Povestea mea...

o relatie cu unul dintre cei mai "vanati" barbati ar putea fi una de lunga durata?

daca pleaca...

garbo081455 Postat pe 8 Decembrie 2009 11:16
da, observ... insa imi este greu de conceput sa privesc copilul meu ca pe ceva care ma incurca... da, as fi zis... daca era obraznica, neascultatoare, rea, sau mai stiu eu cum... dar este un copil asa cum cred ca si-ar dori orice parinte... iar in plus, acum ea "looks up" catre prietena mea... o iubeste... ma gandesc acum si la ea... daca ar fi sa ne despartim, cum as putea sa-i spun ca inca un om pe care il iubeste, iese din viata ei... si mai ales... de ce? macar in ceea ce priveste despartirea de mama ei, a fost evident si pentru ea... dar in cazul asta, in care atunci cand suntem impreuna totul este mirific pe fatza, cum i-as putea explica disparitia ei din viata noastra?
cind intri intr o relatie cu un om casatorit care are un copil ,tre sa l accepti cu totu.....indiferent daca iti convine sau nuuuuu!!!!!!!!!deci incearca sa discuti cu ea....
nazirra Postat pe 8 Decembrie 2009 11:16
ar accepta asa cum a acceptat si faptul ca nu mai esti cu mama ei,si mai ales ca nu mai esti ACASA langa ea

eladaela Postat pe 8 Decembrie 2009 11:17
geloasa pe fosta nu are cum sa fie - relatiile sunt practic inexistente - in afara de a-i da pensia alimentara si a lua/duce copilul nu exista nimic intre mine si ea si sper sa nu mai existe.
garbo081455 Postat pe 8 Decembrie 2009 11:18
nazi..asta am zis si io de vreo cateva ori pana acum...
eladaela Postat pe 8 Decembrie 2009 11:18
mai garbo....asa i zici tu....da ea nu te crede!!!!!!!
nazirra Postat pe 8 Decembrie 2009 11:20
nu, practic suntem impreuna tot timpul intr-un fel sau altul.. stie tot ce fac la orice ora... sti exact care e situatia...
garbo081455 Postat pe 8 Decembrie 2009 11:22
bai.... stie dar ii geloasa.!!!!!!!!!!!punct.
nazirra Postat pe 8 Decembrie 2009 11:24
si asta nu e bine si nu stiu daca trece
eladaela Postat pe 8 Decembrie 2009 11:25
sigur.nu.
nazirra Postat pe 8 Decembrie 2009 11:27
parerea mea e ca iubita ar trebui sa fie mai intelegatoare ca e logic ca u sa fi afectuos cu fata ca pt ca si asa o vezi foarte putin si e normal sa te porti asa cu fata.u ar trebui sa discuti mai deschis cu ea si sa o faci sa inteleaga.la 29 de ani ar fi trebuit sa gandeasca mult mai mult.nu iti schimba atitudinea fata de fata ca ar fi pacat.daca iubita te iubeste intradevar ar trebui sa te inteleaga si sa iti fie alaturi si sa fie deacord cu ceea ce faci u
luciila Postat pe 8 Decembrie 2009 11:37
so... de discutat am discutat cam tot ce ati spus... chiar mai mult... sa inteleg ca daca nu accepta, ideea e ca nu am decat sa ma resemnez si sa renunt?
garbo081455 Postat pe 8 Decembrie 2009 11:37
Nimic nu se compara cu fericirea de a avea un copil si de a fi parinte. Iar un copil trebuie sa-l cresti cu multa dragoste, altfel creste frustrat si inhibat (daca vrei citeste pe Garbo un articol scris de mine se num Darul iubirii) Psihologii americani recomanda separarea clara a lucrurilor si a persoanelor atunci cand apar probleme de acest gen. Ex un barbat divortat are 2 copii, se combina cu o doamna divortata cu 3 copii. Iti dai seama ce-ar fi daca-ar sta cu totii impreuna.Asa ca fiecare sta la casa lui cu copiii lui si se intalnesc doar ei 2 de cate ori au chef. Din cele relatate petreci cu printesa ta mica foarte putin timp ! Poti sa mergi doar cu ea la plimbare, la teatru, la munte - unde vreti voi, iar in acest timp prietena ta sa va pregateasca o cina romantica si la sfarsit sa le strangi pe amandoua in brate si sa le spui ca sunt fiintele cele mai dragi tie ! Mult succes !
anisoaraf Postat pe 8 Decembrie 2009 11:38
este cineva care are vreo experienta similara?
garbo081455 Postat pe 8 Decembrie 2009 11:39
daca nu renunta ea la temerile ei...??
eladaela Postat pe 8 Decembrie 2009 11:45
nu te gandesti sa renunti si sa te resemnezi lupta pt amandoua daca o iubesti pe iubita ta.nu renunta ca dupa ploaie rasare cu siguranta si soarele.fi tare si numai gandi tot timpul cand esti cu fata sa o faci pe iubita sa se simta bn.eu de exemplu atunci cand vreau sa iasa ceva bn atunci nu imi iese asa ca fi u fi natural si daca ea nu accepta asta e inseamna ca nu a fost sa fie a ta.mam resemnat eu dupa o relatie de 8 ani si nu te resemnezi u.asta e.poate asa vrea dumnezeu sa fie
luciila Postat pe 8 Decembrie 2009 11:45
Nu ar fi fost mai frumos sa mergem inpreuna la teatru, la munte... sa nu ne ascundem in spatele usilor inchise... acum recunosc ca sunt partinitor si ma gandesc la mine... dar nu stiu in ce masura oricare dintre noi ar reactiona diferit in situatia ei... ea fiind in situatia de a nu avea nici o obligatie, oare nu are dreptul si ea la intelegere? Ma intreb in ce masura, daca restrang un pic manifestarile fata de fetita, aceasta atitudine ar avea repercursiuni asupra copilului in sine si asupra relatiei mele personale cu ea... ooofff :-o cum se poate ca dumnezeu sa-ti puna asemenea minunati in brate si apoi sa te puna sa alegi?!? :-o
garbo081455 Postat pe 8 Decembrie 2009 11:45
irinuco??
eladaela Postat pe 8 Decembrie 2009 11:46
mai garbo.....nu tre sa alegi....tre sa taci si sa inghiti!!!!!!!!!!!daca o iubesti....rabda!!!!
nazirra Postat pe 8 Decembrie 2009 11:48
455,copilul tau nu a cerut el sa vina pe lume,deci fata de el ai o obligatie si mai apoi fata de tine si de iubita ta ea trebuie sa inteleaga asta si daca nu poate...nasol
eladaela Postat pe 8 Decembrie 2009 11:49
pai eu rabd... dar ce ma fac cu rabdatul ei... asta este ptoblema mea... daca e sa sufere cineva pentru "problema mea" vreau sa fiu eu! nici iubita mea - nici copilul meu! dar cum sa fac asta? cum le pot absolvi pe ele de orice suferinta? asta este dilema mea... ce pot eu sa fac astfel incat sa evit suferintele fiecareia, chiar cu pretul suferintei mele, daca e cazul...
garbo081455 Postat pe 8 Decembrie 2009 11:50
draga garbo femei mai sunt dar copilul e unul.
luciila Postat pe 8 Decembrie 2009 11:54
da femei mai sunt dar eu nu vreau femei... o vreau pe ea... si copiii ei... :(
garbo081455 Postat pe 8 Decembrie 2009 11:55
...si copilul meu...
garbo081455 Postat pe 8 Decembrie 2009 11:56
atunci fa-o sa priceapa..
eladaela Postat pe 8 Decembrie 2009 11:57
:( de ce trebuie sa ma simt ca unul care alearga dupa doi iepuri... doar e vorba de iubire... iubirea ar trebui sa adune oamenii, nu sa-i desparta... :(
garbo081455 Postat pe 8 Decembrie 2009 11:57
aha...si io cred ca acum ar trebui sa fiu pe o plaja la soare,cu un cokteil si un fat frumos alaturi.. din pacate sunt la munca,inghetata ca un... da' ce sa-i faci mami...viata nu e dreapta
eladaela Postat pe 8 Decembrie 2009 12:02
pai eu te inteleg ca o vrei pe ea dar daca ea nu te intelege.u imi dai de inteles ca mai bn ai renunta la copil sa il creasca numai fost ta sotie numai ca sa fi cu actuala iubita.gresesti daca e asa.acum nu iti dai seama ca zici ca o iubesti dar mai tarziu vei regreta cu siguranta.analizeaza bn situatia inainte de a lua o decizie.gandeste de 2 ori
luciila Postat pe 8 Decembrie 2009 12:02
455 sunt doua variante.... 1. in momentul in care iti alinti fetita si o dragalesti, incearca cumva sa faci acelasi lucru si cu iubita ta....adica de ex....ia-o pe iubita ta langa tine si impreuna luati in brate fetita si jucati-va cu ea.....am impresia ca iti cam marginalizezei iubita atunci cand ai fetita in brate sau cand cea micutza iti capteaza atentia.......nu uita....trebuie sa le acorzi ambelor aceeasi atentie cand sunt amandoua in preajma ta.... 2. incearca sa ai o discutie cu iubita ta si sa-i propui sa aveti si voi un copilas.....poate ...nu poate...sigur atitudinea ei se va schimba si sigur dupa ce va deveni mama va intelege....
tutankhamon Postat pe 8 Decembrie 2009 12:05
De la: garbo081455, la data 2009-12-08 11:50:44pai eu rabd... dar ce ma fac cu rabdatul ei... asta este ptoblema mea... daca e sa sufere cineva pentru "problema mea" vreau sa fiu eu! nici iubita mea - nici copilul meu! dar cum sa fac asta? cum le pot absolvi pe ele de orice suferinta? asta este dilema mea... ce pot eu sa fac astfel incat sa evit suferintele fiecareia, chiar cu pretul suferintei mele, daca e cazul... esti cam nesigur pe tine!de fapt ce vrei de la viata?esti cam melodramatic.in ziua de azi,fiecare isi croieste propriul drum in viata,fara a ii afecta pe cei de langa el.copii de azi ,sunt mult mai inteligenti decat crezi.stiu mai bine decat tine,ca mai tarziu,pot specula momentul tau de ezitare,in viata ta proprie.nu incerca sa arunci pe spinarea copilului,viata ta,trairile tale.el oricum intelege mai bine ca tine,si candva el nici macar nu isi va face atatea probleme fata de tine,cu viata si trairile lui proprii.
alexxandra Postat pe 8 Decembrie 2009 12:08

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Vecini socrii	6	De la: garbo_459486 25 Noiembrie 2016 14:34
Povestea mea,povestea orcarei adolestente!!!!	23	De la: Dari_Daniela 17 Ianuarie 2010 20:44
iubire, bibelou de portelan ...	58	De la: machiajtatuaj 23 Mai 2010 02:46

Oare mai e ceva de spus in aceasta relatie?	59	De la: mala 17 Mai 2010 12:21
cum ma incurajez eu.care nr v-a placut?	91	De la: daniilia 26 Iulie 2015 18:53