ioi,ce ne pupacim acilea.... 
ilsi,
n-ai pentru... 
|
iasomia
Postat pe 27 Octombrie 2009 16:28
|
pup fetele... 
|
sora_ilsi
Postat pe 2 Noiembrie 2009 10:40
|
sister,
mai baga o nuvelica acilea,lasa vrajeala...
|
|
|
iasomia
Postat pe 10 Noiembrie 2009 09:13
|
fetele...scuze...ratacisem caietul cu manuscrisul...
trecura vreo 3 luni de cand nae se mutase definitiv intr-una din camarutele din spatele laboratorului foto. alesese sa ocupe doar o singura incapere si, cu acordul domnului panaitescu, daca avea sa se insoare mai tarziu, urma sa mai ocupe si celelalte incaperi. dar, deocamdata, lui ii era destul.
era multumit cu ce avea in camaruta. un pat, o masa cu doua scaune, un fotoliu pus sub fereastra, un dulap de haine si un mic birou, unde, acum, le scria saptamanal parintilor lui.
bucatarioara era dotata cu strictul necesar, iar soba mare si incapatoare putea sa-i permita sa-si faca, in aceasi timp, si supa si tocana. domnul colonel inca ii mai trimitea, constant, saptamanal, un cos mare cu alimente. sunca, branza, oua, carnati, cate un cozonac de casa, cartofi, morcovi, fasole.
invatase sa se descurce cu gatitul. il mai ajuta cu cate un sfat si domnul panaitescu, mai ales ca, de curand, era si el singur, sotia parasindu-l pentru un barbat mai tanar. din cand in cand, printre clienti, se retrageau in bucatarioara mica, unde stateau de vorba la un ceai cald, mai ales ca frigul era din ce in ce mai patrunzator.
lumea incepea sa vina putin mai rar la atelier. se apropiau cu pasi repezi sarbatorile de iarna. oamenii se pregateau de primul craciun cu adevarat liber, primul craciun fara razboi si fara incrancenari. orasul renastea si isi cerea cu atata putere dreptul la viata.
incepuse, incet, sa o uite pe ana. dar amintirea ei inca mai staruia in visele lui. se mai intalnise, o data, intamplator, in cismigiu, cu ea. era cu tudor de mana. venisera si ei in plimbare, sa asculte fanfara ce aduna oamnenii in fiecare duminica. se vazusera, se salutasera. atat.
in rest, viata continua. bucurestiul renastea, incet, incet. bucuria vietii o vedea de cateva ori pe saptamana, cand domnul ii aducea role intregi de filme pentru developat. nuntile si botezurile invinsesera dusmanul nemilos care era razboiul.
numai nae inca mai era singur. ramanea, uneori, seara, in camaruta lui, adancit in ganduri, ascultand radioul sau citind cate o carte. si, fara sa stie, incet incet, destinul il indrepta catre ultima surpriza din acel an....
|
tutankhamon
Postat pe 10 Noiembrie 2009 11:49
|
tuta...
asa fetita,nu te lasa...vin si eu dupa ce termin treaba....
|
iasomia
Postat pe 11 Noiembrie 2009 09:32
|
Tuth, ce bine ca ai gasit caietul!
Iaso, as vrea eu sa mai bag o nuvelica, dar n-o sa crezi...mi-a reformatat nepotul computerul si rabla s-a razbunat pe mine...mi s-au sters toate nuvelele si n-apucasem sa mi le scot pe Cd sau pe stick...trebuie sa le scriu din nou, dar nu-mi mai vine ca, oricum, e neaparat necesar sa-mi iau alta unitate...dar pe curand, sper...
va pupicesc
|
sora_ilsi
Postat pe 16 Noiembrie 2009 00:37
|
|
sister...ia mama un caiet sudentesc si scrie macar ideile principale de manutza...
|
tutankhamon
Postat pe 16 Noiembrie 2009 14:05
|
|
adeca, s-au sters si citatele alea den biblie?... uite-acuma s-o iau pe sorela la o goneta pe teme religioase, ca i s-a bulit hardu'...
|
zambil
Postat pe 16 Noiembrie 2009 15:59
|
ilsuca...
|
iasomia
Postat pe 16 Noiembrie 2009 16:12
|
Zambilutule, n-ai tu norocul asta...am Biblia in cap, pui...
Tut, scumpi, nu am pierdut nuvelele, decat ca le aveam deja scrise pe comp, acu' tre' sa le scriu din nou si sunt cam inceata la tastare...
Pentru toti care scrieti si cititi pe-aici
|
sora_ilsi
Postat pe 18 Noiembrie 2009 01:39
|
|
ioi...ce nu as da sa fiu cu tine acuma si sa-mi dictezi si io sa scriu.....
|
tutankhamon
Postat pe 18 Noiembrie 2009 10:43
|
tuty...nostalgii de toamna? 
|
LILO
Postat pe 18 Noiembrie 2009 10:48
|
|
ioi lilo....m-ai prins....dar imi place asa de mult sa lucrez la comp.....
|
tutankhamon
Postat pe 18 Noiembrie 2009 13:04
|
|
intzeleg...melamcolii da toamna ruginie...
|
LILO
Postat pe 18 Noiembrie 2009 13:07
|
|
Tut, ce n-as da sa am pe cineva ca tine alaturi...ca mai fac si o revista pentru o categorie sociala defavorizata si nu se-nghesuie nimeni la voluntariat si ma descurc foarte greu...
|
sora_ilsi
Postat pe 18 Noiembrie 2009 20:58
|
tuta,
te faci ca ploua?
ia uite ce spune sorela acilea....
|
iasomia
Postat pe 19 Noiembrie 2009 17:46
|
|
ia sa-i ridic lu'tutanca asta...se vaita ca nu-l gaseste,parca....
|
iasomia
Postat pe 17 Decembrie 2009 14:31
|
|
ilsuca...daca te pot sjuta cu ceva...cu cea mai mare placere...
|
tutankhamon
Postat pe 17 Decembrie 2009 21:43
|
ioi iasomicoooo...ce m-ai ginit....multzam fata.....
rasul celor doua fetite il smulse din visare. era cu doua zile inainte de craciun si domnul isi luase aparatele si, impreuna cu el, mersese in cismigiu, unde lumea se bucura de patinoarul din aer liber.
copii erau fericiti ca in acel an frigul depusese pe micul lacusor un strat generos de gheata. alunecau tinandu-se de mana pe patinele legate bine de ghetele din piele.
zapada era destula, iar cativa baieti in nevinovatia lor, facusera, mai incolo, o cazemata, jucandu-se de-a razboiul. in partea opusa lacului unde statea nae cu domnul panaitescu, peste lac, vedea cativa tineri care facusera un om de zapada.
mere coapte trase in zahar inroseau tarabele cu bunatati de sezon. turta dulce in forma de mos craciun si bradulet chema copii si adultii. din loc in loc, erau gratare speciale, unde oameni priceputi coceau castane pe jeratecul scanteietor.
putin mai departe de locul de unde se puteau inchiria patinele, o femeie, imbracata intr-un cojocel moldovenesc, vindea vin fiert la canite de tabla. din cand in cand, mirosul de scortisoara venea si pe la nasul lui nae.
chemat fiind de domnul panaitescu, se intoarse brusc si se lovi, fata in fata, cu o tanara. de statura potrivita, fata era brunetica, avand o pereche de ochi migdalati, de culoarea carbunelui. paltonul rosu de stofa era bine asortat cu o pereche de botine din piele si o basca neagra tricotata.
bajmaji niste scuze, in rasul fetei, care se amuza impreuna cu prietenele ei de rusinea lui nae. acesta auzi, ca prin vis, cum una dintre domnisoare o dojeni usor pe sora ei:" lucretia, nu este frumos ceea ce faci. uite, domnului ii pare rau ca te-a lovit."
nae ramase tamp toata seara. facu niste gafe cu aparatele, apoi ii dadu aiurea domnului panaitescu niste solutii. absent si visator, nici nu baga in seama cand ibricul suiera, semn ca apa de ceai era clocotita.
fotograful zambi pe sub mustata fina. observase si el incidentul cu lucretia, si nu il certase pe nae pentru micile lui greseli. isi aduse aminte ca si el fusese la fel cand se indragostise de sotia lui, de mioara lui draga...
|
tutankhamon
Postat pe 17 Decembrie 2009 21:59
|
tuta,
cu placere,fetita.
baga acolo ca ai talent,intru si eu sa dau din taste..dar sa termin treburile,of, tare multe mai sunt.
spor...
ca prea sta lucretia mea plina de dorinta colosha,da' sa treaca postu'..ca se supara ilsuca,stii ca eu am o minte murdara...
|
iasomia
Postat pe 18 Decembrie 2009 16:34
|
iaso...pregateste-te mamoanta....ca io deja i-am lipit unul de altul...i-am "ciocanit" in cismigiu.... 
|
tutankhamon
Postat pe 18 Decembrie 2009 17:06
|
|
|
fleurdelis
Postat pe 18 Decembrie 2009 17:11
|
fetele,
mi-am luat computer si de maine sper sa mi-l puna in functiune si atunci o sa putem comunica mai des...
|
sora_ilsi
Postat pe 20 Decembrie 2009 12:00
|
|
ilsuca...ma bucur pentru tine......
|
tutankhamon
Postat pe 20 Decembrie 2009 12:50
|
|
Tut, Claudia Pavel e sora lui Marcel Pavel?
|
sora_ilsi
Postat pe 21 Decembrie 2009 21:16
|
De ce Scufi�a Ro�ie ?
Din start, ne d�m seama c� este vorba despre o minor� de care copiii,
�n r�utatea lor, �i-au b�tut joc cu aceast� porecl�, probabil din cauza unei c�ciuli�e ro�ii cro�etate de m�mica ei, pe care feti�a o poart� des din cauza unei sensibilit��i fizice la frig �n regiunea craniului.
A�adar avem de-a face cu o bolnav� marginalizat� �i descurajat� de societatea din jurul ei.
Scufi�a merge zi de zi cu co�ule�ul cu m�ncare la bunicu�a care locuie�te �n p�dure. Nicio bunic� normal� nu locuie�te �n p�dure. Singura explica�ie este c� aceast� bunic� a primit �n urma retroced�rilor c�teva hectare de teren �mp�durit. Este �tiut c� ��ranii nu se g�ndesc mult p�n� s� taie p�durea, mai ales �nainte de venirea iernii.
A�adar, aceast� bunic� este o scorpie zg�rcit� care �i-a f�cut casa �n p�dure (oare nu tot din lemn t�iat f�r� aprobare de la Ocolul Silvic?) �i st� acolo ca s�-�i p�zeasc� avutul.
Teoria c� este vorba de o bab� ticaloas� se verific� prin faptul c� �n loc s� pl�teasc� un serviciu de livrare la domiciliu a hranei, a silit-o pe nepoata ei (o fiin�� neajutorat� �i bolnav�) s� fac� zilnic naveta din ora� �n p�dure,
f�r� s�-i pese de pericolele la care o expune pe biata fat�.
Scufi�a Ro�ie se �nt�lne�te cu lupul care o descoase �n privin�a drumului ei. Deja intr�m �ntr-o zon� a fanteziei bolnave. Unu la m�n� c� �n Rom�nia lupi nu prea mai sunt, doi la m�n� c� se feresc de om ca de dracu,
iar trei la m�n�, nu vorbesc �i chiar de ar face-o, ar intreba de cel mai apropiat braconier sau unde e cea mai apropiat� st�n�.
Singura explica�ie este c� Scufi�a Ro�ie s-a uitat at�t de mult la Animal
Planet �nc�t cunoa�te obiceiurile lupilor �i le poate �n�elege scheun�turile.
Lupul o ia �naintea Scufi�ei, care se opre�te la cules de flori, �i preface vocea, intra la bunic� �i o �nghite. Nu mai st�m s� analiz�m faptul c� �n p�dure nu prea sunt flori. Dar trebuie spus c� e d�unator s� �nve�i copiii c� e corect ca atunci c�nd ai o treab� de f�cut, s� te opre�ti la cules flori f�r� s� �tii dac� nu-s cumva specii protejate �i �n consecin��, pe cale de dispari�ie.
Lupul �n schimb pare un personaj menit s� fie b�taia de joc a creatorilor de basme. Lupul este un individ m�nat de dorin�a perpetu� de a n�v�li �n casele oamenilor. Folose�te toate tertipurile: imit� voci �i dac� nu-i iese, vadit frustrat, face casa praf.
Concluzie: Lupul este comis-voiajorul actual.
Bunica mu�c� momeala �i-i d� drumul. Iat� cum este prezentat� imaginea unei persoane �n v�rst�: o senil� care nu �tie s� fac� deosebirea �ntre un urlet de lup �i glasul propriei nepoate. Cu aceast� imagine vor r�m�ne copiii no�tri.
Lupul se �mbrac� cu hainele bunicii, se a�eaz� �n pat unde �l g�se�te Scufi�a Ro�ie. O ademene�te prin vorbe �irete s� se apropie �i o �nghite �i pe ea. Lupul fiind �mbr�cat �n hainele bunicii, induce �n mintea copilului sensul no�iunii de travestit, put�ndu-i afecta grav viitoarea orientare sexual�.
Ce fel de minte bolnav� poate spune la copii a�a porc�rii?
Iar dialogul, purtat cu Scufi�a, e plin de aluzii sexuale: toate la lup sunt mari, urechile, labele, din�ii �i mai ce?!...
Iar el r�spunde invariabil cu minciuni menite s� o aduca pe Scufi�a �n pat l�ng� el. De aici deducem: corupere de minori �i perversiuni sexuale!
Apare v�n�torul care �mpu�c� lupul �i le elibereaz� pe Scufi�a Ro�ie
�i bunica. Ce caut� v�n�torul �n casa bunicii? �nseamn� c� nu e prima dat�. Un v�n�tor t�n�ar �i o femeie b�tr�n�, singuri �n mijlocul p�durii. �i ne mai mir�m c� "�tirile de la ora 5" abund� �n relat�ri despre violuri s�v�r�ite asupra unor b�tr�ne?
Dintr-un studiu publicat de Ministerul de Interne aflam c� to�i ace�ti infractori au citit �n copil�rie Scufi�a Ro�ie �i iat� consecin�ele: ani grei de pu�c�rie! Apoi ce c�uta la v�n�toare de lupi pe proprietate privat�?
Din dou� una: sau e un braconier nenorocit sau e un �tab mare de la Bucure�ti care pl�te�te sume imense doar pentru satisfacerea nevoilor sale
sadice. �n oricare dintre variante, ar trebui s� fie �nfierat de creatorul basmului �i nicidecum glorificat pentru fapta sa.
Finalul pove�tii este sinistru: lupul zb�t�ndu-se �n ghearele mor�ii
"elibereaz�" cele dou� femei. Adic�, avem oroarea s� asist�m la apari�ia a dou� f�pturi par�ial digerate care se pare c� nu au murit, ci cu non�alan�� �i reiau firul vie�ii. Mai r�u ca �n filmele horror! �i ne mai �ntreb�m de ce exist� copii deregla�i din toate punctele de vedere.
Asemenea �nchipuiri ale unei min�i bolnave se "servesc" copiilor
�ntre 2 �i 7 ani! Nici nu mai vorbesc despre marea oroare a literaturii mondiale: "Alb� ca Z�pada" - auzi alb�, imaculat� �i ea tr�ie�te sub acela�i acoperi� nu cu unul, ci cu 7 b�rba�i!
Ru�ine! Ru�ine! Ru�ine!
|
sora_ilsi
Postat pe 22 Decembrie 2009 14:31
|
|
ilsi....jos palaria......ai dreptate...asa e in ziua de azi.......dar toti care avem o varsta acuma, am trait cu povestile astea si nu ne-am tzacanit, nu am devenit transexuali si nici cremenali notorii...
|
tutankhamon
Postat pe 23 Decembrie 2009 00:14
|
tutankhamon,am citit "criminali notarii"...e clar,trebuie sa schimb ceva!...ochelarii? 
|
elodia
Postat pe 23 Decembrie 2009 00:20
|
|
dap....si io berea.....ca asta e prea buna - tuborg christmass brew......si mai cere o cutie....
|
tutankhamon
Postat pe 23 Decembrie 2009 00:22
|
Culese de la "Bacalaureat 2009"
� Inima este cel mai important organ genital al omului.
� Cu ajutorul cainelui Vitoria Lipan si-a gasit foarte repede zacamintele sotului.
� In 1877 trupelor rusesti li s-a permis sa traverseze
teritoriul Romaniei, impreuna cu tancuri si avioane, iar omanii le-au dat mancare si cazare contracost.
� Drumetii veneau la Hanul Ancutei pentru a minca si a bea vin din ulcicile noi ca alea vechi erau sparte!
� Un profesor intreaba o eleva:cine a scris poezia
"Luceafarul" [] .... ea spune Tudor Arghezi.
� Scoala Ardeleana nu a avut propriu-zis sediu, din lipsa de fonduri austro-ungare.
� Alexandru Lapusneanu s-a tinut de cuvint atunci cind a spus:
"De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu!" Dovada ca azi cel mai intilnit nume este Popescu.
� Poezia "Sburatorul" de Ion Has Radulescu este un omagiu adus aviatorilor romani.
� Mircea cel Batrin a fost inmormintat la Cozia impreuna cu umbra sa
� Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia. In "Scrisoarea a treia" se desfasoara batalia la Rovinari.
� Mircea cel Mare, care prima data a fost batrin, sta la un discurs cu Baiazid. Acesta il primeste politicos, dar cu obraznicie, si-l face in tot felul, ca pe o albie de porci. Cind Baiazid il intreaba arogant "Tu esti Mircea?", domnitorul roman nu se pierde cu firea si ii raspunde la fix:
"Da-mparate!"
Pina la urma Mircea cel Mare, desi batrin il va ingenunchia pe trufasul otoman cu citeva proverbe si zicatori bine plasate.
Imparati cu care lumea nu putea sa se mai impace au venit si la noi in Romania si au cerut pamint si de baut, dar cum venira s-a lamurit cu cine are de-a face si s-a dus de-a berbeleacul cu pleava pulberata, c-au ramas doar citeva de bucati de eniceri si spahii fugind, dintre care este amintita "inspre Dunare, o mina."
� La a-2-a parte a subiectul cerinta este compunerea unei scrisori catre o persoana imaginara pe nume Paula.Un elev aspunde(in scris):"Eu nu mai scriu scrisori pt k am internet... si pe Paula nici nu o cunosc!"
� Mihai Eminescu si-a intitulat poezia "Din valurile vremii..." vrand sa sugereze vremea si apoi nu a mai continuat titlul din nu stiu din ce motiv s-a razgandit si a inceput strofa I..
� Manole a pus-o pe Ana la zid si a inceput sa o lucreze.
� Poema "Miorita" circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa, din motive tehnice. In balada "Miorita" este vorba de trei ciobani care comploteaza impreuna sa-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul "Mioritei" a spus ca la cap sa-i puie diverse categorii de fluiere.
� Multimile de boieri exploatatori isi tineau banii numerar in pungi. Haiducii ii atacau si ii usurau de bani in toate baladele.
� Balada e o specie a liricii populare inventata de Ciprian Porumbescu.
� Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.
� Calin tine de m�na mireasa care are parul lung de fericire.
Ea lupta sa puna m�na pe dragostea flacaului.
� Poetul �si asteapta iubita ca �mpreuna sa cutremure o barca.
� Ion Creanga s-a nascut �ntre anii 1887-1889.
� Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai �ntoarce acasa fiind jefuit de niste oameni invidiosi.
� �n romanul "Rascoala" personajul principal este poporul si marea masa a taranilor.
� Dimitrie Cantemir a avut un rol �nsemnat �n viata sa.
� Nechifor Lipan statea " pe spate cu fatza in jos"..
� Profa: In ce tip se incadra Otilia Marculescu?
Eleva: In tipul ingerului a fetei blonde..
Profa: Asta ai citit tu intr-o carte?
Eleva: Asta am spus-o eu din proprie initiativa
� Haiducii din doine, balade si idile erau liberi si fericiti ca pasarile, animalele si pestii care zburda prin codri. De cum venea primavara, haiducii cei harnici plecau in padure. Acolo ei cintau suflind din frunza si lasindu-i pe boieri cu buza umflata.
� Latina clasica este o limba moarta, care nu se poate vorbi decit in scris. Dupa caderea Imperiului roman, o parte din latina clasica defuncta a devenit bulgara.
Limba romana are la baza latina bulgara, amestecata cu elemente de daca si o groaza de cuvinte slabe. In secolul al XV-lea, limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.
� De ce se numeste nuvela "La tiganci"?
Raspuns : Localitate in care se petrece actiunea este La tiganci.
� Profesorul : "Ce stil functional are acest text?"
Elevul: " Stilul articol"
� Prof: cum moare Dinu Paturica?
Elev:?
Prof: A murit intr-un mod simbolic?
Elev:?
Prof(NERVOS): Haide, mai, baiatule, cum a murit?
Elev(SPERIAT): L-A CALCAT CARUTA!!!!
� Nichita Stanescu este un poet care se mira de orice. El se mira si de faptul ca oamenii aud si au urechi. Pai de ce? El n-a avut urechi? A vazut el vreun om fara urechi? Ma rog, da se zice ca asa este in poezie, sa te miri de toate si sa le pui pe toate unele subt altele, in r�nduri scurte, ca sa se vada ca sunt versuri.
� Basmul este o poveste mai lunga, poate fi chiar c�t o carte groasa, si are at�tea personaje ca nu le mai tii numarul dar trebuie sa fii atent la fabula ca te int�lnesti cu ea si in final.
� Basmul studiat de noi este Harap Alb si este un basm cult pentru ca este scris de un om cult, Eminescu. Atunci cand cel care scrie basmul este incult si basmul este incult, adica opus basmului cult, dar am�ndoua basmele sunt frumoase, numai ca unul este scris intr-un fel si celalalt in alt fel.
� �n cunoscuta baladã Miorita, sunt descrise c�teva �nt�mplãri �n care sunt implicate doi criminali, o oaie turnãtoare, si un cioban care socheazã prin prostia lui.
� Toma Alimos era viteaz pentru cã cu o m�nã conducea calul, cu o m�nã �si tinea matele si cu o m�nã se bãtea cu Manea..
� Inima este �mpãrtitã �n douã atricule si douã testicule...
� Zoe si Tipãtescu se iubeau pe la spate.
� �mpãratul avea o grãdinã si �n fund un mãr.
� Moromete fãcea p�rtie pe salc�m ca sã se dea cu sania.
� Eminescu este trist pentru cã nu a reusit sã facã nimic �n viata lui.
|
sora_ilsi
Postat pe 23 Decembrie 2009 18:55
|
12:07, 15 Iulie 2024
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară