat ca exista si iubire adevarata...sper sa nu ma injurati dupa..:(	21	De la: bau 30 Iunie 2010 16:58
PROBLEME CU NETUL	27	De la: tutankhamon 15 Iulie 2009 00:16