-Si atunci ce sa fac?Sa raman fata batrana?
-Acest fapt nu este un impediment.Calitatile tale nu vor fi alterate.E drept, vor imbatrani cu timpul, dar faptul ca te vei trezi virtuoasa in fiecare dimineata, nu inseamna nimic pentru tine?De ce sa nu mananci felia ta de paine cu margarina stropita cu gem de caise, sau in sfarsit, inundata cu acelasi produs, fara ca cineva sa ti se uite in gura si sa spuna:
-Vezi draga mea ca ti s-a cariat molarul stang, iar dintele din dreapta arata ca un castel darapanat, dupa ce au trecut prin spatiul nostru Danubiano-pontic, popoarele migratoare?
-Dar eu nu vreau sa ma marit cu un stomatolog, si nici cu un istoric.Il vreau pe Fat-Frumos.Sau pe Capcaunul din poveste.
-Te rog draga mea, stai putin, relaxeaza-te si numara pana la zece.La ce numar ai ajuns..
-Dar n-am de gand sa-mi insel sotul.
-Ma refeream la numaratoare.
-La cinci.De la cinci in sus este mai greu.
-Fii atenta.
-Da.
-Daca te mariti cu capcaunul, lucrurile stau foarte prost.
-De ce?Spre deosebire de Fat-Frumos care nu are decat sabie si un cal, Capcaunul are de toate, mai ales un castel.
-Mai, si tu n-ai auzit de Rapirea din serai?Tu ce crezi, ca Fat-Frumos ala sau Harap-Alb isi hraneste calul cu jaratec si plateste degeaba factura de lemne la Ifet sau la Brigada Silvica?Daca ar fi banii guvernului, nu zic ca n-ar indrazni.Dar cand este vorba de banii lui, vrea si el niste rezultate.Iar rezultatul care este? Sa-ti spun eu, ca ai cam lipsit de la orele de dirigentie unde se discutau problemele de educatie cetateneasca.Vrea sa-l omoare pe capcaun�
-Dar are voie?
-Are.Ca dupa aia s-au prins cei din parlament si au votat abolirea cu moartea.
-Ce-i asta abolirea cu moartea?-ma intreba printesa.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 08:52
|
-E un fel de febra porcina.In loc sa fie omul omorat de sabie, ceea ce s-ar intampla mai repede si fara multe cheltuieli,acum este pasata febrei care actioneaza mai meticulos, si cu multi bani.Doar trebuie si ea sa traiasca nu? Ei bine, Fat-Frumos care este tanar si seamana cu Johnny Deep,-cum sa nu ti se lipeasca de suflet ca sapunul de lenjerie,vine cu calul la tine, si cu sabia aceea incinsa la mijloc, semanand cu un pufulete care face armata la rosiori-nu localitatea-iar tu privind prea mult la el, aia esti.Astepti pana cand Capcaunul isi da obstescul sfarsit,ori daca astepti sa o faca de buna voie dureaza cam mult, ca astia sunt longevivi din nastere , sau fugi impreuna cu iubitelul pe alte plaiuri mioritice.
-Dar eu nu stiu sa cresc oi.
-Nici macar sa le mulgi?Doamne, dar ce va invata pe voi la scoala?Cum sa cumparati laptele la punga?
-Nu-i adevarat.Tu stii teoria relativista a lui Einstein?
-Dar tu stii cum se face casul?Sau care este diferenta dintre o felie de cas si una de branza de aceeasi greutate?Pai fata, crezi ca Fat-Frumos nu trebuie sa manance, sa-si schimbe lenjeria de corp, ca sa nu miroasa a Scons parasit pe un musuroi de furnici de trei zile, nu stii ca trebuie sa faca baie si cineva trebuie sa-l spele in urechi si sa-i curete cerul gurii de pacatele pe care l-a invatat sa le spuna lumea?Ei bine, in ciuda acestor lucruri, bune sau rele, stii ce se va intampla?
-Nu stiu.Spune tu, ca te dai asa de mare�
- Ori tu, ori el, o veti rupe la fuga.
-De ce?
-Nici stiinta nu a ajuns sa raspunda in conditii linistite la aceasta problema.Asa ca subiectul a ramas in coada de furculita si tema de cercetare nu s-a mai numit:Cauzele pentru care un barbat si o femeie nu stau impreuna, ci s-a schimbat asa cum banuiesti in : Ghici cine o rupe cel dintai la fuga.Aicea s-au incurcat cu totii.O singura data, cel care a fugit, a fost cainele din curte, dar el nu facea poarte din problema asa ca gestul lui nu a fost luat in considerare.
-Poate ca stie..-murmura rusinoasa Alba ca Zapada si arata cu capul in sus.
-Fii linistita, nici Cel de Sus, nici Cel de jos, nu-si pot explica fenomenul.Dar ca sa nu se prinda lumea si-au schimbat numele si s-au preschimbat in psihologi pe Garbo.Asa ca, stiind toate lucrurile acestea, la ce concluzie ai ajuns?
-Ca daca nu incepi sa spui povestile, am sa te impusc.
Si Alba ca Zapada, tremura si deveni brusc transparenta, iar eu simtii pe frunte o unda de aer racoros, ca o sarutare, cand se duse.Asa ca nu mai am nicio salvare.
_________________
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 08:53
|
Scufita Rosie.
Traia de mult, tare de mult, nici el nu stia cat de demult, asa ca nu prea se sinchisea de asta, un om care se numea Ionel.Cred ca era nepotul sau stranepotul celui de care am pomenit undeva, mai inainte.Acest stranepot era putin cam cocosat si semana cu Quasimodo doar la felul in care isi tundea perciunii.In rest era un barbat simpatic, trecut de prima tinerete, cu un neg pe nas si unul pe barbie, cu sprancenele dese ca frunzele de praz verde, si cu ochii sasii. Adica, nu stiai niciodata unde priveste, pentru ca el privea intr-o parte si descopereai ca de fapt se uita la furnica, ce tropaia pe maneca ta stanga, cantand din muzicuta.Omul acesta era bibliotecar.Statea toata ziua inchis in Biblioteca si citea carti.Stia astfel romanele lui Agatha Cristie pe de rost, ii placea de Charlot Bronte, pe care insa nu o vazuse niciodata, si mera indragostit de Caterina, una dintre fetele lui Emily, si s-ar fi insurat cu ea, daca nu i-ar fi fost frica de Heatclife, ca o sa traga intr-o seara dupa el, cu pistolul.Asa se intampla intotdeauna.Fricile marunte, distrug pasiunile mari, iar viata ne ofera compensatii, un fel de pensii compensate, care te ajuta sa mori in mod decent si sa te ingroape cu ajutorul comunitatii.Ionel, mai obisnuia sa fumeze tutun, obicei foarte prost, direct proportional cu calitatea tutunului de pipa folosit, si a bolilor pe care le produce.In afara de faptul ca scria uneori urat in ziarul �Cenusareasa�, era o fiinta normala , iar nimeni nu observa sa aiba vreun defect decat alunita aceea care ii crescuse intr-un loc interzis incat il cam necajea in momentul cand trebuia sa se aseze.Viata lui Ionel trecea fara sa sufere vreo modificare, iar schimbarile nu se mai observau pe fata lui care arata ca o bucata de pergament veche de o suta de ani. Gurile rele sopteau ca are o suta si ceva de ani si ca ar trebui sa fie trecut in cartea recordurilor.N-am inteles din ce cauza, anumite cusururi ale oamenilor trebuiesc evidentiate intr-o carte, mai ales ca ele nu se mai repeta.De ce nu sunt evidentiate oare faptele bune, si trecute intr-o carte a faptelor bune, astfel ca Emilia, sa se bucure si ea impreuna cu mama ei si cu vecinii, fiindca a trecut-o pe bunicuta oarba a vecinei strada fara sa le calce masina.Este foarte important pentru omenire sa afle cine are nasul cel mai lung si ca Flamanzila a mancat la o masa cat ar fi putut sa manance toti amaratii regatului intr-o luna de zile.Cred ca din aceasta cauza, au inceput sa i se intampla lui Ionel niste lucruri extrem de ciudate.
_________________
|
|
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:00
|
Intr-o seara, cand trecea pe langa rafturile bibliotecii din partea dreapta a camerei in care citea, de pe raftul de sus, se misca o carte, parca impinsa de un duh nevazut, carte care cazu fara parasuta drept in capul lui nenea Ionel.Atacul acesta fu atat de neasteptat ca inceperea razboiului de o suta de ani, pe neasteptate, in timp ce tu mananci napolitane si bei suc de la dozator.Nasicul se clatina pe picioare, se prinse cu amandoua mainile de raft si zacu asa in nesimtire, cateva momente bune, pana cand sa isi revina.Norocul lui a fost ca avea capul foarte tare si in tinerete, reusea sa bata un cui in perete cu podul palmei, fara sa-l indoaie.
Cand ochii lui revenira la pozitia normala si toti paianjenii se ascunsera in cotloanele lor nevazute si pline de umbra, Ionica, isi apleca capul sa vada ce se intamplase.
Vazu o carte destul de mare cazuta pe dusumea.
Se apleca gemand, pentru ca inca ii mai vajaia o ureche, cealalta nu-i vajaia pentru ca era mai sanatoasa,intinse mainile amandoua si ridica cartea la piept.Era cartea de basme a Fratilor Grimm, cu povestile lor alese.Tinand in brate cartea, Ion isi dadu seama ca atarna mult mai greu decat o caramida.Cu miscari incete, se apropie de birou, dadu la o parte cateva manuscrise si inculabile si puse cartea pe blatul lucios.Scufita Rosie se uita la el, radea la gramatic-ceea ce este un semn rau si ii facea cu ochiul.
-Hei, -zise nenea Ionica.-Nu stii ca nu este politicos sa cazi de pe raft in capul celor care trec pe dedesubt?Cum ar fi daca fiecare ne-am apuca sa cadem de la ferestre in capul trecatorilor care se perinda pe strada?Este perfect adevarat ca fenomenul s-a inregistrat nu odata si oamenii au vazut ca de sus ploua cu pietre,-ceea ce iarasi nu este frumos,-cu pesti, ceea ce mi se pare practic la un moment dat dar ii invata pe pescari sa fie niste lenesi, iar vecinul meu Hodorogea, s-a trezit intr-o dimineata , cand mergea la serviciu, cu un prunc nou nascut in brate.Cred ca il scapase barza, sau o fi fost cosul prea stramt si atunci barza a ales cea de-a doua solutie.Dar pana in zilele de astazi, nu mi s-a intamplat sa-mi cada o fetita in brate, adica pe cap,ba pe deasupra sa si faca cu ochiul si sa zambeasca cerandu-mi pipa mea cu tutun, pe care oricum, eu nu o dau.Singura care mi-a cazut totusi in brate,-zise Ionel ganditor,-cred ca a fost nevasta-mea, si asta cand a constatat ca obiectul care se misca pe dusumea fara nici o intentie belicoasa, era un soricel.Totusi, daca stau sa ma gandesc bine, ma intreb daca nu cumva lucrurile au stat invers, sau au fost prezentate mai tarziu, putin cam exagerat.
Tata Ion, se aseza pe scaunul lui comod si isi vara mustiucul de la pipa in gura.O dara de fum, incepu sa se legene usurel si urca fara zgomot catre tavanul afumat al incaperii.Linistea si umbra devenira din ce in ce mai groase si nasicul, incepu sa sforaie usor, ca un motenel care se trage de mustati.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:08
|
Fumul din pipa incetase sa curga in sus , se intuneca incetisor, dar intunericul avea asemanarea unei cetze luminiscente, ce infasura toate lucrurile int-o lumina laptoasa , nelamurita.Cand ceata se limpezi, aparu dintr-insa un peisaj rustic, cu o casa taraneasca agatata pe inaltimea unui deal.Casa era inconjurata de o curte din uluci , iar in batatura, chiraiau cateva gaini pipernicite, care sufereau de rahitism congenital.Nici noi nu stim prea bine ce-i aia, dar vom sta linistiti, pentru ca nu ne intreaba nimeni.
-Milisooorrr!- se auzi o voce tanara de femeie si din casa iesi o femeie la vreo douazeci si cinci de ani, aratand foarte sexi, cu o basma inflorata in jurul capului.Purta o rochie larga si inflorata, care, atunci cand se rasucea se desfacea asemenea cupei unei papadii.Tanara femeie se opri in mijlocul ograzii, langa cainele batran si cu ochelari care rodea absent un os.Trebuie sa stiti ca toti cainii batrani poarta ochelari tot asa cum serpii poarta ochelari dar de dioptrii si marimi diferite.Serpii nu poarta asa ceva pentru ca sunt prea destepti, deoarece ei pot sa muste si cu ochii inchisi daca sunt suparati.Ochelarii sunt niste obiecte pe care ii poarta si bunica pentru ca nu vede bine.Intr-o seara, bunica,-despre care spuneam ca nu vede bine, incerca sa agate felinarul de un cui, dar pana la urma, s-a dovedit ca acel cui era de fapt o umbra ratacita acolo si care avea simtul umorului.Asa se face ca umbra desi era vinovata ca aparuse acolo si ar fi trebuit sa-i fie rusine, chicotea infundat in vreme ce bunica incerca sa agate felinarul, gest care nu-i reusea si o facea sa bodogane spunand ca acum, nu se mai fabrica cuie asa cum se faceau altadata, acestea fiind parca de coca fiindca se indoaie imediat si nu poti sa agati lucrurile serioase de ele.
-Millliiii!-striga iarasi tanara doamna si se roti ca un titirez pe un picior facand rochia sa se umfle in jurul ei si sa se rasuceasca ca intr-un dans.
Ca urmare a strigatului ei repetat o fetita frumusica, semanand cu mama ei, dadu o uluca la o parte si se strecura inauntru.Era bruneta, avea ochii albastri ca doua viorele si doi bujori in obrajori, pe care ii culesese cateva clipe mai inainte zburdand pe soseaua veche si prafuita .Cand o vazu, cainele cel batran isi salta ochelarii pe bot si dadu din cioata aceea de codita care singura mai ramasese sa povesteasca despre vremurile strabune care trecusera vreme de cateva anotimpuri peste Zgubi.Pentru ca asa se numea catelul, la momentul acela, caine batran de mahala, cu copii si nepoti plecati in orasul vecin sau in indepartatele strainatati sa schimbe aerul si sa invete si ei o limba straina.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:10
|
Mili era o fata foarte zburdalnica.Ii placea sa alerge toata ziua pe dealurile din jur, uneori chiar se afunda si in padure, culegea flori, si venea acasa cu bratele pline cu tot felul de flori salbatice, care nu aveau nimic deosebit decat farmecul de a incanta ochii cu culorile lor.Din acest motiv, bunicuta, care venea de multe ori pe la ele, o invata sa adune din natura, numai plantele folositoare.Sa o fi vazut atunci cand isi punea ochelarii pe nas si incepea sa vorbeasca cu o voce grava parca era preotul de la biserica din sat:
-Draga mea..
Asa incepea.Totusi este bine sa nu va lasati inselati.Cu aceste cuvinte aparent nevinovate poti spune nu numai lucruri bune, ca spre exemplu:
-Draga mea am facut ceaiul si vezi ca gogosile acelea umplute cu magiun se gasesc pe masa in castronel.Si sunt stropite cu zahar farin si vanilie, incat seamana cu niste iepurasi peste care a nins toata noaptea.
Dar tot cu aceeasi voce monotona, pot veni si alte cuvinte care nu au nimic din farmecul zapezilor si al iepurasilor ciufuliti sau acoperiti de gratia frigurosasa a fulgilor de nea.Bunica putea sa te intrebe de ce ai suparat-o pe doamna invatatoare incat il loc de nota zece, ai luat opt la matematica si sapte la cor, asta fiindca in loc sa o lasi pe Eliza sa cante ai tras-o de par si ea a tipat in mijlocul cantecului, ceea ce nu este frumos, si creeaza palpitatii mai putin celorlalti si mai mult doamnei invatatoare.Este cam acelasi lucru ca atunci cand unchiul Vasile, a mancat gogosi stropite cu piper, si s-a inrosit intre timp, semanand cu un ardei iute , sau cu amurgurile de vara care fac ca amiaza sa mai dainuie ostentativ in ciuda faptului, ca noaptea tot bate grabita ca sa ia casuta, dealul si imprejurimile padurii in primire.Bunicuta era o adepta a lui Line, deoarece cand vorbea de plante, le dadea mereu niste nume caraghioase.
-Uite, acestea sunt frunze de castan comestibil.Ca sa nu se faca confuzie, oamenii le-au numit castanea sativa.
-Sigur nu o sa se mai faca confuzie, spunea domnisoara Milie, privind-o pe bunica cu ochii ei mari si albastri, in care inocenta plutea ca nuferii pe apele umbrite ale lacului. Dar nu o sa greseasca?
-Nu.-spunea hotarat bunica.
-Si la ce este buna frunza de castan domestic?-intreba curioasa fetita.
-Ca sa faci din ea, o infuzie din frunze si sa bei cate o cana pe zi, indulcita cu miere de albine.Asta cand iti vine sa tusesti si mai ales sa il scuipi pe Gigel, care a tras cu piciorul in minge si a aruncat-o in maracini.
-Mi se pare o idee excelenta,-zise Milie, dar in gandurile ei deja isi facuse un plan.In loc sa il mai scuipe pe Gigel care o enerva uneori extrem de ingrozitor,putea sa umple o sticla cu zeama aceea verzuie, si cu primul prilej sa i-o toarne in cap .In varianta A, numai lichidul, iar in varianta B, putea sa fie si cu frunze, pentru ca oricum pacatosul, merita asta cu prisosinta, si generozitate.Si pe urma sa-i fi vazut mutra lui plina de pistrui colorati strambandu-se si rupand-o la fuga, strigand dupa maica-sa ca Milie l-a oparit si i-a aruncat in cap o oala cu apa fiarta, ceea ce era desigur o exagerare.
De altfel Milie observase si la ceilalti unchi ai ei, ca barbatii sunt o specie extrem de ciudata.Sunt cuminti numai cand dorm, cu conditia sa nu faca acest lucru stand pe spate.Altminteri sforaie si induc lumea in eroare cu zgomotele pe care le fac.Cand sunt treji, lucrurile devin mult mai grave.Nu numai ca nu fac nimic toata ziua, dar dau sfaturi, pe care fie nu le ia nimeni in considerare, iar daca le ia, duc intotdeauna catre o singura directie: falimentul.
_________________
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:11
|
|
Milie, a invatat astfel pe masura ce timpul trecea, sa adune tot felul de plante de leac. Bucuroasa ca are o nepotica atat de ascultatoare, bunicuta s-a gandit sa-i faca un dar.A cumparat de la mercerie tot felul de ate si lana de culoare rosie in degrade, pentru ca ii placea tare mult, si i-a impletit fetitei o scufita foarte draguta.Era atat de draguta incat oamenii s-au indragostit de scufita ei.Au inceput sa o salute mai intai pe scufita de fiecare data cand o intalneau pe fetita, desi ea raspundea de fiecare data la salut si le spunea ca Scufita ei este obosita si inca mai doarme, motiv pentru care nu putea sa raspunda in mod politicos .Este drept, ca fata se mira de ce nu este salutata si rochita ei cu buline rosii asa cum este salutata scufita, pentru ca si ea era draguta si avea chiar si volanase, ceea ce Scufita nu avea.Si pe urma, Milie credea ca scufita ei era putin prostuta, si nabadaioasa, pentru ca de fiecare data cand batea vantul, cadea din cap, si Milie trebuia sa o ia si sa o scuture din praful in care se tavalise, ca un copil neascultator, ceea ce ii amintea de prietenul ei cel pistruiat si mincinos pe deasupra.Un hot se indragostise atat de tare de Scufia fetei incat a vrut intr-o noapte sa o fure.Dar socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ.,Ori cel care zadarnicise lucrurile a fost Zgubi.Aceasta fiinta paroasa prevazuta cu patru labe, urechi ascutite si un bot acoperit la randul sau cu mustati , era o fiinta taciturna.Unii spuneau ca era tacut de-a binelea.Nu vorbea cu nimeni, ceea ce facusera gainile sa-l considere ca fiind un caine increzut.Dar el nu vorbea, dintr-un motiv foarte simplu.Era foarte sensibil la curent si cand deschidea botul, mai ales dimineata si seara, facea amigdalite si il durea in gat.Se apropia tiptil de gard si daca vreo persoana straina incerca sa treaca prin uluci sau sa sara peste ele, Zgubi il ajuta.Adica il musca de picioare, ceea ce facea persoana in cauza sa sara gardul inapoi, cu o viteza invers proportionala cu greutatea sau cu varsta pe care o avea.Si de cele mai multe ori, invers.Nefericitul acela, care se indragostise de Scufita fetei, era asa de obsedat de aspectul ei viu colorat incat a crezut ca poate sa faca cele mai riscante sacrificii.In teorie lucrul acesta se poate intampla.Si tu poti sa cumperi de la piata rosii si cartofi frumosi, dar in practica se dovedeste ca lucrurile nu stau niciodata asa.Cand ajungi acasa, lucrurile se dovedesc imperfecte incat iti dau toata teoria peste cap.Ori cantitatea cumparata de tine nu mai corespunde si este mai putina cu cateva sute de grame pana la un kilogram, ori cartofii sau rosiile, se dovedesc mai mici decat ceea ce ai vazut si ai vrut tu sa cumperi in realitate
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:12
|
Asteapta hotul sa se faca seara.Exista hoti care sunt de zi, si hoti de noapte.Asta picase sa fie noaptea de serviciu.Si-a lasat barba, si-a pus ochelarii de soare si s-a dat cu apa de colonie cu miros de levantica, ca sa se confunde cu peisajul.Dupa aceea a plecat cu pasi usori, asa de usori incat si el se intreba daca merge sau sta.In timp ce se apropia de casuta Sufitei Rosii, se intreba unde sa caute scufita:O fi pe sarma, pentru ca a spalat-o mamica ei, desi fetitele ar putea sa spele si ele scufitele si rochitele ca sa fie frumoase cand se imbraca.Si prietenul Scufitei Rosii a incercat sa spele niste ciorapi de-ai lui si nu i-a reusit, ba dimpotriva, rezultatul a fost atat de dezastruos, incat a trebuit sa umble o vreme cu pantaloni scurti.Despre ciorapi, nu mai vorbesc.Aratau ca doua curci plouate sau bolnave, pentru ca ambele situatii sunt asemanatoare.Si-a dat seama ca spalatul este o treba serioasa, ca examenul de bacalaureat si ca nu va reusi sa faca acest lucru decat cel putin dupa ce isi va lua buletinul.As putea sa mai adaug ca spalatul este atat de complicat, din moment ce se spala aproape zilnic, (mai trebuia sa ia si pauze de cateva zile cand obosea prea mult)si folosea toate sapunurile de la cele mai simple, ca sapunul de rufe sau sapunul cu miros de liliac cu care se dadea sambata cand mergea la biserica, dar pistruii lui ramaneau in continuare pe pometii obrajilor si ii dadeau cu tifla in mod nerusinat, lasandu-l de cateva ori fara replica.Ultima oara cand se spalase pe parul sau ciufulit, sapunul a lovit gansacul cel tanar in aripa, iar cainele si pisica au incheiat pace ascunzandu-se pentru orice eventualitate sub pat.Asta dupa ce Razor, cainele flenduros a inceput sa faca intr-o zi clabuci la gura, fiindca il spalase pe fata, apoi spre bucuria motanului, din gura lui au inceput sa tasneasca balonase stravezii, pe care stand intr-o rana, cu capul pe o labuta, le intepa cu gherutele de la mana cealalta.Nu mai spun ca intr-alta zi, baiatul, lasase sapunul pe jos si buniica lui s-a trezit ca aluneca cu el cu tot, fapt ce a facut-o sa strige plina de voiosie:
-Partie�
Dupa care toate s-au amestecat intr-un chip ingrozitor.Bunica a daramat masa, cainele care a vazut masa ca vine peste el, a strigat: cutremur! si a tasnit ca o locomotiva Diesel sub presiune, cu mai multi km pe ora, ca sa nu-l prinda cu radarul pentru exces de viteza.Motanul s-a trezit strans de gat si pana sa se dumireasca cine vrea sa-l otraveasca, a dat cu labuta la intamplare, iar pana la urma s-a dovedit ca urmele de pe fata bunicutei erau ale lui.Reconstituirea insa nu s-a mai facut si din lipsa de martori, motanul a fost achitat in contumacie.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:13
|
In timp ce hotul mergea agale cu pasi furisati, Zgubi, catelul batran al Scufitei Rosii, se pregatea si el.Isi lustrui mustatile in oglinda cea mare din cotetul lui, isi dadu cu pieptenele pe parul sau sarmos, ceea ce-i lua ceva vreme, fiindca era plin de ciulini,isi dadu cu apa de gura, si se spala pe dinti.De fapt ultimele doua lucruri se petrecura in ordine inversa.Adica intai se spala pe dinti, si dupa aceea isi dadu cu apa de gura.Ba ca sa fie totul in regula, facu si gargara.Apoi, isi rotunji sprancenele cu foarfeca si le pieptana cu labuta.Genele nu si le facu cu rimel, pentru ca numai fetele si le fac, asa cum isi fac si unghiile sau le inlocuiesc cu unghii false, ca sa nu zgarie prea tare.Isi dadu cu spray pentru transpiratie, si isi aprinse o tigare de foi.Nu stiu daca stiti, dar cainii seriosi fumeaza tigari de foi din doua motive.Pentru ca arata ca niste bancheri inainte de a da faliment, ca dupa faliment nu mai au bani sa-si cumpere tigari de foi si se multumesc doar cu cele trimise o data pe luna la pachet.Al doilea motiv si foarte important, este ca fumul de tigara ca si scrumul, este bun contra puricilor.
Cand George ii spune lui John, � Dragul meu nu o sa faci multi purici pe aici,�inseamna ca John este un fumator inrait, si smogul din oras, este si o particica din eforturile lui ca, contribuabil.Fiecare persoana ar trebui sa fie sensibila la eforturile pe care le face comunitatea, indiferent in directia pe care o ia.Prietenul meu Jimmy, era doctor stomatolog.Un doctor stomatolog este fericit cand un client are carii, pentru ca cu cat numarul de carii era mai mare, cu atat fericirea lui devine mai coplesitoare.Aceasta fericire este dublata de un altuism care ar putea fi un exemplu pentru toti ceilalti membri ai societatii.Jimmy ar fi fost in stare sa plombeze masele si sa le cimenteze zi si noapte, fara oprire, daca nu ar fi venit intr-o seara cineva la el si i-ar fi spus:
-Draga Jimmy, apreciem toata activitatea pe care o desfasori cu atata consecventa.Dar se va intampla un cataclism intr-un viitor apropiat si asta in mare parte datorindu-se tie.
-Cum asa a intrebat mirat Jimmy.
-Parerea mea este ca trebuie sa-ti iei un concediu si sa te duci in State sau la unchiul tau din Australia.Ai aici alaturat, pasaportul, un plic cu bani si biletul de avion.
Jimmy s-a asezat pe scaun si s-a uitat la cel care-i vorbea, cu gura deschisa.Nu de tot, dar totusi suficient ca sa poata intra in ea o musca daca ar fi pilotat fara atentie.
-Economia noastra este ca o franzela proaspata.Ce face toata lumea? Isi infige dintii si maselele in ea, fara sa stie ca aceasta franzela se poate termina mai repede sau mai incet.Ei bine, toti acesti dinti si masele sunt foarte sanatoase, ceea ce ti se datoreaza tie.Ori lucrul acesta este la fel de periculos ca febra porcina.Numai ca actioneaza in directie inversa.In loc ca o carie sa impiedice omenirea sa manance cu lacomie,reparand-o , distruge economia ceea ce este de doua ori mai subversiv.
-N-am inteles, -se balbai Jimmy, care ramase visator in fotoliu.
-Dragul meu, dar este atat de simplu.Sa luam de exemplu gropile din oras, deoarece seamana cu cariile tale.
-Dar eu nu am carii-zise Jimmy.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:14
|
-Ai viata toata in fata asa ca nu dispera,-zise vizitatorul sententios.
-Sper ca nu trebuie sa le plombez si pe acelea-In nici un caz.Cred ca daca te-ai apuca de treaba asta ar fi atat de bine incat ar deveni o catastrofa .
-De ce?-intreba Jimmy.
-Te-ai gandit cate imprumuturi se fac ca sa repari o groapa sau sa construiesti o autostrada?Daca tu te-ai stradui sa faci lucrurile perfecte, cine ne-ar mai da bani de imprumut?Te-ai gandit cate societati si oameni ar da faliment,si ar muri de foame si de sete, in loc sa duca bani familiilor lor nevoiase?
-Dar castelele care s-au construit?
-Pai vezi, in asta consta progresul.
Jimmy a luat pasaportul si biletul de avion si a plecat in Australia.Se pare ca nu a fost un tip prea disciplinat pentru ca s-a apucat sa repare dintii si maselele oilor de acolo , iar cand a terminat cu ele si-a extins meseria si asupra cangurilor care il adorau.Statul Australian este pe cale sa-l declare persona non grata si sa-l exileze de unul singur intr-o insula din Pacific, dupa ce s-a constatat ca pasarile nu trec pe acolo si nici alte forme de vietuitoare nu mai exista, iar rechinii ciocan , albi si de alte culori, inoata cam la doua sute de km departare in jurul insulei.
Dupa ce termina sa se aranjeze ca un tanar Don Juan, Zgubi isi puse lega fruntea si urechile cu un batic, apoi isi puse o palarie larga de fetru pe crestet de nu i se zareau nici ochii.Isi lega de mijloc centura batuta cu tinte de argint, isi infipse in tocuri cele doua pistoale si isi lua sabia sa cea lunga si ascutita, pe care i-o lasase intr-o seara un cersetor, naufragiat in Atlantic, cu nava Las virgenas de Santa Cruz, dupa o batalie sangeroasa dusa cu piratii.Cu tricornul acela pleostit care-l enerva totusi pentru ca ii cadea pe ochi, Zgubi semana cu Johny Deep, sau daca nu il cunoasteti pe acesta, cu Jack Sparrow.Arata inspaimantator, blindat tot cu pistoale, pusti si sabii, mai ales dupa ce isi pusese masca pe fata din care nu i se vedeau decat ochii, stralucind himeric ca doi licurici cuprinsi de nebunie.Isi puse capa pe umere si o lega cu funda sub barbie, dupa care iesi din cotet cu pasi mari si hotarati.Noaptea era senina, dar intunecoasa.Vantul incepuse sa bata si pomii fosneau plini de frisoane. Motanul care alerga dupa Jerry, se opri incremenit cand il vazu pe Zgubi, ca o umbra malefica alunecand printre umbrele de pe batatura si fu gata sa faca infarct.Se arcui cu blana ridicata si dupa ce scoase un miorlait infricosator se urca cu o viteza incredibila pe streasina casei, facandu-si semnul crucii.Acolo trebui sa se opreasca sa-si traga sufletul, si isi dadu seama ca zgomotul pe care il facea coada lui batand in burlan, nu sunt pasii lui Zgubi care il urmarea indeaproape.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:14
|
Motanul mai avu un singur moment de soc, cand ii ingheta sangele, dar asta se datora siamezei din vecini, a carei voce ii susura langa ureche, dulce ca o felie de paine cu margarina stropita din abundenta cu miere:
-Ce faci darling?
Motanul nu cunostea limba engleza, dar cand labuta pufoasa al prietenei sale il lua dupa gat, simti ca toarce si isi ridica botul spre cer intr-un miorlait foarte poetic si plin de fericire.
-Bu hu hu,-facu cucuveaua din copac uitandu-se cu ochii ei bulbucati la cei doi.-Iar n-am sa dorm la noapte.Fir-ar ea sa fie de viata.Nu puteam sa ne mutam central, a trebuit sa ma multumesc cu garsoniera asta prapadita si cu vecinii acestia pe care ii apuca nabadaile cand nu te astepti.Acum au sa cante si au sa benchetuiasca toata noaptea.
-Lasa dragule, -ii zise nevasta, impingandu-l cu tandrete cu capul plin de bigudiuri in pene.Nu-ti amintesti cate nebunii faceam cand eram tineri?
-Zau?-se mira cucuveaua sot, miscandu-si neincrezator capul intr-o parte si alta si ochii lui se rotira si ei ca doua farfurioare, plini de uimire.
Zgubi nu auzi dinspre plop decat uguitul usor al uriaselor pasari, iar sus pe acoperis, prietenul lui cel somnoros incepuse sa-i recite versuri siamezei, care il faceau sa maraie iritat:
-Alea sunt versuri? Auzi tu ce este in stare sa debiteze mintea lui de pisica:
�De-ar fi luna o placinta
si pamantul un branzoi,
Te-as chema atunci pe tine,
Sa le papam amandoi.�
Asta este poezie, ham? Plina de �e�-uri si t.v.a.Din aceasta cauza ies copiii bolnavi si miorlaiti.Si eu care am jurat sa nu mai mananc nimic de la fast-food, nici macar oase, pentru ca nu stii cu ce sunt umplute si in mod sigur nu sunt dietetice�Mrrrr�
Ei bine, Zgubi facuse instinctiv Mrrr, pentru ca simtise o prezenta straina, indreptandu-se cu pasi de lup spre veranda.Batranul caine se infasura si mai strans in pelerina, sau capa, -cum vreti sa-i spuneti, -isi trase si mai adanc tricornul peste ochi ca sa nu i se zareasca privirile care devenisera la fel de subtiri ca lama sabiei sale.Cu pasi la fel de usori de parca dansa pe labute, se strecura inaintea intrusului spre veranda si cand acesta aparu si dadu sa urce scarile, se trezi cu Zgubi privindu-l in albul ochilor.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:15
|
-Cine esti tu ma.-intreba hotul, pentru ca nu-si vedea adversarul, din cauza mastii de pe fata si a palariei care-i umbrea ochii.Tinea insa in mana uluca care o desprinsese din gard, pregastit sa altoiasca in dreapta si stanga daca s-ar fi ivit prilejul.Ori prilejul tocmai se ivise langa el si il privea primejdios pe sub borurile palariei, maraind plin de incantare:
-Sunt D�Artagnan, mai,dar nu cred ca ai cunostinte atat de generale ca sa ajunga pana acolo.Dar tu cine esti?
-Cartouche.
-Tu Cartouche, mai?Poate ai vrut sa zici Cartof.
-N-am vrut sa zic Cartof.Stiam eu ca numai coada este de tine.Dar cand am sa te atoiesc cu lemnul asta, soarta o sa-ti fie pecetluita.Or sa te caute neamurile cu lumanarea, si-or sa te adune cu farasul.
-Poate in visele si sperantele tale zadarnice.-raspunse Zgubi cu demnitate.
Cei doi se roteau unul in jurul altuia, coborand cu atentie treptele verandei.Lumina lunii cadea pe umbrele lor facandu-le parca si mai infricosatoare.Cu o miscare de maestru, Zgubi isi scoase sabia din teaca.Lama arunca in intuneric o lumina stralucitoare ca un fulger.Hotul se repezi sa dea o lovitura cu batul, dar Zgubi se rasuci cu indemanare si o para.Incepu o lupta demna in care Zgubi parea David iar hotul Goliat.Cei doi se invarteau cu iuteala unul in jurul altuia, unul, ca sa nu fie muscat de picioare si dand lovituri dese ca grindina in capul adversarului sau iar celalalt parand si intorcand loviturile cu multa dexteritate.Sabia lui Zgubi desena prin aer un paienjenis de fulgere care cadeau ca trasnetul imprejurul hotului.Aerul mirosea a ozon.Motanul si craiasa lui Siameza, stateau cu cozile incolacite intr-o dulce imbratisare si priveau curiosi lupta pe viata si pe moarte care se desfasura pe batatura.Cele doua cucuvele priveau si ele din scorbura cu ochii cat farfurioarele cumplita inclestare si barbatul mai scotea din cand in cand cate un :Bu� hu�hu� de admiratie pentru Zgubi ce se batea ca un leu.Zgubi parea ca este mitologicul Sigurd , Herkules, sau Sir Launcelot du Lac, napustindu-se cu sulita sa lunga in gloata dusmana, facand carare in randul cavalerilor care hotarasera sa-l impresoare, sa-l loveasca din toate partile, si sa-l faca porizonier in Castelul Fecioarelor vrajite.Dar Sir Mador de la Porte, nu stia cu cine se batea.Isi dadu seama de situatia disperata, numai in momentul cand cazu in fund, cu unul dintre cracii de la pantaloni gemand sfasiat.Calul scapat de sub calaret s-a ridicat in doua picioare, a dat din picioarele din fata izbind aerul a nechezat ingrozitor si a disparut sarind gardul ca o naluca blestemata.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:17
|
Cand se facu dimineata, in ograda era liniste.Mama Scufitei Rosii pregati micul dejun, oua fierte cu o cana cu lapte si o bucata de paine pufoasa abia scoasa din cuptor.Cat de somnoros era Motanul, simtind mirosul de lapte si de paine, deschise un ochi apoi pe al doilea, se ridica pe toate cele patru labute si se intinse cat era el de lung.In afara de o durere zdravana de cap, capatata in urma paharelor de tuica si de vin amestecate, toate celelalte erau la locul lor.Chiar si urma de ruj, lasata pe unul dintre obraji de Siameza.Scufita Rosie se sculase si ea.Se spalase pe ochi, isi pusese scufita pe cap, si isi luase rochita ei cea larga cu buline rosii care ii sedea atat de dragut.Apoi intra in bucatarie, zise sarut mana mamei ei si se aseza cuminte la masa.Ouale erau grozave.Cleioase, tocmai bune de mancat si laptele caldut, pentru ca asa se bea intotdeauna , sa nu-i doara pe copii in gat.Altfel, in loc sa se joace pe afara unde este soare si placut, trebuie sa stea varati cu totul sub plapuma, cu termometrul in gura si cu nasul curgand ca un robinet.Fiind vorba despre nasul lor, sigur, ca treaba asta nu ar trebui sa priveasca pe nimeni.Totusi este foarte stanjenitor sa vezi ca nasul tau s-a transformat intr-un turture galben care curge asemenea unei streasine atunci cand ploua.Si pe urma, spuneti si voi.Nu este mai bine sa-l tragi pe Zgubi de coada,decat sa te tragi toata ziua de propriul tau nas?
-Draga mea Scufita, -ii spuse mamica ei, in timp ce Scufita manca constiincioasa absolut totul din farfurie si cu o bucatica de paine, stersese fundul farfurioarei, facand-o oglinjoara.-Stii ca bunicuta este bolnavioara.
-Da, mama.
-Ca sa o facem sanatoasa, trebuie sa te duci pana la ea, sa-i duci o bucata de cozonac si de paine proaspata, o sticla cu vin, o bucatica de carne, si un kilogram de cartofi din acestia noi sa si-i faca si ea asa cum doreste: fie prajiti, fie fierti, cu branza dulce si cu smantana.Si mai ales fata mea, sa ai grija cand pleci la drum, pe ce carare o iei, ca sa nu te ratacesti, sa uiti cosuletul cine stie pe unde si sa ajungi la bunicuta cu mainile goale.
-Sa traiti sefa.-zise Scufita Rosie razand.
Nu stiu daca ati observat, dar toate mamicile noastre sunt sefe.Ele cunosc vraji secrete,pe care le amesteca in mancare si fac mancarea ca sa fie nu numai vrajita, dar si foarte gustoasa.Mamica lui Suzuki, unul dintre prietenii mei, era dirijoare.Avea un bat lung si nu prea subtire, dar suficient ca sa poti face treaba cu el.Cand intra in bucatarie dimineata, oalele si cratitile isi scoteau capacele de pe cap si o salutau facand cate o reverenta.Lingurile si furculitele incetau sa se harjoneasca si spuneau :Buna dimineata, cu vocea lor subtirica, ca niste clopotele de argint.Mama lui Suzuki se spala pe maini,cu sapun, iar prosopul din cui sarea si o stergea pe degete cu meticulozitate.Sortul sarea la randul lui din cui unde statuse cuminte toata noaptea si o cuprindea de mijloc, legand cele doua bentite la spate, intr-o fundita desavarsita.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:18
|
In clipa cand punea mana pe betisorul fermecat, ea nu facea decat sa arate spre tarna cu cartofi.Cartofii incepeau sa rada ca niste purcelusi, se rostogoleau dandu-se tumba si se insiruiau pe masa atati cat trebuiau pentru ca mama lui Suzuki sa faca o ciorba si o mancare de cartofi, asa cum scrie la carte.Cutitul, iesea din sertar, incepea sa se frece de piatra ca sa se ascuta bine pe urma, fiecare cartof se aseza pe scaunel in fata cutitului ca la frizer.
-Vai ce barba ai si ce ciufulit esti.
Si cutitul, incepea sa curete coaja cu indemanare, aruncand resturile acelea urate si alunecoase la cosul de gunoi.Apoi cartoful se arunca in piscina, adica intr-o oala mai mare si inota craul sau fluture, improscand vesel apa pe nari si harjonindu-se cu ceilalti cartofi, aflati deja acolo.Morcovii, urmau si ei acelasi ritual, singurele care faceau distonanta fata de ceilalti, erau cepele mari si infoiate care se plangeau intotdeauna, scuturandu-si nasurile in batiste si stergandu-si ochii intotdeauna inlacrimati.Ba povestile lor erau asa de tragice ca fara sa vrei simteai la un moment dat cum te inteapa ceva in nas si lacrimile incepeau sa iti curga pe amandoi obrajii, ca in �Lacrimi de iubire� sau �Kassandra,� cu singura deosebire ca pentru asta nu trebuia sa mai stai la televizor.Sigur, se putea plange fie singur, fie in grup organizat, dar Suzuki reusea de cele mai multe ori sa scape cu fuga si nu se mai intorcea acasa decat atunci cand se facea ora pranzului sau ora de cina.Cred ca acesta este unul dintre marile motive penbtru care femeile plang mai mult decat barbatii.
-Sa nu uiti fata mea, cand ajungi la bunica sa o saluti cu buna cuviinta si sa-i dai cosuletul.Iar dupa aceea sa nu alergi dupa puii de gasca, ca sa nu se repeada la tine gansacul cel batran si mama lor si sa te ciupeasca cu ciocul, ba cxhiar sa te ocarasca.Sa fii cuminte fata mea.
Scufita Rosie, promise sa fie foarte cuminte, ceea ce ar fi putut starni deja banuieli, pentru ca in general fagaduielile facute de copii sunt asemenea vantului.Niciodata nu le poti tine pe loc sau sa le vezi realizate, fiindca se risipesc intotdeauna inainte de termen.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:19
|
Bunica locuia in padurea de dupa deal, si pentru ca sa ajungi la ea, trebuia sa mergi mai bine de o ora.Isi lua ziua buna Scufita Rosie de la mamica ei lua cosuletul si pleca.Zgubi, o urmari si el cateva sute de metri, dar cum ii taie calea un iepuras, se lua la goana dupa el si se pierdu in raristea padurii.Cum mergea asa Scufitas Rosie cantand despre pasarele,flori si licurici,numai ce vede ca vine catre ea o namila mare, neagra cu ochii stralucind fosforic imbracata cu o blana sura, bine ajustata pe corp si incheiata carect la toti nasturii pe care ii avea.Semana cu Zgubi, dar aceasta arata ceva mai fioros , si parea mai nervoasa.Si nu incerca sa fie de loc prietenoasa din moment ce isi arata coltii si nu dadea nici din coada.
-Buna ziua-zise fetita uitandu-se la animalul acela ciudat a carui blana neagra incepea sa bata spre o nuanta cenusie, dar care in clipa aceea, stralucea in mod ciudat ca un soare, intr-o zi de toamna.Si pentru ca ceea ce spusese Scufita Rosie nu a fost auzit, ea il saluta din nou, facand o reverenta:
-Buna ziua Lupule care stralucesti ca un soare.
Lupul se opri mirat, se uita la ceas si zise prima data pentru el:
-Da, da, a sosit timpul.-Pe urma se uita catre fetita, o vazu si o intreba cu un glas mirat: Ce faci fata, fetita, singura pe drumul acesta pe care te gasesc?
-Te asteptam si culegeam flori.
-Ma asteptai?-intreba mirat Lupul si se uita nervos la ceas.-Si ce duci in cosuletul acela pe care il tii in manuta?
-Un cozonac si o paine pentru bunica, friptura cu pilaf, o sticla cu vin roze si un pahar.Si mai sunt cateva fructe.
-Doamne, cat de mult urasc lucrurile astea care trebuie sa se intample.-zise Lupul si se uita in lungul cararii.Cateva fructe�murmura el ca pentru sine. Ce repede trece timpul.-si se uita iarasi la ceasul de la mana.-Dar de ce ii duci bunicii toate acestea?
-Pentru ca este foarte slabita si bolnava.
-Asa este.Asa cum ma simt si eu.Toate drumurile pe care le fac dimineata sunt frumoase si bune, dar asta de-acum, pe care calc doar o data pe an, ma epuizeaza complet.Ma imbatraneste pur si simplu.Va trebui sa rup din padure un bat ceva mai solid sa ma sprijin de el,altfel am sa cad epuizat si-am sa mor fara sa mai ajung la capat.-zise lupul suparat.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:20
|
-Poti sa intri.-zise din nou vocea care razbatea de sub plapuma.-Usa este deschisa.
Oamenii cinstiti, cred intotdeauna ca si ceilalti oameni sunt cinstiti ca si ei, dar niciodata nu poti fi sigur pe cinstea unui om, numai dupa bataile pe care le da in usa.Lupul apasa pe clanta, si se strecura inauntru.Pentru ca era totusi un lup politicos, ceea ce se intampla ce e drept foarte rar pe la lupi, el se opri si zise cu o voce de bariton:
-Buna ziua Doamna.
-Buna ziua, ii raspunse bunicuta.Dvs. sunteti cel de la Electrica?-intreba din nou ea si isi cauta ochelarii pe care ii puse pe nas,uitandu-se foarte curioasa la lup.-Ati venit sa cititi contoarul?
-Sigur ca da.-raspunse lupul, prinzand ideea din zbor.
-Pentru ca sunt putin bolnava si nu pot sa va ajut, am sa va rog sa luati un scaun, ca sa cititi mai usor.
-Asa am sa fac stimata Doamna,- zise Lupul cu eleganta si facu o reverenta adanca, ceea ce functionarii care citesc contoarele de lumina si apa, nu fac niciodata.Ba mai mult, cred ca acesti oameni sufera foarte tare din cauza ochilor, pentru ca se straduiesc si se concentreaza sa citeasca atat de bine, incat le lacrameaza ochii, si intotdeauna, adauga la citirea efectuata, ori numarul de la pantofi, ori varsta la care s-au insurat, transformand-o plini de nostalgie in kilowati sau metri cubi.
Abia cand se urca lupul pe scaun sa se uite la tablou, isi dadu seama ca de fapt bunica nu poseda lumina, decat cea care intra pe geamuri sau aceea care izvora tremuratoare de la lumina unei candele.Ori acestea reprezentau un consum atat de mic, ca nici nu puteai sa le calculezi t.v.a-ul.
-Hotarat,-zise lupul privind lung la peretele din fata sa,-ca biata femeie nu poseda nici televizor nici lumina in bucatarie sau in pivnita.Iar pensia ei, este atat cat sa ajunga unei furnici sa nu moara de foame.Singura solutie este euthanasierea, adica sa o transform in sarmalute cu mamaliguta, si sa o mananc bucata cu bucata.Iar ca sa nu imi stea in gat, pentru ca oamenii batrani sunt mai mult pielita si os, va trebui sa beau si ceaiul,-parca ceai a zis Scufita Rosie,-care-l aduce fetita, desi singurul lucru pe care l-as accepta acum ar fi de domeniul bauturilor dietetice, fara zahar si cu lamaie ceva mai multa.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:22
|
Totusi in clipa aceea nu ii era foame.Lupul se dadu jos de pe scaun si se intoarse catre bunica:
-Aveti un scurt la contoarul din pivnita.Trebuie sa vedem despre ce este vorba.V-as ruga sa-mi aratati pe unde sa merg, ca sa pot face reparatia imediat.
Bunica se cobora din pat, si iesi pe veranda, cu lupul dupa ea.Femeia ii arata cum sa descuie usa si pentru ca lupul se incurca , cobori ea prima.Abia astepta sarsaila sa treaca biata femeie dincolo de cadrul usii ca si o inchise cu zgomot si ii puse zavorul.Din pivnita unde intrase bunicuta, nu se auzea nimic.Lupul isi freca mainile de bucurie, se intoarse cu pasi mari in casa, lua unul dintre halatele bunicutei si se imbraca cu el.Apoi isi puse bonetica de rezerva pe care bunicuta o punea pe cap numai cand transpira si se vara sub plapuma, asteptand-o pe Scufita Rosie.Aceasta veni intr-un tarziu, batu la usa si el ii zise cu o voce ragusita care semana cu scartaitul usii de la grajd sa intre inauntru.Scufita deschise usa, si striga inca din prag:
-Buna ziua bunicuto.
Dar bunica sa raspunda, neam.Inchisa in pivnita, femeia se apucase sa faca curatenie , sa stearga praful si panzele de paianjen si sa aranjeze borcanele cu zacusca si cu muraturi.
Scufita se apropie atunci de pat, trase perdelele si o vazu pe biata bunicuta, intinsa toata sub plapuma, dar cu picioarele afara, cu bonetica care ii acoperea capul si de sub care nu se vedeau decat ochelarii mari prin care lupul nu vedea o iota.Bunica era palida si inchisa la culoare de parca pana in clipa aceea curatase hornurile.De altfel si intreaga ei infatisare, arata cu totul ciudat.Scufita se uita la bunicuta si o intreba cu glasul ei cantat ca un clopotel:
-Vai bunicuto, dar de ce ai urechile asa de mari?
-Urechile?-se mira cu glas tare lupul.Cum dra.. pardon, sa fie mari cand mie mi se par ca sunt normale.Din contra, Scufito, eu intotdeauna am zis ca urechile tale si ale mamei tale sunt mici.Chiar ma mir draga, cum puteti sa auziti cu ele.Chiar.Ce poti auzi cu ele? Poate numai zgomote mici si lipsite de insemnatate.Ca spre exemplu, zborul fluturilor, sau cum sforaie greierii in iarba.Pe cand urechile mari functioneaza ca un radar.Poti sa auzi cu ele ce vorbesc musculitele de la celalalt capat al padurii.Ei bine, daca vrei un raspuns pentru aceasta intrebare nepoliticoasa, pot sa spun ca sunt mari, ca sa pot auzi toate prostiutele pe care le faci.
-Dar ochii..
-Ce-ai fata cu ochii mei?
-De ce sunt asa de mari?
-Nu ca tu ai o obsesie, zise Lupul.Dar tu de ce ai ochii asa de mici?Iar daca ai sa te uiti bine in oglinda, ai sa observi ca ochii tai sunt ceacari.Ei bine, cred ca in ce ma priveste, asta mi se trage de la ochelarii astia pacatosi pe care i-am imprumutat de la� de la� dar nu vezi ce ochi mari si frumosi am? Parca as fi Fanfan la Tulipe, draga, cand ii cerea un pupic lui Madona.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:23
|
-Vai, bunicuto, dar de ce ai maini asa de mari si de paroase?
-Maini mari si paroase, hai?Si negi pe nas, desigur,si ceara in urechi ca la stupi, nu-i asa?Ca sa te aud mai bine.
-Cu mainile?-intreba uluita Scufita Rosie.
-Ce este cu mainile?Nu vezi ca am unghiile taiate la zi si sunt barbierit asa cum scrie la carte?Acum inteleg din ce cauza unii barbati devin misogini, si li se pune brusc pata neagra, incat le vine sa le impuste cu foc automat sau cu foc la relanti pe femei, sau in sfarsit pe toate care sunt de alt sex decat al lor�Prea multe intrebari, zau asa.Scoala asta vad eu ca in loc sa va invete ceva serios, va invata numai sa puneti intrebari nesanatoase.Mainile pentru ce sa fie?�aaaa� Pentru facut sport.Ba nu, pentru mancat..adica pentru apucat si dus la gura.
-Dar atunci furculita si lingura pentru ce sunt ?
-Da ce crezi, ca sunt enciclopedie sa raspund la toate intrebarile? Cauta si tu pe net.Sau aboneaza-te la Adevarul, si or sa vina enciclopediile ca pasarile din tarile fierbinti.
-Calde.-zise Scufita Rosie.
-Fierbinti, calde, tot aia este.Important este sa dea din coate si sa razbata in viata.Mai ai vreo intrebare, fata mea, ca am ajuns sa ma plictisesc.
-Da.
-Pune-o repede ca magazinul se inchide pentru inventar.
-Dar de ce�
-Ma omori cu zile, simt ca am sa fac infarct.Dar de ce� Ce intrebare e asta?
-Pai nu este terminata.
-Nici macar o intrebare nu poti sa o duci pana la capat.
-Dar de ce, ai asa o coscogeamitea gura?
-Gura?
-Da.
-Ca sa te mananc mai bine.
Si lupul dadu sa deschida gura ca sa o inghita pe Scufita Rosie, cand in afara casutei bunicii se aprinsera niste lumini rotitoare albastre, galbene si rosii, iar o voce striga amplificata de megafon:
-Lupul este rugat sa iasa cu labele sus din casa bunicutei si sa dea drumul la cei pe care i-a luat prizonieri.Pentru asta are doar un minut, altfel deschidem focul.Repetam mesajul.Aici N.Y.P.D.Aveti un minut sa eliberati ostaticii si sa iesiti cu mainile afara, altfel veti fi impuscat.
-De unde dra� au stiut?Am impresia ca cineva din banda a tradat-zise lupul si se trase din dreptul ferestrei asezandu-se in patru labe pe dusumea.
Pana la urma, nu avu incotro.A trebuit sa iasa cu labele ridicate, si pistolul l-a lasat sa cada pe veranda, in vreme ce simtea lunetele lunetistilor, atingandu-i pielea care se zbarli de emotie, si ramase astfel o buna perioada de timp, de parca ar fi fost data cu cel mai bun fixativ.Abia dupa ce o scoasera pe bunica din pivnita se descoperi ca ea avea in buzunarul de la halat, telefonul mobil si alertase 112, fiindca terminase curatenia in pivnita si de numarat borcanele cu gogosari, iar la ora 17,00 incepea un nou serial turcesc pe Canal D, care ii placea tare mult si nu vroia sa il piarda.Lupul a fost condamnat pentru talharie, dar a fost eliberat repede din cauza ca justitia este corupta, asa ca anul urmator l-a prins iar in libertate, facand alte prostii, si a trait ani multi, cand in puscarie cand afara, pana s-a hotarat sa iasa si dincolo de padure, ca sa vada cum arata si puscariile din tarile straine pe care le-a vizitat.
Sfarsitul basmului.
|
Ioana007
Postat pe 10 Ianuarie 2010 09:24
|
fratelo,
tu esti bine fratele meu?
ca citii basmu' si m-a apucat ingrijorarea...
|
iasomia
Postat pe 13 Ianuarie 2010 15:27
|
|
mami, mie din scufita rosie cel mai tare imi placu bancu' cu vacutza...
|
zambil
Postat pe 13 Ianuarie 2010 15:33
|
mai zambilu'
ma dor falcile,scump esti...
|
iasomia
Postat pe 13 Ianuarie 2010 15:43
|
eu cred ca toti avem, un cer al nostru. sub care ne e scrisa ora la care putem iubi.si eu l-am avut pe-al meu. era toamna, pe-atunci.vacanta inca. avusesem un an plin de inertii. se mai intampla ani din astia. de asta aveam atatea restante acum. in jur aveam cativa prieteni�cu care puteam rade asa la urma, necazurilor doar. si radeam. radeam cand l-am vazut venind, pregatit de admitere! a, de asta era asa pustie scoala!venea impreuna cu taica-su! buuun�deci e unul din aceia cu statut preferential. pe care �i detestam de fapt. recunosc ca pe taica-su l-am vazut prima data! nu stiu sa explic de ce. am uitat repede apoi, enervandu-ma caci ghicisem deja ce meserie are. cu mult mai tarziu, m�am descoperit facandu-i analiza, la un bal. ii crescuse parul, si il purta adunat intr-o coada, asa arata mai ok acum. imi placea pacea aceea , din lumea lui. ziceai ca linistea e a lui, toata! paream tare departati unul de altul si nici nu-mi faceam ganduri. ii faceam analiza si ii gaseam pe rand cate-o fata cu care l-as fi vazut fericit apoi, plimbandu�se pe strada. ei gata. terminasem si ma gadeam sa imi duc gandurile in alta parte, la ceva mai comun, imediat si pr�cis. doar era un personaj nou, si eu vedeam ca exista. nimic mai mult. timpul s-a scurs iarasi plin de evenimentele varstei. intr-o zi m-am trezit logodita, prinsa in planuri si planuri si planuri�uneori cand aveam timp ma opream si ma gadeam oare, doamne�toate sunt ale mele?? iubeam si eram fericita. nici acum nu pot sa spun cat de fericita eram.mama era cel putin invidioasa pe fericirea mea, retusandu-ma la fiecare iesire din casa, numai ca sa ma intoarca din drumul in lume, la teatru, la ceaiul de dupa�de fapt�daca stau bine si ma gandesc, si ea si fiu-su erau! nu-mi pasa si nici nu-mi pierdeam timpul intrebandu-ma de ce. numai ei doi gaseau fericirea mea ridicola! timp in care ma inaltam pe culmile trairii. partea aceea obositor de platonic-frumoasa, de dinaintea casatoriei. erau programati si copii care si ei trebuiau facuti si crescuti inca din facultate pentru ca�ieseau cei mai energici si mai reusiti copii. semana putin cu teodoreanu (ionel) cel pe care�l iubisem, inca de dinainte de liceu.buun.si la suflet semana cu el cred.si-acum�acuma cred ca niciunde si nicicum nu-mi explic ce se intampla pe coridoarele scolii,cand tacerea din ochii lui trecea pe langa mine. tresareau in mine copii nenascuti inca! tresareau in pantecul meu imaginar, imaginarii copii ai celuilalt. dar eu nu bagam in seama, fleacurile astea. mi-am surprins doar�un gand! un unic gand�treceam si�.imi spuneam:off, la anul pe vremea asta voi fi cu burtica si tot nu voi sti niciodata ce�ascunde privirea acestui om!va fi si mai imposibil atunci sa aflu.noroc ca s�a �ntamplat ceva acasa si ceremoniile de nunta n�au mai avut loc. noroc ca �am ramas dupa asta atat de ranita incat, cuvintele din mine n-au mai iesit deloc. o vara. atat a durat tacerea de-atunci. tacerea aceea de dinaintea iubirii noastre.
|
fleurdelis
Postat pe 15 Ianuarie 2010 23:28
|
floricica...
sper ca esti happy...  bafta
ce avem aici?proza?
e bine de stiut...
|
iasomia
Postat pe 28 Martie 2011 16:58
|
iasomica ... si eu sper ca fleur este bine
si ma bucur ca incerci sa muti atentia de la subiectele frivole 
|
cricat
Postat pe 28 Martie 2011 17:03
|
|
si mi-ar place sa o cunosc pe intiatoarea topicului ... stiu ca nu mai are contul acela ... sper ca a revenit sub alt nume.
|
cricat
Postat pe 28 Martie 2011 17:06
|
Vanghi? E un EL, cri 
|
crilore
Postat pe 28 Martie 2011 17:10
|
|
cricat
Postat pe 28 Martie 2011 17:13
|
vanghi este ???
eeei atunci stiu ca a revenit 
apropo ... (stiu ca ne citeste) ... Bafta in continuare !!!! 
|
cricat
Postat pe 28 Martie 2011 17:15
|
|
mie imi lipseste florence...
|
elodia
Postat pe 28 Martie 2011 17:16
|
ehe,he,he....
citii pana obosii...
ia sa-l ridicam si p-asta,ca e si el mic...
|
iasomia
Postat pe 8 Noiembrie 2011 17:01
|
12:07, 15 Iulie 2024
Școala fără Pauză, campania ce luptă împotriva abandonului școlar, încheie cu succes cel de-al patrulea an
Campania #GrijădePlămâni continuă (Timișoara): Spirometrii gratuite în tramvaiul dedicat sănătății plămânilor, pe liniile 8 și 9
5 din 10 români sunt irascibili sau au probleme de concentrare din cauza lipsei de somn
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri