Sf�r�itul depresiei
Prins� �n capcana depresiei �i a g�ndurilor de sinucidere - �i cum s-au rezolvat toate.
De un autor anonim
Unii oameni �i tr�iesc via�a cu succes, �mbr��i��nd toate oportunit��ile. Al�ii, ca mine, se poticnesc �n via��, pierz�ndu-�i echilibrul �n urma unor rela�ii, a unor vicii sau a unor evenimente haotice, pe care nu le prev�d. Depresia poate ap�rea din cauza unor decizii gre�ite, pe care le lu�m �n mod repetat.
De exemplu, am f�cut gre�eala s� amestec indiferen�a �n urma unei be�ii serioase cu prima mea noapte de dragoste. Tot ce �mi amintesc este cum b�iatul respectiv m-a b�tut pe umeri, spun�ndu-mi c� e timpul s� merg acas�. Apoi a urmat noaptea �n care am avut o discu�ie stupid� �mpreun� cu alte dou� prietene despre falsificarea actelor de identitate �i �n care am ajuns la al cincilea pahar de Tequila. Tina a promis c� va avea grij� de noi, celelalte dou�, care ne-am �mb�tat imediat dup� aceea. Dou�zeci de minute mai t�rziu, paharul meu era gol, iar filmul la care ne uitam a devenit amuzant. Apoi am �nceput s� pierd ac�iunea, pentru c� mergeam des la toalet�. Filmul se sf�r�ise, iar eu nu mai ie�eam din baie. Starea mea se �nr�ut��ea. S-a dat un telefon ca cineva s� vin� s� m� ia. Trei zile am dormit cu un lighian l�ng� pat.
Evenimentele �i deciziile gre�ite au continuat. Prea mul�i b�ie�i �mi cuno�teau numele �i de multe nop�i nu �mi mai aminteam diminea�a. Ar fi trebuit s� m� bucur, �tiind c� eram at�t de experimentat� �n arta distrac�iei. Totu�i, sentimentul de goliciune �i depresia au crescut �n inima mea ca o epidemie. Escapadele mele nu �mi mai d�deau sentimentul de libertate, individualitate �i semnifica�ie. De fapt, sim�eam exact opusul. M� sim�eam prins� �n capcan� de nevoia mea continu� de a g�si acel lucru care s� m� fac� s� m� simt bine �i chinuit� de sentimente de disperare recurente.
�n c�utarea drogurilor care s�-mi mascheze depresia
C�ut�nd un alt mod de via��, am mers cu ma�ina �n Colorado �mpreun� cu prietenul meu Rich, cu care tr�iam pe atunci. Pe drum ne f�ceam planuri de nunt�. Credeam c� acestui tip chiar �i p�sa de mine. �nainte de aceasta, timp de �ase luni experimentasem tertipurile substan�elor halucinogene. �n Colorado am g�sit o cas� micu��, pe care o puteam �nchiria. Singura noastr� ceart� de p�n� atunci a fost �n care camer� s� se fumeze marijuana. Eu am zis s� fie subsolul. Nu doream s� avem probleme cu legea. Richard mi-a promis c�, dac� lucrez �i �l �in �n facultate, va face �i el la fel pentru mine dup� ce va absolvi. Eram disperat� s� r�m�n cu el, pentru c� avea cuno�tin�e prin care putea procura drogurile care s� m� fac� pe mine s� m� simt bine. Dup� doar trei luni, nu mai puteam tr�i normal f�r� �bun�t��ile� lui Richard. Mi-a prezentat o latur� a vie�ii, pe care nu o mai experimentasem niciodat� p�n� atunci �i nici nu eram con�tient� de puterile ei. Puteam vedea apusuri de soare care se transformau �n fluturi. Imagina�ia mea era foarte vie, masc�nd depresia de care sufeream.
Dar pe m�sur� ce trecea timpul, imagina�ia mea activ� a �nceput s� recreeze aceea�i goliciune. S-a �nt�mplat �ntr-o sear� �n timp ce st�team pe terasa casei mamei lui Richard. Strada era �ntunecoas�, cu excep�ia st�lpilor de iluminat. Eu eram singur�, Richard era �n�untru, iar vecinii dormeau. De pe str�zile laterale �i de pe acoperi�urile caselor au ap�rut nori de umbre cu col�i ascu�i�i, care r�deau de bucurie c� aveau un pic de r�gaz. Tovar�ii de joac� sub form� de demoni au continuat s� str�bat� vecin�tatea. Am r�mas ca o stan� de piatr�, de fric� s� nu m� observe. Tocmai �n momentul �n care aveam nevoie s�-mi trag sufletul, expun�ndu-mi astfel ascunz�toarea, pe teras� a ap�rut Richard.
Am continuat s� m� holbez absorbit� �n josul str�zii, sper�nd c� ei nu �l vor vedea. Noaptea a �nceput s� ascund� mi�c�rile lor foliforme p�n� acolo c� nu i-am mai z�rit. Richard mi-a distras aten�ia �i am �nceput s� povestim. Am b�tut c�mpii, vorbind despre c�t de fericit� eram c� am picioarele at�t de slabe, �nc�t nu se atingeau unul de cel�lalt. �ncercam s� m� consolez singur�, s� �mi spun c� sunt �n regul� �i c� m� sim�eam �nc� bine. Merita tot efortul s� fiu slab�. B�ie�ilor le place acest lucru �i �n plus era doar o stare de halucina�ie nereu�it� pentru mine. Dar acest tratament nu a r�spuns tuturor �ntreb�rilor mele. Ce se �nt�mpl� dac� o astfel de stare nu se sf�r�e�te? Ce se �nt�mpl� dac� data urm�toare umbrele acelea nu mai dispar? Dar dac� devin noul lor obiect de batjocur�? Dar dac� va fi �i mai r�u? Dac� �i spun lui Richard, nu-mi va mai oferi �bun�t��i�, spun�nd c� �bomboanele� sunt prea tari pentru mine. Pe m�sur� ce �mi d�deam seama c� voi fi din nou singur� atunci c�nd voi mai avea parte de astfel de halucina�ii, sentimentul de goliciune din mine cre�tea tot mai mult.
Sper�nd c� schimbarea va spulbera depresia
Diminea�a urm�toare m-am trezit mai devreme dec�t de obicei �i am stat �ntins� �n pat, uit�ndu-m� fix la tavan. Pentru prima dat� �n ultima vreme, g�ndirea mea p�rea at�t de clar� �i de netulburat�. Dup� p�rerea celorlal�i, duceam o via�� la �n�l�ime. Petreceam p�n� �n zori �i f�ceam lucruri despre care numai filmele poli�iste vorbeau. �n cele din urm�, am recunoscut �n sinea mea c� p�n� �n acea diminea�� nu am tr�it cu adev�rat. L-am trezit pe Richard �i i-am spus c� am de g�nd s� merg la facultate �i c� nu mai vreau s� tr�iesc ca p�n� atunci.
Richard a r�mas perplex. Nu m� mai v�zuse niciodat� a�a de hot�r�t� �i a�a de liber� de str�nsoarea �n care m� �inea. I-am sunat pe ai mei s� le spun c� vreau s� merg la facultate �i c� �i voi vizita a doua zi pentru a-mi lua r�mas bun. Familia lui Richard a considerat c� sunt o afurisit� pentru c� �l p�r�seam. El a f�cut at�tea pentru mine... cum puteam fi at�t de nerecunosc�toare? Dac� ar fi �tiut ei!
Am ajuns la Universitatea Washington State �i nu voi uita niciodat� celula mea betonat� �i rece, cu num�rul 823, cunoscut� mai bine sub numele de camer� de dormit. Oare chiar �mi va schimba facultatea via�a? Eu am crezut c� da, dar, �n mod ironic, m� sim�eam mai r�u dec�t ur�ciunea de camer� �n care st�team. Aveam din nou acel sentiment de goliciune.
Am �nceput din nou s� fiu depresiv� �i eram pe punctul de a m� sinucide. M� uitam cu invidie la mucurile de �igar�, care c�deau de la fereastra mea de la etajul opt, geloas� pe libertatea lor. �n acest timp, scotoceam prin geanta mea neagr�, sper�nd c� voi mai g�si m�car c�teva resturi de �iarb�. Te rog, numai o doz�. �nc� un pic de fericire �nainte s� vin� diminea�a. M� rugam a�a, c�ut�nd frenetic prin geant�, dar nu g�seam nimic.
Am chefuit, �ncerc�nd s�-mi ascund depresia
Am fost smuls� din starea mizerabil� �n care eram �n momentul �n care colega mea de camer� a intrat �n�untru. Era optimist�, �ncrez�toare �i �nc�ntat� s� �nt�lneas� oameni noi. Acest lucru a compensat triste�ea mea paralizant�. Dup� prima s�pt�m�n� de cursuri fusesem deja �n toate barurile. Am continuat s� cred c� acel gol pe care �l sim�eam �n interiorul meu se va umple �i c� depresia va disp�rea pe m�sur� ce d�deam pe g�t fiecare cutie de bere. Nu eram dispus� s� accept c� fiecare chef se termina la fel. Pl�nuiam ca fiecare nou chef s� fie diferit. �Salut, Bobbie, ai vreo ma�in� de tuns?�
Am z�mbit sarcastic �n timp ce aparatul de tuns a l�sat o d�r� prin p�rul meu de lungime medie. Gr�m�joare de p�r �mi c�deau pe umeri �i pe piept. Am auzit bolboroseli, iar c�nd m-am uitat s� v�d despre ce e vorba, mi-am dat seama c� eram subiect de amuzament pentru to�i cei din localul slab luminat.
�O s� regrete m�ine diminea��, spuneau ei cu un sur�s batjocoritor. �A� vrea s� �i v�d fa�a m�ine�, murmurau al�ii �n timp de sorbeau din cutia cu bere. Eram sigur� c� oamenii vor fi impresiona�i de �ndr�zneala �i de zelul meu de a fi eu �ns�mi. Am tras un z�mbet r�njit �n timp ce mi-am trecut m�na prin p�rul �epos. �ntotdeauna �mi dorisem s� m� rad �n cap. �i amenin�asem pe unii dintre prietenii mei c� voi face acest lucru. �i �n sf�r�it l-am f�cut. M� sim�eam triumf�toare. Dar peste ce am ie�it triumf�toare? Mintea mea ame�it� de b�utur� ne se putea decide. �tiam doar c� aveam nevoie s� m� simt bine.
Semne fizice ale depresiei
Dup� dou� luni, zelul meu sfid�tor m-a p�r�sit. Dac� m� vizita cineva, m� g�sea mereu purt�nd una dintre costuma�iile mele preferate: pantaloni negri mula�i, din bumbac, care �mi accentuau picioarele, f�c�ndu-le s� par� �i mai slabe. Odat� eram a�a de m�ndr� c� sunt slab�, �ns� acum acest lucru a devenit o sl�biciune. Abia m� mai �ineau picioarele s� urc sc�rile. Odat� picioarele mele erau destul de puternice s� joace fotbal �i s� mearg� pe biciclet�, iar acum erau inutile. P�n� �i labele picioarelor erau prea slabe. Orice mi�care pe covorul sub�ire de pe podeaua de ciment din camer� era groaznic�. Sim�eam cum mi se freac� oasele de la picioare de podeaua tare. �n cele din urm� am ajuns s�-mi fie groaz� �i s� merg la baie. Pieptul meu odat� voluptuos era acum zb�rcit, iar ochii �mi erau lipsi�i de bucurie. Vocea �mi era grav� �i mai �nsemna ceva doar pentru prietenul mea loial, pachetul de �ig�ri Camel Wide. Buza de jos avea o scobitur� pe mijloc din cauza unui vechi inel. Buricul, �n care alt�dat� am avut un inel, era acum ro�iatic datorit� unei r�ni care nu s-a vindecat �i care s-a infectat. Cel pu�in inelul din nas �nc� at�rna liber.
Semnul extrem al depresiei... g�ndurile de sinucidere
Am trecut l�ng� fereastr� �i m-am a�ezat pe un scaun verde cu picioare negre, pe care �l sprijinisem �n mod riscant de m�su�a de toalet�. De acolo puteam s� v�d celelalte dormitoare �i s� observ ce f�ceau ceilal�i studen�i. Lucruri pe care eu nu le puteam face. �n lini�tea g�ndurilor mele, �mi puf�iam �ncet �igara. Oare s� urmez �i eu mucul de �igar� pe fereastr� ast�zi?
Oare a�a am vrut s� ajung? Unde s-a dus toat� t�ria mea? C�ndva eram puternic�. Acum umerii mei erau c�zu�i, iar ochii mei se uitau �n gol. Nop�ile erau f�r� vise, iar ceasul nu mai suna diminea�a. Nici nu m� mai deranjam s� �mi iau bonuri la cantin�. Hainele murdare erau prea �mpr�tiate pentru a mai fi adunate. Singura energie din camer� era frigiderul universit��ii, care era plin de pizza muceg�it�.
Mi-am aruncat �igara de la fereastra etajului opt. Ochii mei vis�tori au urm�rit �igara p�n� c�nd aceasta a atins solul. M-am pr�bu�it de pe scaun �i m-am a�ezat pe pat. Mi-am luat jurnalul �i am �nceput s� scriu, sper�nd c� a�a m� voi putea elibera de sentimentul de goliciune pe care �l aveam.
scris f�r� scop
cuvinte f�r� sens, lipsite de creativitate �i de valoare
tulburat�
�ngrijorat�
ofilit�
�nfometat�
epuizat�
chinuit�
z�p�cit�
confuz�
dezorientat�
oarb�
Mi-am pus jurnalul deoparte �i m-am a�ezat pe pern�, dorind s� am un pic de lini�te din partea g�ndurilor mele proste�ti. Nu mai descopeream idei noi. Deveneam tot mai goal� �n interior. C�t mai poate dura aceast� stare? C�t va mai dura p�n� c�nd voi aluneca afar� pe fereastr�?
C�ut�nd ajutor pentru a �nvinge depresia
Singura mea interac�iune cu al�i oameni s-a limitat la scrisorile pe care le primeam de la familie sau de la prieteni de familie. Scrisoarea mea preferat� era aceea pe care am primit-o de la Rodney M., un om deosebit, un predicator care �i slujea biserica. �l respectam pentru acest lucru. Credea �n ceea ce f�cea. C�nd eram mic�, am v�zut cum a luat-o la el acas� pe feti�a cumnatei sale �i a crescut-o ca pe propria fiic�, f�r� a avea garan�ia c� va putea p�stra scumpa lui comoar�. De obicei, c�nd venea �n vizit� la p�rin�ii mei, vorbea despre bun�tatea lui Dumnezeu. �n timp ce vorbea, eram atras� de �nf��i�area lui, care emana pace, �i de �ncrederea lui.
Nu �l mai v�zusem pe Rodney de mult. �n scrisoarea sa, m� �ntreba ce mai fac. De asemenea, �mi povestea cum a cunoscut-o pe so�ia lui la Univeritatea Washington State. �mi zicea c�, dac� va trece prin zon�, i-ar pl�cea s� m� viziteze. Scrisoarea avea un ton a�a de vesel. Vorbea cu emfaz� �i l�uda Universitatea Washington State �i poten�ialul pe care �l avea.
I-am scris �napoi, spun�ndu-i mai �nt�i c� Universitatea Washington State nu mai era un loc al oportunit��ilor �i al viitorului. �n scrisoarea sa mai men�ionase c�t de minunat este Dumnezeu. O, bine�n�eles c� e minunat, i-am scris cu sarcasm. Trebuia s� �i spun lui Rodney despre depresia mea, despre c�t de mizerabil m� sim�eam �i despre faptul c� Dumnezeu nu f�cea nimic pentru mine. Nu �mi treceam examenele, iar colega mea de camer� tocmai �mi furase iubitul.
Am �nceput s� �i scriu despre Iisus �i cum acest Iisus, acest Fiu m�re� al lui Dumnezeu, m-a abandonat �i m-a l�sat �n �ntuneric. C�nd a trebuit s� scriu numele Iisus, nu mi-am mai adus aminte cum se scrie. �ncepusem s� m� simt frustrat�. Ar trebui s� �tiu cum se scrie numele acesta. Am crescut �ntr-o familie de cre�tini �i I-am c�ntat c�ntece Tipului acestuia. Oare nu despre El se vorbea �n acel c�ntecel care spune: �Iisus �tiu m� iube�te, Biblia-mi spune mie�? Eram agitat� �i nervoas�. Ar trebui s� �tiu cum s� �i scriu numele.
�n cele din urm� am �ntrebat-o pe colega mea de camer�. Ea mi-a r�spuns imediat cum se scrie. A fost �nfrico��tor. Cum de ea �tie cum se scrie acest nume, iar eu nu? Stai un pic, nu are sens. G�ndurile s-au intensificat. Cum pot s� �l �nvinov��esc pe Dumnezeu din cauza str�rii mele jalnice dac� eu nici m�car nu �tiu s� �i scriu numele? Se pare c� nici nu ne cunoa�tem, c� poate nici nu ne-am �nt�lnit. Mi-am terminat divaga�ia prin care �mi pl�ngeam de mil� �i am pus scrisoarea la po�t�. Dar nu mi-am recunoscut vina de a fi �nvinov��it persoana gre�it�.
Am continuat s� g�ndesc clar �i logic dup� ce am scris acea scrisoare. Oare pe c��i al�i oameni i-am �nvinov��it pentru starea mea jalnic� �i pentru nefericirea mea, care de fapt nu erau vinova�i? Dac� eu sunt motivul pentru care sunt nefericit�? Acest lucru nu mi-a trecut niciodat� prin cap. Oare am �nvinov��it pe cine nu trebuia? Iar�i mi-a venit acest g�nd. A�teptam cumva ca ei s� dea gre� pentru ca eu s� am o scuz�? Oare a�teptam s� spun �Vezi, �i-am zis eu�? Vrei s� spui c� nu pot da vina pe al�ii? Nu �l pot �nvinov��i pe Dumnezeu, pentru c� nici m�car n-am �tiut cum se scrie numele Lui. Atunci cine r�m�ne vinovat? Eu?
Lini�te. Aveam nevoie de un plan. Epuizasem toate resursele pe care le �tiam. Am plecat de la universitate. Nu terminasem primul semestru. M-am retras �n noiembrie, de�i semestrul se �ncheia �n decembrie. Semestrul nu mai putea fi salvat.
O mi�care �n�eleapt�
Am �nceput s� lucrez din nou la sanatoriul unde lucrasem �i �n timpul liceului. Eram ajutor de asistent�. Aceast� slujb� mi-a dat ocazia s� intru din nou �n contact cu oamenii. Femeile �i b�rba�ii �n v�rst� din sanatoriu nu erau o amenin�are �i aveau nevoie disperat� de dragoste �i de acceptare ca �i mine. Ne potriveam de minune.
�n acest domeniu de activitate, nu ai voie s� ai fovori�i, dar toat� lumea avea. Nu puteam s� nu iubesc o b�tr�nic� pe nume Helen. Suferea de boala Alzheimer. Aceast� boal� este un fel de moarte vie. Spre final, bolnavul nu se mai poate mi�ca, nu mai poate comunica, iar �n cele din urm� nu mai poate �nghi�i. Am f�cut un mic t�rg cu Dumnezeu.
Orice predicator �i-ar spune s� nu faci acest lucru. Nu este bine s� faci �nvoieli cu Dumnezeu. Oricum, eu am f�cut-o. I-am spus lui Dumnezeu c�, dac� o va lua repede �i dac� b�tr�nica asta nu va suferi, o s� �ncep din nou s� �l urmez. Am f�cut aceast� �nvoial� cu o s�pt�m�n� �nainte ca Helen s� fie mutat� de pe sec�ia mea �n pavilionul unde erau interna�i cei care nu mai puteau merge �i nu mai puteau face nimic pentru ei �n�i�i. Aici era ultima oprire pentru reziden�ii no�tri.
Trecuser� dou� s�pt�m�ni. Eram �n pauza de sear� �i fumam c�nd o asistent� medical� a venit la mine.
�Vreau s� �tii c� Helen a murit.�
A�a de repede? Mi-am stins �igara. Am mers �n pavilionul unde era Helen. Am tras cu ochiul �n camera ei, tem�ndu-m� s� �i v�d �nf��i�area. Dar camera p�rea plin� de lumin�. Ea ar�ta at�t de lini�tit�. Infirmiera mi-a spus c� i-a dat ceva s� m�n�nce, a mers mai departe la alt rezident, iar c�nd s-a �ntors la Helen, aceasta murise. S-a dus a�a de repede. N-a trebuit s� sufere sau s� petreac� ani de zile �n sanatoriu. S-a dus brusc. F�r� durere, f�r� suferin��. Mi-am adus aminte de �nvoiala mea.
Aveam o prieten� bun�, pe care o chema Heather �i care lucra cu mine pe sec�ia cu bolnavii de Alzheimer. �i Heather se lupta cu �De ce�-urile vie�ii. Am invitat-o s� vin� cu mine la biseric� �ntr-o miercuri seara. A acceptat cu bucurie. Am acceptat c� ne vom ocupa �mpreun� de �problema legat� de Dumnezeu�.
�n sf�r�it, o cale de a fi liber�
Pastorul bisericii era un om obi�nuit. Era �nc�ntat c�-L cuno�tea pe Dumnezeu �i entuziasmat c� le putea da oamenilor ocazia de a-L cunoa�te �i ei pe Dumnezeu.
Predica lui a fost simpl�. Ne-a vorbit despre c�t de mult ne-a iubit Dumnezeu �i c�t de mult a dorit s� aib� o rela�ie personal� cu noi. Ne-a amintit c� noi nu avem nimic ce s�-I d�m lui Dumnezeu pentru a c�tiga dragostea Sa. Asta nu era ceva nou pentru mine, �in�nd cont de faptul c� m� aflam acolo tocmai pentru c� nu aveam nimic. Dar ideea c� dragostea lui Dumnezeu sus�ine via�a �mi f�cea inima s� asculte mai departe. Pastorul a continuat s� vorbeasc� despre iertarea pe care o d� Dumnezeu prin Fiul S�u Iisus Cristos. Iisus era El �nsu�i Dumnezeu, care a murit pe cruce pentru ca noi s� putem intra �ntr-o rela�ie cu Dumnezeu.
Acea sear� s-a �ncheiat cu o rug�ciune simpl�. Pastorul a spus: �Nu vreau s� te rogi �i s� �i promi�i lui Dumnezeu nimic. Vreau doar s� ��i deschizi inima pentru El �i s� �i spui: �Doamne, aici sunt��. Am fost de acord cu ce a spus el. Nu aveam nimic de oferit. Aveam o inim� sf�iat�, o carier� academic� ratat�, niciun iubit �i aveam grij� de oameni �n v�rst�. Eram ca un bun deteriorat, dar doream s� m� fac disponibil� pentru Dumnezeu �i s� v�d ce poate face El cu dezordinea pe care am produs-o �n via�a mea. Am spus acea rug�ciune simpl�: �Doamne, iat�-m�. F� cu mine ce po�i�. Eram gata s� mai fac un t�rg. Inima mi s-a umplut de c�ldur� �i de lumin�. Parc� a� fi b�ut un shake cu proteine. Am deschis ochii, iar camera p�rea c� str�luce�te.
�nainte de a ni se spune s� deschidem ochii dup� rug�ciune, am fost ruga�i s� ridic�m m�na dac� am spus acea rug�ciune. Am tras cu ochiul s� v�d dac� Heather a ridicat m�na. Am�ndou� am ridicat m�na �n acela�i fel secret: cu cotul pe genunchi, am ridicat palma repede. M� sim�eam a�a de bucuroas� (cum se spune), �nc�t nu m-am putut ab�ine s� nu merg �n fa�� s� dau m�na cu pastorul. I-am spus c� m-am rugat acea rug�ciune �i c� doream s� �i mul�umesc.
Partea ironic� a fost c� ziua aceea era chiar 1 aprilie, ziua p�c�lelilor nebune. �n Vechiul Testament este scris c� numai un nebun spune �n inima lui c� nu exist� Dumnezeu. Eu am fost o asemenea nebun�.
Siguran�� �n lupta �mpotriva depresiei
Pentru c� Dumnezeu este invizibil, iar eu nu pot dec�t s� �mi imaginez cum este El, am sim�it nevoia s� am ceva scris de care s� m� ag�� pentru a r�m�ne �ncrez�toare �n aceast� nou� rela�ie cu El. Versetul de care m-am ag��at a fost 1 Tesaloniceni 5:24, din Noul Testament. �Cel care v-a chemat este credincios �i va face lucrul acesta [v� va p�stra f�r� vin� p�n� la venirea lui Iisus Cristos]�.
Iat� ceva pe care m� puteam baza. Oric�t de rea ar deveni situa�ia, Dumnezeu a promis �n Cuv�ntul S�u, Biblia, c� este credincios �i de �ncredere. Mult� vreme am fost desp�r�it� de asemenea calit��i. Nu mai trebuia s� �ncerc s� m� protejez singur�. Urma ca El s� se �ngrijeasc� de acest lucru. Al doilea lucru pentru care acest verset a fost at�t de �ncurajator este c� eu �tiam c�t de goal� sunt �n interior. Iar Dumnezeu promitea �n acest verset c� m� va umple. El promitea c� va termina ce a �nceput. �n�elegerea era �ncheiat�.
Doar pentru c� am primit o a doua �ans� �n via�� nu a �nsemnat c� nu trebuia s� mai fac nimic. Mai aveam �nc� mult de lucru pentru a schimba situa�ia educa�iei mele academice. Atunci c�nd m-am retras de la facultate, �n fi�a mea matricol� aveam trecut� nota 1. (Sunt curioas� dac� au mai dat cuiva nota 1 ca �i compliment doar pentru c� acea persoan� a ales Universitatea Washington State.) Datorit� performan�elor mele academice, m-am calificat pentru Centrul de consultan�� �i �nv��are pentru studen�i, care era foarte bine cotat. Mi s-a spus s� revin �n semestrul din prim�var� �i s� recuperez. Bine�n�eles c� m-am �ntors numai ca s� pic din nou la examene.
A fost greu s� m� �ntorc la �coal�, �tiind c� eram acum iubit� de Dumnezeu. Sim�eam o constr�ngere. Nu mai puteam pleca �i de data asta. Acum aveam un scop �i un sens. Cineva care m� iubea a�tepta ceva de la via�a mea, pentru c� a f�cut multe planuri pentru mine. Aveam at�tea de rezolvat, �nc�t, atunci c�nd m-am �ntors �n apartamentul meu (�n al doilea semestru m-am mutat din c�min), m-am �ncuiat �n camer� �i am fumat marijuana toat� sapt�m�na. Via�a m� cople�ea. Timp de at��ia ani m-am g�ndit s� m� sinucid, �nc�t acum era foarte greu s� �mi refac via�a.
Am sim�it ca �i cum o umbr� s-ar fi aruncat asupra mea. Era grea. Sufocant�. Nu puteam s� renun�, dar nici s� depun efortul s� �ncep.
Deodat� g�ndurile mele s-au lini�tit. Stai pu�in. Nu trebuia s� mai accept aceste g�nduri �i nici s� m� las �n depresie. Dumnezeu m-a eliberat de vin�. Imediat mi-am adus aminte de o alt� povestire din Biblie, �i anume despre femeia adulter�, care a fost t�r�t� din cas� de ni�te b�rba�i care o acuzau. Ace�tia ocupau o pozi�ie religioas� de seam� �n comunitatea din care f�ceau parte. Ei vroiau s� �l testeze pe Iisus �i s� vad� cum va r�spunde �ntreb�rilor lor.
Ei au �nceput prin a spune: ��n Lege, Moise ne-a poruncit s� ucidem cu pietre pe astfel de femei�. Abia ce au rostit aceste cuvinte, c� deja str�ngeau �n m�inile lor pietrele pr�fuite. Femeia se t�nguia pe p�m�ntul nisipos. Iisus s-a aplecat cu calm �i a �nceput s� scrie ceva cu degetul �n nisip. Dup� aceea S-a ridicat �i le-a zis: �Cine este f�r� p�cat �ntre voi s� arunce primul cu piatra �n ea�. Apoi S-a aplecat din nou, ascult�nd cum c�dea la p�m�nt fiecare piatr�, dovad� a faptului c� cei care �inuser� pietrele plini de auto-�ndrept��ire erau �i ei vinova�i �i meritau aceea�i pedeaps� pe care erau dornici s� o aplice.
Femeia, u�or confuz� �i anticip�nd c� Iisus va spune �n gura mare cu ce a p�c�tuit ea, a�tepta acum s� vad� cum va proceda cu ea.
�Femeie, unde sunt acuzatorii t�i? Nimeni nu te-a condamnat?�, a �ntrebat-o El.
�Nimeni, Doamne�, a r�spuns ea.
�Nici Eu nu te condamn. Du-te �i s� nu mai p�c�tuie�ti.�
Femeia a plecat �n�eleg�nd mai �nt�i c� nu era singura care avea p�cate, iar �n al doilea r�nd c� nici Iisus nu a aruncat cu piatra.
El este remediul pentru depresie
De ce are vreo importan�� dac� Iisus a aruncat sau nu cu piatra? Iisus era singura persoan� de fa��, care avea dreptul s� arunce cu piatra. El era singurul f�r� p�cat. Ca Dumnezeu �ntrupat, venit pe p�m�nt, El era perfect �i avea autoritatea de a ierta sau de a judeca p�catul. El a spus: �Cel care este f�r� p�cat �ntre voi s� arunce primul cu piatra �n ea�. Aceast� afirma�ie avea dou� �n�elesuri. Prin ea, El a demascat p�catele celor care o acuzau pe femeie �i a ar�tat c� El este singurul f�r� p�cat, dar c� nici El nu o condamn�.
Iisus este Cel care spune: �Nici Eu nu te condamn. Du-te �i s� nu mai p�c�tuie�ti�. �i eu m� str�duiam s� nu mai p�c�tuiesc, dar �ncepusem s� uit adev�rul care spune c�, dac� Iisus nu m� condamn�, atunci cine o face? Nimeni. Via�a nu trebuie s� fie o c�l�torie pe drumul care duce la moarte. Nu trebuie s� tr�im pe jum�tate paraliza�i din cauza durerilor �i suferin�elor pe care le �nt�mpin�m �n via��. Prin Cristos, putem avea speran��.
Remediul pentru orice suferin�� a inimii este o rela�ie cu Iisus. Datorit� faptului c� este viu, El �mi d� via�� �i mie. Credincio�ia lui Dumnezeu �i faptul c� El este demn de �ncredere stau la baza acestei speran�e. El m-a l�sat s� cad �ntr-o stare de goliciune sufleteasc� incurabil� pentru ca s� v�d c� El este solu�ia.
�nc� m� mai luptam cu �nf��i�area mea fizic�. �nc� m� mai str�duiam s� cred c� Dumnezeu m� iube�te necondi�ionat. Am simpificat acest lucru pentru mine �n cuvintele: orice s-ar �nt�mpla, Dumnezeu m� iube�te. Nu �n�elesesem pe deplin acest lucru. �mi era cumplit de fric� s� nu m� �ngra�. Nu m�ncam �nc�, pentru c� nu apreciam cele dou�zeci �i dou� de kilograme pe care le-am pus pe mine dup� ce am �ncetat s� mai iau droguri.
�nc� fumam �ig�ri. M� g�ndeam c�, dac� renun� la toate odat�, puteam s� mor, pentru c� trupul meu era at�t de dependent de toate aceste droguri. Dar adev�rul e c� devenisem a�a de dependent� de at�tea alte lucruri, �nc�t nu �tiam cu adev�rat cum s� tr�iesc dependent� de Dumnezeu.
Eliberare de depresie
Cu toate c� via�a era �nc� dureroas�, sim�eam pentru prima dat� c� tr�iesc. Nu tr�iam doar pentru ziua respectiv�, ci tr�iam ve�nic cu Dumnezeu �i nu cu acel sentiment de goliciune. Aha, Acesta este Dumnezeul despre care vorbesc oamenii! Cel care a renun�at la tot pentru ca noi s� avem via�� din abunden��. Aceasta este persoana pe care vreau s� o cuno�ti. Aceast� persoan�, Iisus Cristos, m-a �inut s� nu urmez mucurile de �igar� afar� pe fereastr�. Tuturor celor care sunt dispu�i, El le spune: �Veni�i la Mine�.
Dac� vrei s� afli cum po�i s�-L cuno�ti, cite�te articolu Cunoa�terea personal� a lui Dumnezeu.
Tocmai L-am chemat pe Isus �n via�a mea (urmeaz� c�teva informa�ii utile)...
Poate vreau s�-L chem pe Isus �n via�a mea; v� rog, spune�i-mi mai multe despre acest lucru...
Am o �ntrebare...
Trimite aceast� pagin� unui prieten
Cum s� �ncepi o rela�ie cu Dumnezeu
|
allexanndrra
Postat pe 24 Noiembrie 2009 05:27
|
Ne r�spunde Dumnezeu la rug�ciuni?
Ce putem face pentru ca Dumnezeu s� ne asculte rug�ciunile?
Cum s� ne rug�m... �n a�a fel �nc�t s� ne fie ascultate rug�ciunile
Ai cunoscut vreodat� pe cineva care s� se �ncread� �n Dumnezeu din toat� inima? C�nd nu credeam �n Dumnezeu, aveam o prieten� bun� care se ruga adesea lui Dumnezeu. Ei bine, �n fiecare s�pt�m�n� �mi spunea despre o dificultate sau un lucru din via�a ei pe care �l �ncredin�a �n grija lui Dumnezeu. �i, invariabil, �n fiecare s�pt�m�n� eram martor� la un lucru neobi�nuit f�cut de Dumnezeu ca r�spuns la rug�ciunea ei din acea s�pt�m�n�. Nici nu-�i po�i �nchipui c�t de greu �i este unui ateu s� fie nevoit s� constate acest lucru s�pt�m�n� de s�pt�m�n�! Dup� o vreme, nu mai merge s� argumentezi c� totul este o �coinciden��...
Dar de ce �i asculta Dumnezeu rug�ciunile prietenei mele? Motivul principal: fiindc� ea avea o rela�ie cu El �i voia s� fac� voia Lui. �i, �ntr-adev�r, ea asculta ce �i spunea Dumnezeu. Considera c� El are dreptul de a o �ndruma �n via�� �i ea chiar se bucura c� a�a stau lucrurile! De aceea atunci c�nd se ruga �n leg�tur� cu diferite lucruri, f�cea ceva firesc, dat� fiind leg�tura ei cu Dumnezeu. Venea la Dumnezeu cu toat� �ncrederea �i-I vorbea despre nevoile, despre �ngrijor�rile ei �i despre orice altceva se �nt�mpla �n via�a ei. �n plus, din ceea ce citise �n Biblie, se convinsese c� Dumnezeu dorea ca ea s� se bizuie pe El �n acest mod.
Mai exact, via�a ei demonstra ceea ce spune versetul acesta din Sf�nta Scriptur�: ��ndr�zneala pe care o avem la El este c� dac� cerem ceva dup� voia Lui, ne ascult�.�1 �C�ci ochii Domnului sunt peste cei neprih�ni�i, �i urechile Lui iau aminte la rug�ciunile lor...�2
Atunci cum se face c� Dumnezeu nu ia aminte la rug�ciunile tuturor oamenilor?
Poate deoarece nu to�i oamenii au o leg�tur� personal� cu El... Or fi �tiind ei c� exist� Dumnezeu, poate chiar I se �nchin� din c�nd �n c�nd. C�t despre cei care nu par s� primeasc� niciodat� r�spuns la rug�ciunile lor... probabil c� lucrurile stau astfel din cauz� c� nu au o rela�ie personal� cu Dumnezeu �i, mai mult, niciodat� nu au primit de la Dumnezeu iertarea complet� pentru p�catele lor. Te �ntrebi ce leg�tur� are una cu alta?! ��i explic imediat. �Nu, m�na Domnului nu este prea scurt� ca s� m�ntuiasc�, nici urechea Lui prea tare ca s� aud�, ci nelegiuirile voastre pun un zid de desp�r�ire �ntre voi �i Dumnezeul vostru; p�catele voastre v� ascund Fa�a Lui �i-L �mpiedic� s� v-asculte!�3
Este destul de normal s� sim�im aceast� desp�r�ire de Dumnezeu. Ce se �nt�mpl� de obicei c�nd oamenii �ncep s�-L roage ceva pe Dumnezeu? κi �ncep rug�ciunea astfel: �Doamne, am mare nevoie s� m� aju�i cu problema asta...� Apoi fac o pauz� �i reiau: �Sunt con�tient de faptul c� nu sunt o persoan� perfect�... c�, de fapt, nu am nici un drept s� Te rog acest lucru...� Iat�, oamenii �i dau seama c� sunt p�c�to�i... �i �i mai dau seama c� nu doar ei �i dau seama de acest lucru, ci �i Dumnezeu! �i atunci se g�ndesc: �Hei, pe cine caut eu s� p�c�lesc?� �ns� ceea ce s-ar putea s� nu �tie ei... este cum pot primi de la Dumnezeu iertarea pentru toate p�catele. E posibil s� nu �tie c� pot �ncepe o rela�ie cu Dumnezeu �i c� atunci Dumnezeu �i va auzi... Va lua aminte la rug�ciunile lor.
Pe ce se bizuie rug�ciunile noastre?
Mai �nt�i trebuie s� ai o rela�ie cu Dumnezeu. �nchipuie-�i c� un student se duce la rectorul universit��ii sale (pe care nici nu-l cunoa�te, de altfel) �i �l roag� s� �l gireze pentru un �mprumut bancar. Ce �anse de reu�it� ar avea? ZERO. (Bine, pornim de la premiza c� rectorul nu este un iresponsabil!) Dar dac� fiica rectorului �i-ar ruga tat�l s-o gireze pentru un �mprumut bancar, totul s-ar rezolva. De ce? Fiindc� se cunosc �i, mai mult chiar, au o rela�ie. Rela�iile pe care le avem cu ceilal�i schimb� totul.
Cum stau lucrurile cu Dumnezeu? Ei bine, c�nd persoana respectiv� este un copil al lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu o cunoa�te �i ia aminte la rug�ciunile sale. Iisus a spus: �Eu sunt P�storul cel bun. Eu �mi cunosc oile Mele �i ele M� cunosc pe Mine... Oile Mele ascult� glasul Meu; Eu le cunosc �i ele vin dup� Mine. Eu le dau via�a ve�nic�, �n veac nu vor pieri �i nimeni nu le va smulge din m�na Mea.�4
A�adar, �l cuno�ti pe Dumnezeu cu adev�rat? Dar El te cunoa�te? Ai o rela�ie cu El, care s� ��i garanteze c� ia aminte la rug�ciunile tale? Sau pentru tine Dumnezeu este departe; exist� mai degrab� la nivel teoretic dec�t practic? Dac� Dumnezeu este departe de tine sau dac� nu e�ti sigur(�) c� �l cuno�ti, cite�te aici cum po�i �ncepe o rela�ie cu El chiar acum: Cunoa�terea personal� a lui Dumnezeu.
Precis �mi va asculta Dumnezeu rug�ciunea?
Iisus Hristos le face o ofert� extrem de generoas� acelora care �l cunosc cu adev�rat �i se bizuie pe El: �Dac� r�m�ne�i �n Mine �i dac� r�m�n �n voi cuvintele Mele, cere�i orice ve�i vrea �i vi se va da.�5 Sintagmele �a r�m�ne� �n El �i �dac� r�m�n �n voi cuvintele Mele� �nseamn� s� ne ducem via�a lu�ndu-L �i pe El �n calcul, bizuindu-ne pe El, ascult�nd ce are s� ne spun�. Atunci putem s�-L rug�m orice dorim. Iat� o alt� condi�ie: ��ndr�zneala pe care o avem la El este c�, dac� cerem ceva dup� voia Lui, ne ascult�. �i dac� �tim c� ne ascult�, orice I-am cere, �tim c� suntem st�p�ni pe lucrurile pe care I le-am cerut.�6 Dumnezeu ne ascult� rug�ciunile potrivit voii Sale (�i pe m�sura �n�elepciunii, a sfin�eniei Sale, a dragostei pe care ne-o poart� etc.).
�tii care este punctul �n care ne �mpotmolim? C�nd ne �nchipuim c� �tim ce vrea Dumnezeu... fiindc� nou� ni se pare c� un anumit lucru este foarte firesc! Noi presupunem c� la fiecare rug�ciune este doar un singur �r�spuns� potrivit, g�ndindu-ne desigur c� ACELA este cel dorit de Dumnezeu. �i atunci lucrurile se complic�. Noi, oamenii, nu suntem st�p�ni pe timp �i nu �tim toate lucrurile. Noi de�inem doar anumite informa�ii despre o situa�ie �i despre efectele din viitor pe care o anumit� ac�iune le va avea asupra situa�iei respective. Dar Dumnezeu ne �n�elege pe deplin situa�ia. Numai El �tie ce efect va avea o anumit� ac�iune asupra vie�ii noastre sau �n mersul istoriei. Iar scopurile Sale s-ar putea s� dep�easc� cu mult ideile noastre cele mai �ndr�zne�e. Prin urmare, Dumnezeu nu Se va apuca s� fac� ceva pur �i simplu fiindc� am ajuns noi la concluzia c� asta trebuie s� vrea.
Ce dore�te Dumnezeu s� fac� pentru noi?
A� putea umple pagini �ntregi cu inten�iile lui Dumnezeu �n ceea ce ne prive�te. Toat� Biblia ne descrie ce fel de rela�ie dore�te Dumnezeu s� aib� cu noi �i ce fel de via�� vrea s� ne d�ruiasc�. Iat� mai jos doar c�teva exemple:
�Totu�i Domnul a�teapt� s� Se milostiveasc� de voi �i Se va scula s� v� dea �ndurare, c�ci Domnul este un Dumnezeu drept: ferice de to�i cei ce n�d�jduiesc �n El!�7 Ai auzit? �Domnul a�teapt� s� Se milostiveasc� de tine.� �C�ile lui Dumnezeu sunt des�v�r�ite... El este un scut pentru to�i cei ce alearg� la El.�8 Domnul iube�te pe cei ce se tem de El, pe cei ce n�d�jduiesc �n bun�tatea Lui.�9
�i totu�i, cea mai mare dovad� de dragoste �i de devotament pe care ne-a ar�tat-o Dumnezeu este aceasta, descris� de Iisus: �Nu este mai mare dragoste dec�t s�-�i dea cineva via�a pentru prietenii s�i�10 - adic� exact ceea ce a f�cut Isus pentru noi. �i atunci: �Dac� Dumnezeu este pentru noi, cine va fi �mpotriva noastr�? El, care n-a cru�at nici chiar pe Fiul S�u, ci L-a dat pentru noi to�i, cum nu ne va da f�r� plat�, �mpreun� cu El, toate lucrurile?�11
De ce unele rug�ciuni nu sunt �ascultate�?
Unii oameni se �mboln�vesc �i chiar mor; al�ii au probleme financiare; al�ii se pot confrunta cu diferite alte dificult��i. Ce se poate face atunci?
Dumnezeu ne spune s� ne l�s�m grijile �n seama Sa. Chiar �i c�nd o situa�ie r�m�ne ap�s�toare: �Arunca�i asupra Lui toate �ngrijor�rile voastre, c�ci El �nsu�i �ngrije�te de voi.�12 Chiar dac� situa�ia pare sc�pat� de sub control, totu�i nu este... Chiar atunci c�nd lumea �ntreag� pare s� se pr�bu�easc�, Dumnezeu ne poate ajuta s� r�m�nem �n picioare. �n acele clipe omul poate fi foarte recunosc�tor c� �l cunoa�te pe Dumnezeu.
�Domnul este aproape. Nu v� �ngrijora�i de nimic; ci �n orice lucru, aduce�i cererile voastre la cuno�tin�a lui Dumnezeu, prin rug�ciuni �i cereri, cu mul�umiri. �i pacea lui Dumnezeu, care �ntrece orice pricepere, v� va p�zi inimile �i g�ndurile �n Hristos Iisus.�13 Solu�iile, rezolv�rile pe care le poate g�si Dumnezeu la problema respectiv� dep�esc cu mult tot ce am crede noi c� este cu putin��. Probabil c� orice persoan� care-L urmeaz� cu adev�rat pe Hristos ar putea da exemple de acest gen din via�a sa. �ns� chiar dac� situa�ia nu se �mbun�t��e�te, �n ciuda problemelor cu care ne confrunt�m, Dumnezeu ne poate da pace. Iisus Hristos a spus: �V� las pacea, v� dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o d� lumea. S� nu vi se tulbure inima, nici s� nu se �nsp�im�nte.�14
�n aceast� clip� (c�nd situa�ia este �nc� �nc�lcit�), Dumnezeu ne cere s� ne �ncredem �n El �n continuare - s� �umbl�m prin credin��, nu prin vedere�, dup� cum spune Biblia. Dar nu este vorba de credin�� oarb�. Ci este vorba c� ne bizuim pe caracterul lui Dumnezeu. Ma�ina care merge pe un pod solid se sprijin� �n totalitate pe soliditatea podului; nu conteaz� ce crede �oferul, ce g�nde�te sau ce discut� cu pasagerul de l�ng� el. Ma�ina ajunge �n siguran�� la cel�lalt cap�t al podului datorit� solidit��ii podului, �n care �oferul a ales s� cread� de la bun �nceput.
�n mod asem�n�tor Dumnezeu ne cere s� ne �ncredem �n integritatea �i �n caracterul S�u... �n �ndurarea, �n dragostea, �n �n�elepciunea Sa. El spune: �Te iubesc cu o iubire ve�nic�; de aceea ��i p�strez bun�tatea Mea.�15 �Popoare, �n orice vreme, �ncrede�i-v� �n El, v�rsa�i-v� inimile �naintea Lui! Dumnezeu este ad�postul nostru.�16
�n concluzie... Cum s� ne rug�m
Dumnezeu ascult� rug�ciunile copiilor S�i (adic� ale acelora care L-au primit �n via�a lor �i caut� s�-L urmeze). El ne roag� s� aducem �n rug�ciune orice ne preocup� �i El se va ocupa de problema respectiv� c�t mai bine, potrivit voii Sale. C�nd ne confrunt�m cu dificult��i, trebuie s� ne arunc�m �ngrijor�rile asupra Sa �i vom primi pace de la El, �n ciuda situa�iei neprielnice. Credin�a �i n�dejdea noastr� se bizuie pe caracterul lui Dumnezeu: cu c�t �l cunoa�tem mai bine, cu at�t ne putem �ncrede mai mult �n El.
Dac� dore�ti detalii despre caracterul lui Dumnezeu, te rog s� cite�ti articolul �Cine este Dumnezeu?� sau alte articole de pe acest site. Motivul pentru care ne rug�m este acela c� ne �ncredem �n caracterul lui Dumnezeu. Iar prima rug�ciune la care ia aminte Dumnezeu este rug�ciunea prin care �ncepi o rela�ie cu El.
Articol de Marilyn Adamson
(1) 1 Ioan 5:14
(2) 1 Peter 3:12
(3) Isaia 59:1,2
|
allexanndrra
Postat pe 24 Noiembrie 2009 10:01
|
adevarul este,ca m-am saturat de minciuni!Base jocurile sunt facute,asa ca voi citi iar,o poveste minunata in care erau implicati,2 ziaristi si o fata....unde poate Base o sa-i mai s♦ Sirianul ii spune la un moment dat ca: �Intre timp, asa cum stiti, au fost cateva intalniri cu Presedintele. Si atunci, eu chiar am inceput sa intreb de presiunile care se faceau asupra mea si domnul Presedinte chiar mi-a spus: �Iti iei copiii si du-te in America! Eu sunt Presedintele Romaniei si ai toate garantiile!� I-am spus: �Domnule Presedinte, uitati, speculatiile de care a aflat presa, sunt monitorizat..�. �Nu, te rog frumos sa stai linistit, eu iti garantez ca nu se atinge nimeni de un fir de par de al tau!�.
♦ Dupa rapirea jurnalistilor, la 27 martie 2005, Hayssam a avut trei discutii la Cotroceni, una cu generalul Degeratu, pe 29 martie, si doua cu presedintele, pe 1 si pe 3 aprilie. Pana acum, din relatarile lui Traian Basescu stiam ca Hayssam il ruga sa-l trimita in Irak. Din discutia cu generalul, pare ca, in plina criza a ostaticilor, presedintele era dispus sa promita multe ca sa-i vada liberi pe rapiti. A doua zi, pe 4 aprilie, sirianul a fost arestat. In aceeasi zi, in Irak se operau 9 arestari din grupul care a organizat rapirea initiala. Ostaticii au fost eliberati abia in mai.
O dezvaluire precum cea pe care o facem astazi nu are nevoie de nici o introducere. Pe 9 septembrie 2005, generalul Constantin Degeratu, consilier prezidential pe probleme de siguranta nationala, a avut o discutie cu Omar Hayssam. Sirianul era deja arestat de sase luni sub acuzatia de terorism. Desi avem toata conversatia dintre cei doi, ramåne o enigma. Intålnirea a avut loc intr-o locatie a Jandarmeriei Romåne din Baneasa, in sediul Academiei de Politie sau in cel al Parchetului de pe långa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Discutia s-a purtat la cererea lui Hayssam, care transmisese ca vrea sa dea informatii privind chestiuni legate de siguranta nationala. De fapt, sirianul ceruse o intrevedere cu presedintele Traian Basescu, despre care sustine ca l-a mai intalnit inainte de arestarea sa. Generalul il asculta pe arestat, fara sa-l contrazica prea tare, cand acesta spune ca personal presedintele i-a promis ca nu i se va intampla nimic daca ziaristii rapiti sunt eliberati. E un lucru nou. Pe care Hayssam nu l-a spus nici in scurtele interventii la televizor dupa fuga sa, nici in declaratia notariala trimisa din Liban. Ba nu. O mai afirma undeva, dar sa nu anticipam lucrurile�
Eu am fost fidel si voi fi fidel pana la capat
C. Degeratu: Si pentru a ma intelege, ultima discutie pe care am avut-o mai demult, daca mult e o luna de zile. Este ultima noastra sansa de a purta aceasta discutie. Aveti ceva de comunicat? Da? Incercam sa elucidam problema, mi-a cerut domnul Presedinte, si din punctul de vedere al atributiilor pe care le am, pot sa ascult si pot sa cumpanesc. Sigur, ceea ce pot sa va promit este ca consemnez si sa informez corect tot ceea ce credeti ca e de interes. O sa tin bine minte, sa aveti garantia deplina ca ceea ce o sa spuneti o sa ii transmit domnului Presedinte cat se poate de corect.
O. Hayssam: Dar atunci�
C. Degeratu: Nu am stiut cat de urgenta este prolema si am notat ca atare si am transmis-o institutiilor sa verifice, dar lucrurile s-au precipitat in seara aceea (29 martie 2005, n.n.).
O. Hayssam: Da, e vorba de imaginea Presedintelui.
C. Degeratu: Ni s-a comunicat ca vreti sa spuneti lucruri care pot sa intereseze securitatea nationala si, conform atributiilor, m-am implicat in aceasta problema.
O. Hayssam: Eu am scris cateva lucruri si daca domnul Presedinte considera ca sunt importante si trebuie mers mai departe, fie vin la dumneavoastra, ori la dansul personal, oricand. Domnule general, in chestiunea asta cu jurnalistii sunt si alte aspecte pe care nu mi le-a solicitat nimeni. Eu am fost fidel si voi fi fidel pana la capat.
C. Degeratu: Legate de aceasta problema? Nu.
O. Hayssam: Nu, nu.
C. Degeratu: Am inteles.
O. Hayssam: Deci, Munaf odata mi-a spus ca vrea sa plece in Irak si ca doreste sa mearga si niste ziaristi cu el, ca sa ajunga la primul-ministru, pentru a facilita o afacere, ca avea intentia el sa devina ambasador sau consul al Irakului la Bucuresti. El avea ferma convingere ca Alawi va fi prim-ministru in continuare, prin seful lui de partid, cu care era in relatii de prietenie si de rudenie. In ceea ce ma priveste, eu, echipa de jurnalisti care erau interesati sa scrie despre copilul acela care a fost atacat, daca tineti minte. A fost un reportaj pe TVR 1, cu un copil cu picioarele retezate, care se zbatea. Se cauta o posibilitate sa fie operat in spital.
C. Degeratu: N-am fost in tara. Asta a determinat gestul dumneavoastra?
O. Hayssam: Da, asta ma intereseaza, daca puteti sa aduceti acest copil, eu il operez pe banii mei. Fac un act de caritate. Eu am mai fost in Yemen in 2004, am adus marinari romani, unul dintre ei era condamnat la moarte. L-am adus pe banii mei, pe relatiile mele si nu am cerut nimic.
I-am spus: �Din toata plecarea asta a ta, pe mine ma intereseaza acest copil�, lucru care mi-a fost confirmat de ambasadorul Romaniei la Bagdad si de Marie-Jeanne. Si cand au ajuns ei la copil, m-au sunat ca sunt bine sanatosi si m-au intrebat: �E bine sa il aducem in Romania?� Cum sa zic? Scopul si inima. Lucrul care ma intereseaza si este important si vreau sa-l sustin: intalnirile se faceau la fostul sediu al Omniasig, pe strada Comana nr. 18.
C. Degeratu: Intalnirea cui?
O. Hayssam: Si ale mele, si ale lui Munaf. Fiind prieten cu el, ne intalneam aproape in fiecare zi acolo. Doctorul Yassin stia de treaba asta. Intre doctorul Yassin si Munaf au avut loc multe discutii inainte de plecare. Doctorul Yassin a mai avut o problema in 2003 cu un asociat de-al lui care a fost rapit la Bagdad. Si chiar el s-a ocupat de negocierea si de eliberarea lui. Nu stiu dumneavoastra daca cunoasteti.
C. Degeratu: Parca.
O. Hayssam: Deci, el ne povestea cum s-a intamplat. I-a povestit lui Munaf, ca au cunostinte comune, deci au avut loc cateva discutii inainte de plecare. Dupa plecarea lui Munaf, eu am vorbit de doua sau de trei ori cu el la telefon si imi spunea activitatile: �Suntem cu ambasadorul, am avut intalnire cu primul-ministru�, pe urma a venit stirea ca au fost rapiti. Asa cum stiti. Eu am fost la dumneavoastra, dupa aceea am fost la Yassin si i-am spus: �Uite, am primit doua apeluri scurte�. Zice: �Bine, bine, lasa ca o sa merg eu in Irak si o sa rezolv�.
Asa cum stiti, au fost cateva intalniri cu presedintele
C. Degeratu: Deci asta a fost.
O. Hayssam: Prima lui reactie. Si el spune acum ca a sunt la Ministerul de Interne si nu stiu ce. Deci, in fata mea a sunat. Inainte de a pleca la aeroport, l-am prins eu. El a intrat la domnul Presedinte, eu n-am intrat. Si cand a iesit a zis: �Uite, domnul Presedinte a zis sa nu mergi impreuna cu mine�. A plecat el in Irak asa cum v-am spus. De acolo am tinut legatura cu el tot timpul.
I-am raspuns la tot ce-a solicitat, ce-a vrut. Intre timp, asa cum stiti, au fost cateva intalniri cu Presedintele. Si atunci, eu chiar am inceput sa intreb de presiunile care se faceau asupra mea si domnul Presedinte chiar mi-a spus: �Iti iei copiii si du-te in America! Eu sunt Presedintele Romaniei si ai toate garantiile!� I-am spus: �Domnule Presedinte, uitati, speculatiile de care a aflat presa, sunt monitorizat��. �Nu, te rog frumos sa stai linistit, eu iti garantez ca nu se atinge nimeni de un fir de par de al tau!� �Bine, domnule Presedinte, cum spuneti, mergem la orice, la orice posibil�. Si Presedintele a cerut sa mai mearga cineva sa-l ajute pe doctorul Yassin. Si intre timp eu am fost arestat. Ce este relevant si i-am spus si domnului Presedinte: eu am refuzat sa dau pana acum orice declaratie, sa nu fie intrepretata sau sa inceapa cineva sa faca tot felul de speculatii si sa spuna: �Uite, Omar�� Cand s-a intors Yassin, eu am fost chemat la sediul Academiei de Politie, la Baneasa, pentru intrebari, ancheta. Si acolo era si doctorul Yassin. Inauntru, la masa, doctorul Yassin vorbea cu mine ca un anchetator. Pe urma, el mi-a facut cu ochiul si mi-a zis: �Vrei sa iesim afara, sa vorbim?� Iesim afara. Si cand am iesit afara, l-am intrebat: �Doctore Yassin, ce se intampla? Ce stiti? Care este povestea?� Raspunsul lui a fost: �Te rog sa stai linistit, oamenii sunt intr-o locatie sigura, treburile se vor rezolva cat de curand si te rog sa stai linistit�. Chiar cand eram atunci in ancheta, aparuse la televizor ultimatumul acela. Mi-a zis sa stau linistit, ca de acum incolo sunt chestiuni tehnice si chestiuni pur electorale. Ce inseamna? De unde a venit asta? Eu am fost arestat in noaptea asta si am fost adus la Presedinte in acest sens: �Vreau sa stai linistit, pentru ca intr-o luna cel mult se vor lamuri lucrurile�. Pe urma s-a intamplat ceva. �Sunt de acord, bun, dar fa-ma sa inteleg, ce se intampla, ce e cu mine, ca de ce sa fiu�� Zice: �Te rog, trimite pe cineva sa vina la domnul Presedinte, cred ca a fost un tradator, poate ca tu ai fi vrut sa mergi acolo sa sprijini, nu, sa ma ajuti? Si cred ca din cauza asta esti acum aici, dar vom lamuri toate aspectele astea cu domnul Presedinte si in maxim o luna tu vei iesi, ca tu nu ai nici o implicatie in chestiunile astea, eu stiu clar�. �Cum spui dumneata, daca asta e, stau si 2, si 3, si 5, si 6, daca este nevoie�. Zice: �Nu, nu, nu, nu este nevoie, intr-o luna de zile maxim tu esti afara�. Zic: �Dar ce se intampla, de ce nu vin oamenii acasa?� Zice: �Domnule, eu m-am agitat, am facut tot, sunt intr-un loc sigur, ceea ce se intampla de acum inainte sunt chestiuni pur tehnice, pur electorale sau ceva de genul asta, tu sa stai linistit�. �Cum sa stau linistit, ca eu am 7 copii, am 5.000 de angajati, eu n-am nici un fel de contributie in treaba asta, stii bine, treaba mea era cu copilul acela, era un act de caritate in comparatie cu ce au facut bulgarii si ce au facut polonezii�. Si noi daca am crescut in Romania, suntem in Romania, e bine sa dam un pic de imagine romaneasca. Si chiar doctorul Vasile Ion, tatal lui Marie Jeanne, cred ca a declarat si dansul, am vazut in declaratia lui ca l-a sunat Marie Jeanne si l-a intrebat daca se poate sa-l opereze (pe copilul cu picioarele retezate, n.n.). �Lucrurile sunt putin� Te rog sa stai linistit, ca acum asa a cazut, voi vorbi eu cu seful si sa stai linistit�.
Simt ca nu mai sunt sustinut de domnul presedinte
O. Hayssam: Eu tot ce am facut� a zis sa stau linistit si a trebuit sa stam. Am stat, am evitat sa dau orice fel de declaratie in fata procurorului, nicaieri, nici avocatii nici� Si atunci am incercat sa-l sun, ca sunt retinut. Am stat o luna, doua, trei, n-am scos un cuvant si pe urma i-am scris sa-mi spuna ce se intampla. Mi-a spus: �Vorbesc eu cu seful cel mare�. Si eu zic: �Treburile se incurca si eu sunt printre cei mai de la fund. De ce? De unde asta?� Nu mi-a raspuns. Chiar am trimis o scrisoare catre domnul Presedinte, i-am trimis-o lui Yassin, nu stiu daca a dus-o, n-a dus-o, n-am de unde sa stiu, nu stiu absolut nimic, eu am trimis de doua ori: �Domnule Presedinte, va cer un minut�. Doua minute i-am solicitat si procurorului. Si acum cateva zile, cand am fost audiat personal, in fata, jos, am cerut voie de la domnul procuror sa vorbesc cu el. Eram aici si zic: �Ce se intampla? Mi-ai zis de acum cinci luni ca tu controlezi totul, ca totul e OK, ca tu esti alaturi de domnul Presedinte si eu sunt alaturi de domnul Presedinte, dar de ce sunt eu acum inca aici si vad ca mai am un pic si ajung la judecata. De ce sa fiu eu condamnat degeaba?! Copiii mei sufera, familia mea sufera. Mi s-au dus toate afacerile. Sa nu-ti vezi tu familia?!� La care imi raspunde, tot aici: �Te rog frumos sa stai linistit ca eu am vorbit cu domnul Presedinte si o sa-ti dea drumul in curand�. �De ce eu? De ce chestiunea asta?!� Si zice: �Te rog frumos sa stai linistit, ca eu am vorbit cu domnul Presedinte� si pe urma a intrat inauntru si am cerut eu sa mai iasa o data. Zic: �Domnule, n-am terminat. Mai lasati-ma, ca vreau sa mai vorbesc cu el�, ca fiind cu escorta, ma tineau, si pe urma iese si-mi zice: �Mai, ma simt si eu in pericol de acum si ma simt ca sunt lasat, nu mai sunt sustinut de domnul Presedinte�. Am trimis doua scrisori pentru domnul Presedinte. Cum v-am zis adineauri, eu chiar nu stiu ce sa fac! I-am zis domnului procuror, ca tot a insistat sa dau declaratie, nu e nici o problema sa dau declaratie, dar cu avocati. Nu vreau sa arat niciodata ca vorbesc prostii, ca vorbeste gura fara mine. Va rog eu frumos! Faceti in asa fel sa fie cineva langa mine doua minute inainte sa ma apuc sa dau orice declaratie, ca daca ma apuc sa dau declaratii, avocatii stiti cum sunt. Acum e cu tine, ca-l plateste, poimaine�
Asigurarile dansului nu aveau acoperire la presedinte
C. Degeratu: Da, e usor sa ajunga declaratiile in presa. Omeneste vorbind, sunt interpretabile.
O. Hayssam: Da, asa. Si zic: �Domnule procuror, daca ajung in instanta, trebuie sa dau declaratii. Si va dati seama cum apare chestiunea asta in Romania�. Domnul Presedinte mi-a dat o chestiune. Exact astea sunt cuvintele: �Omar, nu-ti fa nici o grija! Ia-ti copiii si du-te la munte, cat sunt eu Presedintele Romaniei iti garantez ca n-o sa ti se intample nimic�. La ultima intalnire, zice: �Te rog frumos, vorbesc cu el, este omul cu care trebuie sa tinem legatura. Inca doua zile in plus�. Timp de doua zile am stat. Si asta e un aspect, sa zic cel mai important.
C. Degeratu: Inteleg.
Intr-o anumita masura nu inteleg aspectul pe care s-a bazat Presedintele. Presedintele chiar nu se implica in problemele stricte ale Parchetului. Asigurarile dansului nu aveau acoperire la Presedinte. Nu putea sa-i promita asa ceva. Acoperire. De ce a procedat asa, nu-mi dau seama.
O. Hayssam: Nu, domnule, aplicarea�
C. Degeratu: Inteleg, asigurarile date de dansul, ca venind din partea Presedintelui, nu cred ca pot fi considerate temeinice, pentru simplul motiv ca Presedintele nu s-a amestecat in ancheta, ca atare. Nu se amesteca.
O. Hayssam: Va imaginati pentru mine si declaratia Presedintelui, ca urmeaza actelor date de procuror, ca Omar Hayssam este vinovat. Eu sunt deja condamnat cu aceste declaratii. Nevinovat! Deci ma are pe constiinta toata viata! Stie domnul Presedinte ca am sapte copii minori. Eu sunt de 24 de ani in Romania. N-am deranjat pe nimeni, n-am facut nimic. Aveti toate rapoartele SRI-ului, sunt cei mai in masura sa stie. Toate speculatiile astea! Presa nu poti sa controlezi! Fiecare a inceput sa spuna.
C. Degeratu: Se intelege. Nu poti s-o controlezi. Fiecare spune ce vrea si intelege.
O. Hayssam: Inteleg ca este un razboi intre domnul Presedinte si PSD si toata lumea. Eu
n-am nici o vina! N-am nici o implicare in chestiunea asta. Va rog sa ma credeti! Nici un gram! Au fost cuvintele lui, acolo, cand m-a scos afara, ca eram la masa, si el in fata procoruroului zice: �Hai, domnule, ca sunt oameni. Vrei sa iesim? Ne permiteti, domnule procuror, sa iesim afara?� Si am iesit afara. Zice: �Stai linistit, ca am gasit un loc sigur. Eu am aranjat totul si va fi bine. Se vor intoarce cåt mai repede si de acum incolo sunt niste chestiuni pur electorale si pur tehnice�. Si eu am zis ca domnul Presedinte este innebunit de ceea ce se intampla acolo si dupa aceea, dupa ce am vazut ce se intampla acolo si cand a declarat domnul Presedinte ca oamenii sunt in siguranta, am facut legatura cu ce mi-a zis el si am tacut.
C. Degeratu: Confirmam. Aveti o explicatie, ce explicatie ar fi ca ceea ce s-a intamplat s-a intamplat in mod natural sau a fost o rapire sa zicem aranjata?
O. Hayssam: Va rog sa ma credeti ca eu, in capul meu este, cum sa va spun, va dati seama, in arest nici nu stiu cum sa ma gandesc, in nici un fel. Ce se intampla, ca exact astea au fost cuvintele lui si nu stiu ce a facut Munaf si asta, dar zice: �Stai linistit, oamenii se intorc, o sa fie bine. Ce urmeaza acum sunt chestiuni electorale�. Domnule, daca asa zice!
Lidia Mitchievici, Alecu Racoviceanu
Sursa: Mondonews.ro
Leave a Reply
Name (required)
Mail (will not be published) (required)
Website
Spune-ne si tu! Traiesti bine?
Da
Nu
Oricum plec din tara
Vote
View Results
Polldaddy.com
POPULAR
COMMENTS
FEATURED
TAG CLOUD
Comenteaza-l pe Baselu
Nu vrem dictator
Fara autostrazi
Nu votez Basescu
Romanie condusa de o blonda
Vocabularul Basescu
Goneste-l pe Baselu in stil western
Fac guvern unicameral. Poate trece.
Traian Basescu rautatea si minciunile www.TraimBine.ro
teufelssohn: Superhaios joculetul, de vreo 2 ore ma tot joc si ...
ana: vocabular de maidanez,dar si comportamentu il da d...
ana: nu votati Base,destu a mintit nimic nu a facut pen...
valentin: una buna ......daca nu iese base presedinte si sun...
carmen: Imi e rusine sa zic ca sunt romanca....Ne uram int...
Presedintele chiar mi-a spus �Iti iei copiii si du-te in America�
Basescu, acuzat de prefraudarea alegerilor
EXCLUSIV: B�sescu la nunta fiicei interlopului Bercea Mondialul
Afacerea B�sescu � Desintco: premise, fapte, concluzii
Planurile lui Basescu, date peste cap de gripa porcina
alegeri basescu crin antonescu geoana oprescu politica romania
CATEGORIES
JOCURI CU BASELU (5)
Nu votez Basescu (5)
Romania lui Basescu (10)
SA IL COMENTAM PE BASELU (1)
SPECIAL (5)
Video (6)
ALEGE
Cu cine votezi pe 22?
Mircea Geoana (PSD+PC)
Sorin Oprescu (independent)
Crin Antonescu (PNL)
Traian Basescu (PD-L)
George Becali (PNG-CD)
Remus Cernea (Partidul Verzilor)
Ovidiu-Cristian Iane (PER)
Hunor Kelemen (UDMR)
Gheorghe-Eduard Manole (independent)
Constantin Ninel Potirca (independent)
Constantin Rotaru (PAS)
Corneliu Vadim Tudor (PRM)
Vote
View Results
Polldaddy.com
ARCHIVES
noiembrie 2009 (29)
Copyright � Traim bine !!! Fara tine�. Original News Theme by .
alveze odata....a fost odata,ca niciodata
|
|
|
allexanndrra
Postat pe 24 Noiembrie 2009 12:54
|
dap... e clar ca suntem singuri.
Nici urma de administrator p'aici... Pe ce dreaq isi iau astia banii, frate?
.
|
garbo_C
Postat pe 24 Noiembrie 2009 12:59
|
cum sa scapi de depresie?????????
stiu io da mai bine stie alexandra cu drag...
TERORIZANDU-I si AGASANDU-I pe toti ceilalti din preajma 
|
LILO
Postat pe 24 Noiembrie 2009 13:02
|
|
mai mami...tu nu ai ce face???? stii ce e aia flood?? cunosti termenul????daca nu stii ce inseamna exact...e ceea ce faci tu pe aici.....postanmd aiurea acelasi mesaj la nesfarsit, pe cat mai multe topicuri....
|
tutankhamon
Postat pe 24 Noiembrie 2009 13:05
|
|
topicul asta trebuia viceversa intitulat. adica, cum sa te apuce depresia
|
si_totusi
Postat pe 24 Noiembrie 2009 13:11
|
|
Te contrazic un pic, totusoaico.. mai nimerit ar fi "ce face alexa in depresie". Parerea mea!
|
anakin
Postat pe 24 Noiembrie 2009 14:33
|
|
stiti cumva care e antidotul depresiei?am sa intru intr.o depresie pe veci daca mai vad asa postari interminabile.si o sa ma sinucid
|
cosmina12
Postat pe 24 Noiembrie 2009 14:51
|
|
stiti cumva care e antidotul depresiei?am sa intru intr.o depresie pe veci daca mai vad asa postari interminabile.si o sa ma sinucid
|
cosmina12
Postat pe 24 Noiembrie 2009 14:51
|
|
sorry ca am postat de 2 ori aceeasi intrebare.e de la depresie
|
cosmina12
Postat pe 24 Noiembrie 2009 14:54
|
MAma mia! oare cine are rabdare sa citeasca tot 
Alexa ai vrut sa dobori 7 dintr-o lovitura? 
|
persidadamian
Postat pe 24 Noiembrie 2009 17:43
|
 IO....n-am rabdaareeee!!!!!!! 
|
LILO
Postat pe 24 Noiembrie 2009 17:44
|
eu sunt foarte interesata de prima postare,o citesc,daca nu mai zic nimic,nu ma treziti 
|
elodia
Postat pe 24 Noiembrie 2009 17:49
|
HAi sa facem un concurs.
Cine are rabdare si timp sa citeasca tot ce a scris Alexa acolo, iar apoi sa ne zica si noua doar punctele cheie ale textului, castiga premiul de cel mai inrait utilizator garbo.
hmmmmmmmm? ce ziceti?   
|
persidadamian
Postat pe 24 Noiembrie 2009 17:51
|
bla,bla,bla....
presupun ca si vorbeste mult!!!! 
|
walkiria
Postat pe 24 Noiembrie 2009 17:52
|
bre, iar va luati de mine! 
Ca io citii tot
Iote ce zice, in linii mari (pentru voi extrag DOAR ideile principale):
bla, bla, bla... bla... biiip ma-si, si cu tot neamul lor... biiiip biiip... bla, bla, bla... bla-bla...
|
ready_vivus
Postat pe 24 Noiembrie 2009 17:53
|
De la: persidadamian, la data 2009-11-24 17:51:00HAi sa facem un concurs.
Cine are rabdare si timp sa citeasca tot ce a scris Alexa acolo, iar apoi sa ne zica si noua doar punctele cheie ale textului, castiga premiul de cel mai inrait utilizator garbo.
hmmmmmmmm? ce ziceti?
premiul....un loc la balamuc!!!!
...cazare si masa gratuita de craciun!!!:)))
|
walkiria
Postat pe 24 Noiembrie 2009 17:53
|
walki, io crez ca l-am castigat deja noi amandoi
ca le-am dat amandoi ideile scrise de alexa...
ma rog, eu le-am dat un pic mai in amanunt
|
ready_vivus
Postat pe 24 Noiembrie 2009 17:57
|
De la: ready_vivus, la data 2009-11-24 17:57:23walki, io crez ca l-am castigat deja noi amandoi
ca le-am dat amandoi ideile scrise de alexa...
ma rog, eu le-am dat un pic mai in amanunt
dragutzu...noi avem rezervare permanenta...lasam si pe altii!!!
|
walkiria
Postat pe 24 Noiembrie 2009 18:00
|
r v, nu ma las de voi nici moarta, vreau si eu premiul meu,am citit tot,dar nu pot sa reproduc 
|
elodia
Postat pe 24 Noiembrie 2009 18:01
|
IOOOIII, ASTA-I TREABA DE CHESTIUNE, NU GLUMA!!!
aLLEXANNDRRA nu mai exista!!!
Allexanndrro, de ce ne-ai parasiiit??? De ce ASA TARZIUUU???
Allexanndrrooo 
|
ready_vivus
Postat pe 24 Noiembrie 2009 18:01
|
|
da sunt fericita ca nu ma sinucid de depresie fiindca ma gireaza rectorul si cu banii plec in Siria
|
elodia
Postat pe 24 Noiembrie 2009 18:03
|
va apuca jalea? ii jale mare?
sa aduc vreo vale secata...sa fie loc?
|
LILO
Postat pe 24 Noiembrie 2009 18:04
|
Walki, eu ma gandeam la ceva mai dragut, dar daca vrei tu, hai sa facem si asa.
locul doi castiga o vacanta la baza de tratament BAlamuc
cazare si masa asigurata, tratament stil electrosocuri, pentru tratarea depresiei.
|
persidadamian
Postat pe 24 Noiembrie 2009 18:04
|
si pa mine ma apuca jele mare ca nu mai plleaca sorela la paris...amu ii pe duka la siria...
si niki viena n-o pup io...pe aida pe cofetarie...
|
LILO
Postat pe 24 Noiembrie 2009 18:06
|
|
A venit sfarsitul se pare ..dar orice sfarsit e un nou inceput, acuma cred ca ,,Cu drag ..." o pune de un cont nou
|
reyya
Postat pe 24 Noiembrie 2009 18:09
|
mai...unde gasesc toapicu lui pik ? subiectul meu ? unde l-a bagat ?
ia sariti repede cu linku
ce dreaq va bucurati asa ? ca doar mai are destule conturi clona
|
Anouk
Postat pe 24 Noiembrie 2009 18:09
|
lilo,vezi daca nu citesti tot?
|
elodia
Postat pe 24 Noiembrie 2009 18:10
|
acu'...ironia ar fi sa deschid eu un topic"De ce ne-aparasit Allexandra???"
...si apoi sa venim cu propunerea sa schimbam numele...din garbo in alexandra!!
Doamneeee....cumsecade mai suntem!!! 
|
walkiria
Postat pe 24 Noiembrie 2009 18:10
|
12:07, 15 Iulie 2024
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural