|
Oanta, asti un om de valoare. Prin felul cum vezi si cum simti. Totul va fi bine.
|
Maytrei
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:13
|
Hai sa-ti zic cum : fiindca de cate ori o poveste de dragoste, ca de asta vorbim aici,are final nefericit am fost doi acolo. si daca ne uitam cu sinceritate in noi vom vedea ca atunci cand am fost dezamagiti,am ajuns acolo fiindca imaginea pe care o asociam acelei persoane s-a destramat.
Din acel moment putem sa facem ca tot ce-a fost frumos la un moment dat, sa se duca naibii daca nu stim cum sii cand sa plecam.
Si mai putem, odata pecati, sa ne gandim in liniste ce ne trebuie pt ca urmatoarea alegere sa fie fericita.
|
bluelight
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:15
|
|
Prietena ta e geloasa pe un copil=> gelozia ei este mai mult decat bolnava!Mergeti impreuna la un psiholog!
|
|
|
ancasobo
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:15
|
|
Daca te iubea cu adevarat iti iubea si fetitza si clar, nu se manifesta asa fata de tine ca e epuizata si alte alea. Cand iubesti cu adevarat iubesti omul asa cum este el si cu copil cu tot.
|
no_identify
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:16
|
Buna tuturor,
am citit nefericita poveste care m0a marcat intr-un fel.
De multe ori la probleme complicate exista raspunsuri simple; de fiecare data cei din jurul nostru le complica, totul este ca noi sa putem distinge ce este bine si ce este rau. (Sa nu credeti ca va critic pe cei care ati postat parerile voastre... departe de mine aceste ganduri).
citez " in absenta prezentei copilului meu, avem o relatie deosebita din absolut toate punctele de vedere - cu mici divergente pe ici pe colo insa nimic important... problema apare insa in prezenta fetitei mele... pana la divort, mi-am dorit sa dezvolt fetitei mele un comportament dragastos, in care afectiunea sa fie manifesta si nu ascunsa, astfel incat sa pot creste si dezvolta un copil neinhibat de rusinea unor sentimente frumoase."
pana aici toate bune si frumoase...
apoi Din pacate insa aceasta dorinta a mea se intoarce acum impotriva mea in sensul ca acest comportament o tulbura foarte tare pe prietena mea... desi incearca si reuseste admirabil sa se comporte exemplar fata de fetita, pe ea o tulbura ingrozitor manifestarile dintre mine si fetita mea. mi-a spus deschis despre aceasta problema, am inteles-o si constient, incerc sa evit manifestarile afective fata de micutza desi mi se pare gresit... dar vreau sa fac ceva astfel incat si prietena mea sa se simta cat mai bine... din pacate dorinta sau manifestarea mea nu ajung la ochii si la sufletul ei, astfel incat ea nu vede nici o schimbare de comportament iar asta ne-a adus pe marginea prapastiei... suntem la un pas de a ne desparti iar asta mi se pare de neconceput... mi se pare de neconceput ca intr-o relatie care este atat de profunda, sa apara crize pe marginea efectiunii dintre mine si fetita mea... "
aici sunt dupa mine 2 aspecte care trebuie lamurite:
1. exista posibilitatea sa fie geloasa si sa nu inteleaga iubirea ta fata de fica ta.
2. sa aiba sentimentul ca in prezenta ficei tale tu o "uiti" pe prietena ta, ca nu o mai iubesti; aici este posibil ca atunci cand va intalniti tu, prietena, si fica ta sa arati mai mult afectiune ficei decat prietenei.
Ceea ce trebuie sa faci tu este sa lucrezi cu amandoua si sa ai in vedere urmatoarele aspecte:
1. prietena ta si fica ta sa devina prietene, sa se apropie una de cealalta. asta intr-o prima faza.
2. fica ta trebuie sa inteleaga ca tu esti tatal ei care o iubeste si care nu o sa o uite, chiar daca nu mai locuiesti sub acelasi acoperis cu mama ei
3. fica ta mai trebuie sa inteleaga ca "tati" are o prietena si subliniez PRIETENA buna, cu care se intelege si ca "tati" doreste ca si ea (fica) sa se inteleaga bine cu prietena lui "tati" asta nu inseamna ca tati nu o sa o mai iubeasca pe ea (pe fica) sau mai mult o iubeste pe prietena... amandoua au un loc special in inima ta, pe amandoua le iubesti la fel de mult
4. dupa ce s-au lamurit aceste aspecte cred ca trebuie sa-ti manifesti si afectiunea fata de prietena ta.. sa nu se simta "inutila si marginalizata" cand sunteti impreuna (tu, fica, si prietena ta) aici nu ai scris nimic de felul in care iti manifesti afectiunea de prietena ta. Posibil ca in acele momente sa doresti sa nu o ranesti pe fica ta dar in fapt sa o ranesti pe prietena ta
5. mai poti sa-i spui ficei tale ca acum chiar daca traiti separati (tu si fosta sotie) ea a castigat mai mult decat orice alt copil si anume acum are 2 mame (aici ramane totusi de vazut cand va fi tumpul sa-i spui aceste lucruri)
6. cred ca mai trebuie sa vorbesti si cu fosta sotie intre 4 ochi ca sa spun asa... este posibil ca ea sa fie "un pic furioasa" pe faptul ca tu ti-ai gasit pe cineva si ea nu (sau poate da) sa fie "un pic rautacioasa" si sa vrea sa se razbune intr-un fel pe tine... un divort lasa urme si de o parte si de alta a "baricadei" Trebuie ca fosta sotie sa inteleaga (si tu trebuie sa vorbesti cu ea) ca acum trebuie sa fiti prieteni nu dusmani, ca impreuna trebuie sa ajutati un copil sa creasca in armonie. Aici si ea trebuie sa actioneze mai ales la ceea ce vor spune si cei din jurul ei ficei voastre.
Acum sper ca aceste randuri sa-ti fie de folos in viitor... si poate dupa o anumita perioada sa ne spui care au fost rezultatele.
Pana atunci ... numai bine!
|
Razvan
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:16
|
Multumesc si sper in continuare asa cum am facut-o toata viata .
Speranta nu moare niciodata . Doar o data cu noi si asta e grav ca nu cred ca mi-am terminat treaba pe pamint inca . si da-i si lupta si da-i si lupta ... v-as mai povesti dar parca ma rusinez un pic , ca doar nu sintem la otv. asa ca cine vrea sa impartaseasca povesti de viata ma gaseste pe privat
|
oanta
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:18
|
|
eu cred ca ea are un fel de iubire bolnava pentru tine incat nu-ti poate imparti gesturile de iubire si tandrete nici cu fiica ta. Mie mi se pare a gelozie infantila, la 29 de ani ar trebui sa fii o persoana cu picioarele pe pamant, iar daca vroia sa fii un barbat fara experientza, sa o fi pornit amandoi de la zero, de ce te-a mai ales? Trebuie sa discuti deschis cu ea, sa vezi cum gandeste, ce anume o deranjeaza si sa incercati sa rezolvati problema, altfel relatia voastra nu are viitor, sau poate ea va avea o influenta destul de puternica asupra ta incat te va intoarce impotriva copilului.....si ca sa concluzionez cu un exemplu din viata...el un barbat de 35 ani cu o fetita la mijloc din prima casnicie, ea avand o varsta de 23 ani, s-au intalnit, s-au iubit, si-au unit destinele. Ea se comporta exemplar cu fetita lui, chipurile incerca sa se comporte ca o mama la prima vedere, apoi usor, usor, a lucrat la psihicul barbatului, gasindu-i fetei tot mai multe defecte, pana a reusit pe el sa-l indeparteze de propriul copil. Apoi in aceasta familie au mai aparut 2 copii, credeam ca se va schimba ceva, va apare acel simt de mama si va realiza ca a facut o prostie stricand relatia dintre tata si fiica, dar din contra, tot ce a incercat aceasta femeie a fost sa o excluda pe intrusa total din viatza lor, ca de cum sa imparta lucrurile ce le-au agonisit la 3 copii, mostenirea trebuie sa ramana exclusiv copiilor ei, cu toate ca in momentul casatoriei lor, el avea casa construita cu prima nevasta si ea a venit la totul de-a gata. Deci fii foarte atent. Eu am vazut drama acelei fetite excluse din preajma tatalui ei, nu as dori sa se intample si in cazul vostru la fel. Incearca sa afli modul cum gandeste iubita ta, mintea oamenilor e de multe ori perversa...numai bine.
|
garbo065695
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:19
|
Pai asta e ideea . de ce asociem si nu vedem exact ceea ce este? in orice poveste de dragoste ne legam de moment si de o actiune traita . dupa asta ne scuturam precum un catel ud si ne uitam la ce exista in fapt . daca nu acceptam asta nu se mai numeste poveste de dragoste .
cu teoria stau si eu bine , praftica ma ucide
|
oanta
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:21
|
|
buna,daca prietena ta te iubeste ...asa cum spui,ar trebui sa inteleaga ca un copil trebuie sa simta dragostea parintilor si ca dragostea ta fata de ea e cu totul altceva.....niciopdata copilul tau nu ar putea primi dragostea ce o ai pentru ''prietena'' ta.asa ca sa se gandeasca bine ce vrea de la viata,pentru ca un copil al ai o viata intreaga si nu o sa poti sa-l dai la o parte pentru nicio femeie(barbat).asta e parerea mea.nu are de ce sa sufere.
|
garbo080081
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:22
|
|
Buna ziua si un an nou fericit iti doresc din inima!Eu sunt Ana si am 37 de ani.Sunt divortata da 12 ani si am o fetita de 15 ani si inca nu mi-am gasit jumatatea mea....Te inteleg foarte bine pentru ca de-a lungul anilor am avut si eu probleme de tipul asta....Sincera sa fiu nu stiu ce sfat sa-ti dau pentru ca inca nu am reusit sa inteleg nici eu de ce persoanele umane nu stiu sa faca diferenta intre o iubire de copil si una de barbat sau femeie.Eu am avut 2 relatii diferite la care tinem la vremea respectiva care s-au terminat din cauza asta.Primul tip era mai mic decit mine si nu fusese casatorit niciodata,nu avea copii.Cel de-al doilea era divortat si el si avea 2 copii,si era si mai mare decit mine.Nici unul dintre ei nu au reusit sa inteleaga ca iubirea de copil este diversa si ca e normal ca copilului sa-i acorzi mai multa atentie pentru ca este inca in formare si are nevoie mereu de sfaturi,de ajutor.Amindoi m-au pus sa aleg intre ei sau copil....Bineinteles ca am ales copilul si asa voi face mereu cind voi fi pusa intr-o situatie del genere!Parerea mea este ca inca nu am gasit sufletul pereche,nici eu nici tu,pentru ca in momentul in care il vom gasi va intelege singur cum stau lucrurile fara sa faca atita tam-tam.Nu se va simti niciodata in competitie cu un copil,nu va fi niciodata gelos pe un copil,dimpotriva va incerca sa-l cucereasca pe acel copil ca sa ne vada fericiti in totalitate.Daca isi doreste o familie adevarata va trebui sa te accepte asa cum esti.....Orice ti s-ar intimpla pina la urma,incearca sa ramii cu credinta,rabdarea si speranta!La revedere!
|
garbo054579
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:25
|
|
Da...situatia este destul de delicata,dat fiind faptul ca le iubesti pe amandoua,dar totusi alegerea trebuie facuta de tine,spui ca ea te iubeste dar nu cred ca te iubeste cu adevarat pt ca o pers care o iubeste cu adevarat pe cealalta nu tine cont de obstacole(aici obstacolul fiind fetita ta)incearca sa o faci sa inteleaga ca dragoste dintre tine si fiica ta este mai profunda decat cea dintre tine si ea ta(sau poate ma insel?),asa ca ar trebui sa te accepte intru totul,parerea mea este ca iubita ta este egoista si daca incepeti asa....sigur se va termina o data si o data prost cand o sa aveti proprii vostrii copii....asa ca mai reflecta si la ce spun altii care au experienta.
|
garbo034057
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:26
|
Razvane, faci o grava eroare.
Copilul NU are doua mame. Nu faceti confuzia de rol. Innebuniti copiii de cap, zau asa. Mama copilului este una singura. Prietena tatalui este doar Partenera lui si eventual participa la cresterea copilului.
E bine sa faceti distinctia intre lucruri. De aia se nasc tot felul de timpenii, mai ales la separarea cuplurilor.
Si, mamica, retineti o treaba!
NU divortul traumatizeaza pe copii, ci CONFLICTUALITATEA lui. Daca va apucati sa va introduceti copiii in jocul vostru, in razboiul vostru, de care raneste pe cine, o sa va raniti copiii mai mult decat credeti. Si toate o sa va afecteze si pe voi, mai tarziu. O sa aveti niste adulti care nu vor fi capabili de a-si trai normal relatia de cuplu.
Divortati VOI , nu copiii. Relatia matrimoniala se rupe, nu relatia de rudenie. Mama si tata ramaneti pana muriti.
Oricum sufera, pentru se rupe ceva, macar aveti intelepciunea si maturitatea sa faceti diferenta.
NU-I AMESTECATI !!Nu va razbunati prin intermediul copiilor !
Voi veti suferi mai tarziu cand vor fi nefericiti !!!
|
Tinkerbell_
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:29
|
|
am urmarit cu mare curiozitate ce ai spus tu , si ce au spus ceilalti aici la adresa relatiei tle,.., si imi parmit sa vin si eu cu mic comentariu legat de ,, ingerasul,, tau,.., daca este cu adevarat un ingeras, nu s-ar comporta asa cum am citit mai sus,.., nu ar avea reactii de genul fata de rlatia cu fetita ta, in final , fetita este ingeasul cae a avut de suferit enorm si a pierdut o familie , lucru pe care nici in cel mai groaznic cosmar nu si l-ar fi dorit ,.., eu sunt de parere ca iubita ta este invidioasa pe atentia care i-o dai fetitei ,.., ea nu are dreptul ssa iti ceara sa fii distant cu copilul tau ,.., si eu am aceeasi varsta ca ea, nu am copiii, dar trbuie sa aiberabdare daca te iubeste cu adevarat si vea sa fie cu tine asa cum spui tu ,.., fetita nu va pleca niciodata din viata ta , este o pate din tine , dar femei....gasesti la orice colt de strada...sunt atatea
|
anna_sweet
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:30
|
|
Sa stii ca fetele au dreptate in legatura cu prietena ta si eu am fost intr-o ,poveste, similara nu puteam sa-i cer sa o iubeasca pe fetita mea ca si cand era a lui dar sa stii ca se descurca foarte bine si fetita era la mine si totusi e foarte greu sa gasesti pe cineva care intradevar sa fie cum vrei tu daca mai vrei detalii o sa-ti mai dau
|
alexa95
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:33
|
Foarte frumos spus garbo054579! Eu sper ca tu iti manifesti sentiementele de iubire fata de prietena ta si in prezenta fetei tale,in acest caz ea nu ar avea de ce sa se simta exclusa, sau iubita "mai putin"... in acest caz doar ea e cea care tre sa se schimbe! Tu tre sa te strecori prin situatie asa cum poti, fiind cu picioarele pe pamant! Daca o iubesti cu adevarat pe prietena ta, nu tre sa exagerezi! Pana la urma nu te poti maturiza tu in locul ei! Si neaparat sa ramai un tata iubitor! Ca asta e un rol care tre sa-l joci toata viatza! Nu numai "pana creste copilul"!
O persoana normala are nevoie de spatiu intim,iar prietena ta "sa te lase sa traiesti"! Daca te iubeste cu adevarat , tre sa inteleaga situatia! Daca nu...pentru ce te strofoci tu atat? si nu lasi juma' de tzara sa respire visand frumos in loc sa dezbata problemele altora?! Oricum in atata timp si dupa atatea sfaturi , ceva s-o fi schimbat in relatia ta, nu?!
|
catastoica72
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:35
|
da think,ai dreptate.
dar uneori copiii sunt implicati chiar daca nu vrei si uneori ii implici fara sa iti dai seama
mai ales daca au o anumita varsta si inteleg mai multe,vad,aud....
cam greu sa ii tii departe
cat despre faptul ca un copil are O MAMA SI UN TATA sunt intu totul de acord
ceilalti sunt partenerii de viata ai parintilor lui
|
eladaela
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:35
|
ela - depinde in ce masura se implica in viata copilului. Daca este vorba de un copil mic care locuieste cu unul dintre parinti, poate ajunge sa il considere pe partenerul parintelui mama... sau tata. Si nu mi se pare nimic nedrept in asta - copiii intuiesc cumva si ce simti fata de ei, si implicarea, atentia, timpul petrecut impreuna consolideaza relatiile. Aia inseamna pentru ei mama si tata. Nu certificatul de nastere. Au mult mai putine prejudecati timpite decit noi, adultii. 
|
quasaria
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:41
|
Perfect de acord Eladaela..principalul e ca atunci cand iti dai seama, sa faci diferenta.
Nu e usor, nimeni n-a spus ca e usor. Nu va vorbiti partenerii de rau in fata copiilor. Daca s-a ajuns la ruptura, e clar ca ceva n-a mers si sunteti amandoi implicati in asta.
Mai bine copii fericiti, cu un mama si un tata care ii iubesc, dar separati, decat nefericiti impreuna.
Crede-ma !
|
Tinkerbell_
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:43
|
asa e Q
dar la o anumita varsta realizeaza mult mai multe
si chiar daca nu il considera pe partenerul mamei "tata" sau invers,cred ca se pot intelege foarte bine
|
eladaela
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:45
|
|
Q, copii simt falsitatea
|
Tinkerbell_
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:48
|
in mod sigur, ela.
Am prieteni in situatia asta - si copiii se inteleg chiar mai bine cu "celalalt" pentru ca il percep ca prieten/a, nu autoritate... Parintii "reali" sint aia care fac crize ca si-a gaurit odoru' limba sa puna cercel, jumatatile cuplurilor isi permit sa fie relax si sa zica ete na, ce invechiti si astia.... 
Si cred ca e o atitudine inteligenta pina la urma.
|
quasaria
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:48
|
|
Tinkerbell_
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:55
|
think....uneori nu e nevoie sa-ti vorbesti fostul de rau
faptele lui vorbesc
si atunci nu e nevoie sa-l vorbesti tu de rau,copiii inteleg singuri
pfffff.....greu cu astea 
ce faci atunci cand tu incerci sa ii motivezi anumite gesturi sau vorbe ptr a nu rani copilul si el iti spune ca esti oarba si nu vrei sa vezi realitatea??
nu stiu,e greu sa faci o despartire nedureroasa,e greu sa nu fie raniti
|
eladaela
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:56
|
|
Ingerasa ta e tot copil. Deseori copiii sunt gelosi pe alti copii ! Nu merita sa-ti indepartezi copilul ! Mai bine renunti la ea ! Daca nu intelege , inseamna ca NU te iubeste suficient ! Mai conteaza aici si felul in care a fost educat un om .Fostul meu prieten este divortat si are 2 copii. Baiatul sta la el , iar fata la mama ! Desi nu mai suntem impreuna , copiii, in special baiatul, inca ma mai viziteaza si continua sa ma vada ca pe o prietena a lor! Am avut si noi discutii, dar de genul " daca ii mai faci toate voile , ii fac bagajul si-l trimit la tine " ! Si inca ceva, copiii sunt adolescenti, deci mult mai greu de inteles 1 Dar eu am reusit sa-i fac sa ma vada ca pe o prietena, nu ca pe o amenintare ! Dragostea fata de o femeie inseamna ceva, fata de un copil, altceva ! Eu nu am copii ( desi imi doresc fffffffffffff mult ), dar asta nu inseamna ca ar fi trebuit sa fiu geloasa pe atentia pe care el le-o acorda lor . E normal ! Prin venele tale si ale fiicei tale curge acelasi sange ! Asta nu o poate schimba NIMENI !Fa-ti prietena sa inteleaga ca sunt duoa moduri diferite de a iubi . Daca nu intelege... las-o si vezi-ti de viata ta ! Vei gasi pana la urma omul care sa te accepte asa cum esti !
|
eu_vio
Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:57
|
|
Poate ca nu ar trebui sa mai motivezi, Elada..explicatii le pot afla de la el, daca vor dori. Banuiesc ca pot vorbi cu el. Asa ca..
|
Tinkerbell_
Postat pe 2 Ianuarie 2010 12:03
|
...si asta cu aflatul explicatiilor poate fi o problema....
EU m-am gindit mult timp ce sa-i spun lui fie-mea astfel incit sa o raneasca cit mai putin: si am ajuns la concluzia ca e cel mai bine sa ii explic - eu - ca fiecare a vrut sa stea acas' la el. Si ca noi doi, adica eu si tat'su, la modul explicit ca sa nu se autoincluda, nu ne-am inteles foarte bine.
Da' ca o iubim amindoi...si cu ea ne intelegem bine.
Si va trebui sa sun corcopitecu' si sa il pun sa recite aceeasi poezie pina o stie pe de rost, ca eu nu imi invat copilu' zen ca sa ii verse el tot naduful in cap cind s-or intilni. Daca ii cere direct lui explicatii... prin surprindere... nu vreau sa stiu ce diplomat at fi.... 
|
quasaria
Postat pe 2 Ianuarie 2010 12:08
|
unii parinti uita ca acei copii sunt FIINTE si de multe ori ii considera bun personal,proprietatea lor.
Nu considera ca e necesar sa le oferi copiilor explicatii,ei trebuie sa fie de acord cu ceea ce spui sau faci tu PTR CA TU ESTI PARINTELE IAR EL ESTE DOAR UN MUCOS.
este sub demnitatea unora sa ii spuna copilului ca a gresit,sa ii ofere niste explicatii sau sa isi ceara iertare daca este nevoie ptr ca el este PARINTE
asta ii da anumite drepturi
ori eu cu asta nu pot fi de acord
|
eladaela
Postat pe 2 Ianuarie 2010 12:10
|
Q, good point. De ce sa agitam copiii cu tulburarile noastre ?
Hei, hai,sa nu ne ducem cu gandul prea departe. Nu vad ce ce si-ar rani proprii copii.
|
Tinkerbell_
Postat pe 2 Ianuarie 2010 12:12
|
|
bun baiet, nenea razvan.
|
si_totusi
Postat pe 2 Ianuarie 2010 12:12
|
|
Eu o sa iti spun pe sleau ca prietena ta e egoista si nimeni si nimic nu trebuie sa intervina intre tine si fiica ta!
|
mihaela_muthi
Postat pe 2 Ianuarie 2010 12:14
|
12:07, 15 Iulie 2024
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară