cloaneta mia, pe bune ca e preferata ta ? las' ca dupa ce mor iti face G cate poezele vrei tu... |
||
Anouk Postat pe 11 Ianuarie 2010 11:36 |
||
---|---|---|
japitulica, sa nu te apuce draci iar acilea,da? |
||
iasomia Postat pe 11 Ianuarie 2010 11:41 |
||
neeee...asta e gluma mea si-a clonetei i l-am lasat ei prin testament |
||
|
||
Anouk Postat pe 11 Ianuarie 2010 11:43 |
||
ok atunci.... | ||
iasomia Postat pe 11 Ianuarie 2010 11:44 |
||
sis, mie sa mi-l lasi pe Athos ca daca-mi suna mie ceasul mai intai, io iti las doi caini si-un pisoi... | ||
garbo_C Postat pe 11 Ianuarie 2010 11:48 |
||
ha ! in loc de athos iti dau 3 cutzi mici, mai bine... | ||
Anouk Postat pe 11 Ianuarie 2010 12:03 |
||
Din tot ce sunt si neantul il va soarbe, Sa ma transforme-n negura sau vant, In taina fulgerand de forte oarbe, Ce se vor bate-n cerul care sunt, Va daruiesc o mana de cuvinte, In ea, numai un inger va incape, E drept ca nu-s acolo toate sfinte, Si s-ar putea si altele sa-mi scape, Dar astazi ard in voi atatea ruguri, Atatea lucruri care nu le-ati spus, Si-ati ratacit cu ele printre ganduri, Purtand pe tample spinii lui Isus, Si ati lasat prin nopti sa-mpunga luna Cu pintenul de piatra si argint, Si in hatzis sa creasca matraguna, Cuvintelor care acum va mint, Va las un pumn de vorbe -nestemate, Cu care ingerul sa-l cumparati, Sau aripi daca vreti, fiindca se poate, Spre ceru-albastru inca sa zburati, Sa nu uitati, muscand din coltul painii, Si vinul rosu cand se urca-n sange, Ca voi sunteti peste pamant stapanii, Si-aveti puterea pumnii a vi-i strange. |
||
Ioana007 Postat pe 11 Ianuarie 2010 12:03 |
||
ce faci,fratelo? bagi chestii d-astea sensibile de testament...vrei sa ne sperii?... |
||
iasomia Postat pe 11 Ianuarie 2010 12:17 |
||
Mostenirea lui Celleste Va las ca mostenire Doi caini si un pisoi, O pluta ce pluteste, Un ceas si-un pitzigoi, Cand noaptea e profunda, Si nu e pic de praf, Va trage pitigoiul In cantece perdaf, Iar daca nu va place, Sonorul lui cum umbla, Sub portocala lunii Stau cainii si va urla, Mai linistita-i pluta, Ea sta ca o amanta Si nu se vaita beata, Ca valva este sparta. Nici burta nu o doare, In brate cand va poarta, Iar luna va barfeste, Din stufarisuri moarta. |
||
Ioana007 Postat pe 11 Ianuarie 2010 12:18 |
||
vanghele, si unde zici ca bati tu cu mostenirea asta?... vezi c-acuma intra androida si baga foarfeca-n arta, nenica... | ||
zambil Postat pe 11 Ianuarie 2010 12:20 |
||
Auzisem ca este o Doamna fina. | ||
Ioana007 Postat pe 11 Ianuarie 2010 12:22 |
||
auzisesi tu, da' crez ca era vorba despre altceva... | ||
zambil Postat pe 11 Ianuarie 2010 12:24 |
||
ha? io cred ca-s pe pluta... multumesc, Vanghi! |
||
garbo_C Postat pe 11 Ianuarie 2010 12:24 |
||
Tacuta isi scoate bratari si cercei, Ramane in noapte, cu ochii scantei Si noaptea o-mbraca, in haine cu stele, Saruturi insira, la gatu-i margele. Si crinul se frange in margaritare, Purtand toate chipul,frumoasei fecioare. |
||
Ioana007 Postat pe 11 Ianuarie 2010 12:50 |
||
Pentru Celleste. | ||
Ioana007 Postat pe 11 Ianuarie 2010 12:50 |
||
acestea sunt primele si singurele versuri care mi-au fost dedicate vreodata... multumesc, prietene! . |
||
garbo_C Postat pe 11 Ianuarie 2010 12:55 |
||
Nu dor nici luptele pierdute, nici ranile din piept nu dor, cum dor acele brate slute care sa lupte nu mai vor. Cat inima in piept iti canta ce�nseamna�n lupta-un brat rapus ? Ce-ti pasa�n colb de-o spada franta cand te ridici cu�n steag, mai sus ? Infrant nu esti atunci cand sangeri, nici ochii cand in lacrimi ti-s. Adevaratele infrangeri, sunt renuntarile la vis. |
||
lck_daria14 Postat pe 11 Ianuarie 2010 14:32 |
||
PUNCT DE SPRIJIN Ma ghemuiesc in tacerea primului sunet chiar langa ultimul zambet orb pe care l-am primit drept caritate de la unul din cei care aveau deja prea multe... Ii compatimesc pe cei in nevoie egoista in bunastarea mea de lacrimi varsate sub un acoperis cu patru pereti unde nu prea intra soarele... Sunt una din acele snoabe intelectuale care-si analizeaza prea mult gandurile ca sa le mai poata transforma in emotii si au inima si suflet doar ca organe... Uneori transced catre o forma superioara de viata si ma eterizez ca primul lucru care-mi trece prin minte si tot mai des in ultima vreme aud tacerea ca pe adevarul absolut, irefutabil si monumental... Nu ma mai raportez la lume ci raportez lumea la mine ca fiind unica certitudine din aerul ce ma inconjoara... |
||
snowflake Postat pe 11 Ianuarie 2010 19:20 |
||
B�tr�ne felinare In sear�-ncet se mi�c�, �i clatin� umbrare Din care stele pi�c�, Doar drumul se strecoar� In somnul lui de plopi, �i-l pl�nge o vioar� �i-un cor t�cut de popi. C�ru�ele plecar�, Alunec�nd timide, �i timpu-a prins s� moar� �n spartele clepsidre. Nimic nu se �nt�mpl�, Doar luna toarn� var, Pe-a mahalalei t�mpl�, Ca peste-un osuar. |
||
Ioana007 Postat pe 11 Ianuarie 2010 19:48 |
||
Exist� dimine�i �n care m� trezesc cu o poft� nebun� de atingere ca �i cum sim�ul tactil r�zvr�tit dup� noaptea opac� se revars� peste marginile epidermei mele jinduind o atingere ca �i cum fiecare celul� se preface �n m�n� �ntins� Argus tactil simt fiecare fibr� sub degete lungi textur� dup� textur� fl�m�nd pip�ind poft� atavic� dup� lumea dint�i Noroc c� de obicei sun� brusc telefonul celulele redevin celule epiderma se retrage cuminte �n matc� z�mbesc t�mp trag aer �n piept �i r�spund formal: �Alo?� |
||
amrita Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:43 |
||
amrita, si nu ti-e rau pe urma? pe mine daca ma intrerupi, se lasa cu moarte de om... bravo,copilasii....fratelo,fulgu',amrita... va invidiez... |
||
iasomia Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:47 |
||
amrita... superb! m-au apucat nervii cand a sunat telefonul... |
||
garbo_C Postat pe 12 Ianuarie 2010 15:52 |
||
PRIVIRI GHEMUITE de Marilena Mihai(Caly) ghemuiesc privirile absurde printre fulgii maaari si deschisi a de iarana cantand. pasii sunt cocotati in apusul cuvantului, fara dans, fara imnuri, fara trambite... astazi urmaresc, din semilumina, miscarea zapezii... grozav mai iubesc iernile! cand indraznesc sa ratacesc pe drumuri nu am niciodata manusi sau fulare... imi place zapada asa cum este ea, cu nonsensul albului ei si raceala trepidanta a dansului inghetat... iubesc atingerea gerului si vantul sporit la orele pranzului... iubesc singuratatea urmelor, inflorirea geamurilor, sclipirea cotidiana... te iubesc si pe tine ca esti identic inghetat in tacerile de azi, in plecarile de maine... dar, pana atunci, ghemuiesc privirile absurde printre fulgii maaari si deschisi si... |
||
mihaiarilena Postat pe 13 Ianuarie 2010 13:11 |
||
bre marleno da' p-asta n-o postasi si la serpoaicele lu' floreta? ... |
||
zambil Postat pe 13 Ianuarie 2010 13:32 |
||
cu toata dragostea si admiratia pe care o am pt poetii nostri trebuie sa spun ca pe mine ma obosesc poeziile astea d-un cuvant p-un rand mai ales daca gasesc poezia in mai multe locuri... lena, sper sa nu te superi stii cat te-am laudat la viata mea... din cand in cand mai bagam si cate-o chestie... |
||
iasomia Postat pe 13 Ianuarie 2010 14:01 |
||
mami, tu incercasi sa reciti cu intonatie vreo poezea d-asta pe verticala de-a marlenei?... | ||
zambil Postat pe 13 Ianuarie 2010 14:03 |
||
nu am cum ,mami... nu iese nimic cursiv,da' na...fiecare simte in felul lui,ea vad ca vorbeste mai precipitat... |
||
iasomia Postat pe 13 Ianuarie 2010 14:07 |
||
nu stiu de ce, da' de ceva vreme imi lasa impresia ca marlena tot incearca neshte acrostihuri care nu-i ies... e ca si cum ar face sudoku cu cuvinte, ceea ce n-as numi chiar poezie.. parerea mea... | ||
zambil Postat pe 13 Ianuarie 2010 14:09 |
||
ia sa facem un exercitiu stilistic si sa transcriem poezeaua marlenei in format umanoid... ghemuiesc privirile absurde printre fulgii maaari si deschisi a de iarana cantand. pasii sunt cocotati in apusul cuvantului, fara dans, fara imnuri, fara trambite... astazi urmaresc, din semilumina, miscarea zapezii... grozav mai iubesc iernile! cand indraznesc sa ratacesc pe drumuri nu am niciodata manusi sau fulare... imi place zapada asa cum este ea, cu nonsensul albului ei si raceala trepidanta a dansului inghetat... iubesc atingerea gerului si vantul sporit la orele pranzului... iubesc singuratatea urmelor, inflorirea geamurilor, sclipirea cotidiana... te iubesc si pe tine ca esti identic inghetat in tacerile de azi, in plecarile de maine... dar, pana atunci, ghemuiesc privirile absurde printre fulgii maaari si deschisi si... pai ce vedem?... pai vedem ca anumite exprimari sunt de-a dretu' absurde, cum mentioneaza dealtfel si autoarea, cu modestie, pe undeva, ca sa nu zic de-a dreptu' acrobatice... pasii sunt cocotati in apusul cuvantului... deh, apusu' se petrece undeva pe jos, deci n-ar fi mare realizare din partea autoarei, ca s-o cotcodaceasc-acilea... cat despre urmarirea miscarii zapezii din semiluna, ce sa mai zic.. cred ca se vede la fel si din shpagat... |
||
zambil Postat pe 13 Ianuarie 2010 14:22 |
||
marilena, fara nici o suparare . or fi curgand cuvintele astea intr-o rima alba insa, dau impresia unei impletituri care se desira pentru mine, ca cititor, sunt obositor de citit. pierd mesajul pe care ai vrut sa-l transmiti, disipa emotia . daca tii la aceasta forma de a transmite o anumita stare, incearca sa scurtezi poezia. kilometri intregi de cuvinte, nu fac decat sa ne duca pe un drum si nicidecum sa vedem frumusetia locurilor. mergem si atat. la o prima citire, pare interesant acest mod de a-ti insirui gandurile insa, daca incercam sa condensam versul, ce spui tu pare pe alocuri fortat ghemuiesc privirile absurde printre fulgii maaari si deschisi a de iarana cantand. spunui de cantecul iernii si a fulgilor. imi imaginez acea simfonie tacuta a iernii si a gandului. perfect pasii sunt cocotati in apusul cuvantului, fara dans, fara imnuri, fara trambite... acum, e ciudat. apare acea inlemnire care nu mai spune nimic. pai, ori e simfonia tacerii si gandul e cel ce canta si cutreiera ori e o stare de impietrire totala .pasii cocotati si trambite? ca apoi, sa te contrazici astazi urmaresc, din semilumina, miscarea zapezii... grozav mai iubesc iernile! deci, in apusul cuvintelor, gandul cutreiera totusi. ok mi se pare ca acel" semilumina" e pus cam degeaba acolo. in fine cand indraznesc sa ratacesc pe drumuri nu am niciodata manusi sau fulare... asta e pusa cam aiurea. ce emotie poetica transmiti ? ca nu ti-i teama sa faci amigdalite? imi place zapada ( asa cum este ea ) aceste cuvinte nu-si au rostul. scapa de balast si lasa doar ce are valoare cu nonsensul albului ei si raceala trepidanta a dansului inghetat... iubesc atingerea gerului si vantul sporit la orele pranzului... asta e ca si aceea cu manusile iubesc singuratatea urmelor, inflorirea geamurilor, sclipirea cotidiana... sclipirea cotidiana? alaturare cuvantului " cotidian" nu e alegere reusita in acest context. suna asa, ca o palma. e un cuvant care nu spune nimic si e incolor, inodor, insipid te iubesc si pe tine ca esti identic inghetat in tacerile de azi, in plecarile de maine... dar, pana atunci, ghemuiesc privirile absurde printre fulgii maaari si deschisi si...[/quote] partea aceasta a poeziei, e reusita |
||
si_totusi Postat pe 13 Ianuarie 2010 14:23 |
Subiect | Mesaje | Ultimul Mesaj |
---|---|---|
Umor involuntar | 206 | De la: betty37 27 Martie 2011 23:41 |
Credeti in dragoste la prima vedere??? | 48 | De la: Eu1985 23 Ianuarie 2014 21:31 |
cabinetul -sufletelor | 46 | De la: daria_ 18 August 2011 23:46 |
|
||
Midnight Club | 27 | De la: b727ana 17 Iulie 2012 17:43 |
DRAGOBETELE - ziua de iubit | 38 | De la: andreea_n_c 25 Februarie 2010 10:59 |
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară