Povestea mea...

o relatie cu unul dintre cei mai "vanati" barbati ar putea fi una de lunga durata?

daca pleaca...

bluelight Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:36
te-ai prins . asa functioneaza.
Eu ramin la ideea sa incercam sa scriem un roman . Daca ati sti eu ce viata am avut pina la 35... si ce asteptari am acuma... ati ride cu mare pofta. Omul nostrru din poveste o sa faca exat ce o sa ii treaca prin minte atunci. Sa speram ca nu ii va parea rau. Stiti cum e , cel mai bun prieten nu iti da sfaturi ,nu te minte, ci te sprijina atunci cind iti este greu. Din pacate rar am vazut o poveste stirnita aici care sa aiba si un final. Nu zice nimeni ce a rezolvat daca a rezolvat , zona garbo e un profund roman de aventura
oanta Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:36
Dragul meu...ingerii sunt numai sus...inger insa e fetita ta ,nu orice femeie care ....o simti extenuata dupa ce sta cu ingerasul tau,deci...sigur se preface,pt.ca atunci "n-ai simti-o extenuata"ci...ar fi o placere pt.ea.Deschide ochii mari,"inger" a fost si prima ta sotie la inceput...asa ca...no comment!

garbo018310 Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:38
Sigur.Ai dreptate. Toti ne exprimam opiniile.Opinia mea e ca el e un om slab si ea nu are nici o sansa cu el, pentru ca nu o intelge. Nu o va intelege niciodata.Si de fapt e o poveste trista dar banala.Ca toate povestile noastre, inclusiv a mea, a ta.Sper sa-si gaseasca raspunsurile, sau cel ptin sa continuie sa caute, ca si asta e un lucru pozitiv.II urez succes, la fel si noua, la toti.Apropo, acum sunt casatorita din nou, cu un filozof din India, cand scrieti romanul sa nu uitati sa ma treceti.
Maytrei Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:44
Eu daca il iubesc pe el cu adevarat, iubesc tot ce el iubeste, mai ales pe propiul lui copil. Copilul il iubesti inainte de toate. Eu consider ca poti sa parasesti un sot/sotie, dar pe propiul copil in nici un caz. Daca nu poate sa iti iubeasca fetita si spune ca te iubeste pe tine, ceva nu este in regula. Asta este parerea mea. Cerceteaza mai atent situatia. Un an nou fericit iti doresc!!
danaana1970 Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:45
Buna... Din ce am citit pana acum, eu as banui ca lucrurile stau cam asa: 1. exista posibilitatea ca prietena ta sa fie nesigura pe ea, tocmai din cauza ca fiica ta va fi intotdeauna mai importanta decat ea si asta sa o faca nesigura 2. Multe incurajari pot face minuni... de fiecare data cand ea se poarta "exemplar" incurajeaza-o spunand cat de mult a contat asta pentru tine. 3. Daca problemele nu se imbunatatesc in timp, o idee ar fi un bun terapeut. (daca ai nevoie iti pot da informatii in acest domeniu) Nu cred ca schimbarea comportamentului fata de fiica ta ar rezolva problemele, poate doar la suprafata. Consider ca e foarte important sa comunici cu ea si sa verifici ceea ce simte, uneori intelegem gresit mesajele celuilalt. E destul de greu sa te obisnuiesti cu un copil care nu e al tau. Sper ca aceste idei sa iti fie de folos. Bafta maxima!
cris30 Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:48

si_totusi Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:50
O nuuu, trebuie sa lucram impreuna , coautori ce naiba ! Felicitari! eu nu ma mai gindesc la casatorie . O am pe Mara ,il am pe el, si un motan si un catel...si gindurile mele si asa prea multe si amestecate... Poate se baga si celleste la scris :) si o (il) punem si pe si totusi sa vina cu o idee doua, ca ii ies bine !
oanta Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:52
Maytrei, transmite salutarile noastre lui Nāgārjuna. totusico, ce-ai patit!
garbo_C Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:52
Buna, sunt Elixa din Sibiu nu stiu te te pot ajuta dar sigur prietena ta actuala nu o fost mama nu are dezvoltat instinctul matern , tu esti ok , iubesteti fetita e o legatura stransa inte tata si fica , si eu am copi fetata mea are 23 ani sotul meu o iubeste enorm chear daca ea ea e logogodita si foarte indradostita el o priveste ca pe acelasi copil micut o alinta si e un pic gelos ca nu mai este el pe primul plan in viata lui , pana la 12/13 o ducea la scoala de manuta citeau si isi impartasau totul adolescventa te schimba , dar cu privire la relatia ta cu pretina e dificila un pic dar totusi daca iubeste persoana ta trebuie sa iubeasca tot defecte, copil, parinti si tot ce te inconjoara daca nu poate face asta consoleazate nu merita sa suferi mai tarziu pe primul plan e fetita ta care trebuie sa o inveti sa aiba incredere in viata de cuplu, in oameni , in tot trebuie sa stim sa iubim, sa iertam sa fim uni alfel unde ajungem ?? sa fi iubit si sa iubesti e o binecuvantare dar merita sa primim cel putin jumatate de cat oderim , mult succesc
garbo027441 Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:53
De la: garbo081455, la data 2009-12-08 10:24:51am sa incerc sa raspund la celelalte intrebari: 1. in ceea ce priveste educatia copilului nu am ce sa-i reprosez, dupa cum am mai spus in relatia fatisa cu copilul se manifesta exemplar... se joaca cu ea, avem activitati impreuna (fetita are 6 ani), o invata poezii, o invata sa deseneze, coloram impreuna, pictam... ce sa mai spun, e exemplar comportamentul fatis fata de copil... insa cand ne retragem o vad epuizata... timpul petrecut impreuna cu copilul o termina... si ma exaspereaza asta... nu stiu cum sa fac sa nu mai resimta acest timp petrecut impreuna in felul asta. 2. in ceea ce priveste comportamentul fata de viitori nostri copii, am discutat si asta si nu ar avea nimic impotriva daca fata de ai nostri m-as comporta asa cum ma comport fata de copilul meu. pur si simplu faptul ca copilul meunu este al ei este singurul motiv pentru care are atitudinea asta... eu o inteleg... pe de alta parte insa nu stiu cum sa fac sa ma impart astfel incat sa nu aiba nimeni de suferit... 3. Da, stia ca am un copil de cand ne-am cunoscut, nu i-am ascuns nimic din tot ce mi se intampla, din tot ce simt... nu o simt ca ar fi rea intentie sau lipsa de bunavointa din partea ei si totusi... sufera in prezenta copilului meu si nu stiu cum sa procedez... ea imi spune ca ma manifest prea exagerat fata de copil, ca ii arat prea multa afectiune... ca daca as fi mai retinut s-ar simti cat de cat mai bine iar eu incerc asta, insa se pare ca incercarile mele nu ajung la sufletul ei... Dragul meu, nu esti nici primul nici ultimul care pateste asa ceva. Nu am rabdare inca, sa citesc toate comentariile, asa ca te rog sa ma ierti daca repet ce au spus ceilalti. In general, femeile accepta greu copilul altei femei. Prietena ta este o femeie matura, care probabil isi doreste de mult copiii ei. 29 de ani e mult, in situatia in care o femeie isi doreste copii de cand incepe sa priceapa ca poate sa-i faca. E normal. Sa ma ierti pentru duritatea raspunsului meu, dar sunt convinsa ca vor exista totdeauna diferente intre copiii tai cu ea si prima ta fiica. Si ea, din pacate o sa simta din plin asta. Felul in care se comporta acum prietena ta cu fiica ta "exemplar" nu este decat din obligatie. Se simte obligata fata de tine sa se comporte bine cu fetita, din cauza asta e epuizata dupa ce pleaca copilul. Probabil ca te iubeste mult si ii este teama ca legatura cu copilul din fosta casatorie sa nu te inptoarca la fosta nevasta. Sau, mult mai probabil, e disperata ca a ajuns la varsta asta fara sa aiba o familie si incearca din nou sa nu te piarda. Cred ca asta ar trebui sa lamuriti in primul rand. Zic eu.... Daca vrei o femeie care sa se poarte cu primul tau copil la fel cum se poarta cu ai sai, mai cauta. E imposibil sa nu gasesti. Probabil ca acum esti foarte indragostit de prietena ta. Nu e un lucru rau, e frumos. Dar, mi-e teama ca vei suferi enorm dupa ce va veti casatori, dupa ce vei avea si alti copii... Si atunci cu siguranta va fi mult mai greu sa iei o decizie transanta. Vor fi alte conditii si alte persoane la mijloc. Vorbeste sincer si clar cu ea. Si lamuriti toate lucrurile astea de la inceput, sa nu suferiti mai mult dupa. Cum spunea cineva la inceput, copilul tau e unic. Nu-l face sa sufere pentru o femeie care poate ca nu merita. Are balta peste si broaste sunt destule pe lac, zice o vorba... Daca iubesti si femeia si copilul, incearca sa faci femeia sa inteleaga ce inseamna amandoua pentru tine si mai ales fa-o sa inteleaga ca iti doresti sa nu fie diferente intre copilul tau si copiii vostrii. Ca tu nu te vei comporta diferit cu ei si ai vrea ca nici ea sa nu faca asta. Daca intelege, va doresc viitor fericit impreuna. Bafta si iarta-ma daca m-am pierdut in argumente.
Lidiaolteanu Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:54
ontule, io numai la prefata, fetita...
garbo_C Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:55
Cand voi vizita Andra Pradesh din nou, am sa ma gandesc la voi.Intens.
Maytrei Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:55
mai, da' de la Eliade mai ai vreo veste?
garbo_C Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:58
totusico, ai ramas fara cuvinte?? maytrei, de ce dramatizezi asa, mamicule?? e o poveste trista dar banala?? nu o va intelege niciodata?? povestile tuturor sunt triste ?? waw!!! povestile sunt triste cand insistam sa le facem asa.
bluelight Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:58
Eu ies din discutie ca devine prea profunda pentru mine :). Dar ma bucur ca v-am cunoscut si am schimbat ceva impresii Oana
oanta Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:00
corect, blue ! avem un talent nemaipomenit de a incalci si dramatiza aiurea cea viata. e clar ca buna ziua, si tot facem teoria lu'peste eu mi-am exprimat parerea privitor la aceast "inger ". i-as arata usa, scurt. da, scurt
si_totusi Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:02
dar na ca m-a stirnit blue ... cum adica noi insistam sa le facem triste? cind vezi ca oricum si orice ai face nu iese soarele de nici o culoare pe strada da cum Dumnezeu sa te aduni ? ca eu una ma adun si ma imprastii de citiva ani cu mare succes . parca sint facuta din nisip noroc ca mai ploua...
oanta Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:03
dragostea de parinte,este unica daruiestei fetei tale fericirea ptr.ca cind va fi mare te va judeca si o sa-ti para rau,ea nu are nici o vina ptr.despartirea dintre tine si mama ei iar pers. care zici ca esti de curind cu ea trebuie accepte realitatea si sa nu fie geloasa pe copilul tau ,da-ca spui ca te iubeste cu adevarat,cu timpul poate, nu veti ramine impreuna cine stie oare merita sa risti fericirea propiului copil pentru niste mofturi care nu isi au rostul,te-ai gindit daca ea te accepta cu un copil?gindestete ce zici?
petruta_65 Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:04
Buna ziua si LA MULTI ANI tuturora de pe acest forum! Am o poveste pe care as dori sa o impartasesc cu voi, sa ascult o parere, un sfat , o ideea din partea voastra. Ma numesc Ella, am fost casatorita 10 ani si am o fetita care in ianuarie face 10 ani. Sunt divortata de 3 ani, timp in care fostul meu sot s-a recasat si intre timp a si divortat. Pana acum ceva timp am fost implicata intr-o relatie cu un barbat cu care spun eu ca era aproape perfect, relatie care inainte de Revelion a luat sfarsit pt ca el nu m-a sunat toata ziua, respectiv in 28.12.2009, nu l-am sunat nici eu, a doua zi m-a sunat si eu nu eram in birou si nu am rasp la tel, dupa care a urmat tacere deplina din ambele parti. Implicit Revelionul nu l-am petrecut impreuna , eu invitandul de Rev pe fostul sot , el fiind singur. Fetita mea il doreste f mult pe tatal ei, nu stiu ce sa fac, sa ma impac cu fostul sot sau sa-l caut pe D.
manuela_vartejanu Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:04
oanta, nu persifla... nici tie nu-ti strica putina relaxare uneori... zambeste, fetita! e cel mai bun si la indemana remediu pentru suflet.
garbo_C Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:05
pacat oanta. era interesant ce spuneai. da' poate mai intri ... si io totusico, da' noi n-o iubim pe ingerasa, asta-i problema!
bluelight Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:06
oanta, soarele nu iese pe strada celui care imprastie nori. le place unora, numai sa tune si sa trasneasca. e placerea lor ascunsa. asa se simt bine. plangaciosi, victimizati si tristi soarele inseamna un barbat? iaca , na !
si_totusi Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:08
buna . am citit povestea ta și mi se pare absolut ciudat ca prietena ta are aceasta abordare a problemei. Clar trebuie s� aveți o discuție deschis� �n care tu s�-explici c� una este dragostea pentru copii și alta pentru iubit�, soție etc. Dar depinde clar și de preg�tirea ei, dac� nu poate face distincție e destul de grav,ori are o problem� de percepție ori nu te iubește cu adev�rat. Aceste forme de afecțiune nu trebuie confundate. Ea �și arat� gelozia acolo unde nu trebuie. Sigur ești tat�, categoric trebuie s�-ți ar�ți dragostea faț� de fetiț�, are nevoie de asta, este hran� pentru ea. Exact cum o plant� are nevoie de toat� �ngrijirea pentru a �nflorii așa și micuții cresc armonios �ntr-o atmosfer� plin� de iubire. Trebuie s� �nțeleag� c� nu este nicidecum pe locul 2.Mult succes și sper s� rezolvați problema, dac� nu e mare lumea și fete bune cu suflet de mame adev�rate mai exist�!!!!!!!
avicena Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:08
zimbesc zimbesc chiar daca ma imprastii , e adevarat ca mai dau si in rinjet uneori ... si sa stiti ca nici eu nu o iubesc pe ingerasa , subscriu nu ies de tot :D. mai ramin ,pe messenger ,pe skype, pe garbo ,pina ma da afara copilu . dar nu ma las !
oanta Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:08
blue, intodeauna am banuit "ingerii" de ceva dracesc prefer dracusorii autentici. cel putin, stii la ce sa te astepti
si_totusi Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:10
Fiecare are in viata lui momente urate si triste. Nu cred ca cineva a trecut prin viata si tot ce si-a dorit i s-a implinit. Toate dorintele neimplinite ne fac nefericiti. Pentru fiecare, propria nefericire e mai mare decat a altuia. Totul e sa alegi ce e bun in viata ta si sa mergi mai departe. Ca rele tot vor fi.
Doara Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:10
Eu stiu ce stiu de Eliade,printre cunostintele mele se afla si o teza de doctorat cu acest subiect.Nu stiu ce ai vrea sa auzi, dar stau la dispozitia ta deseara, ca acum am treaba.
Maytrei Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:10
iaca na! soarele e liniste . ca barbat copil catel purcel avem di tati... numai ca nu exact in forma pe care am dorit-o ca asa imi trebuie , am cerut dar nu am scris totul in caietul de sarcini
oanta Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:11
Lidia - cred ca ai dreptate... si, din pacate, ce simte ea nu se poate schimba cu adevarat. Poate sa joace teatru un timp, de teama sa nu piarda teren, dar daca nu este capabila sa se ataseze de un copil doar pentru ca nu e din ea, chiar daca e al omului pe care il iubeste (daca il iubeste).... asta e. Nu va fi niciodata. Iar copiii simt. Eu n-as sta la discutii intre a alege intre pe cine sa "neglijez" -un barbat, oarecare pina la urma, sau copilul. Probabil ar fi chiar testul unei relatii, pentru ca n-ar avea rost sa ii dau apa la moara daca n-ar compatibiliza cu fie-mea, el e variabila, copilul e constanta... Dar, ma rog, eu sint femeie....
quasaria Postat pe 2 Ianuarie 2010 11:13

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Aspecte unde nu ne intelegem	20	De la: garbo_480569 27 Ianuarie 2018 09:28
cum sa fac sa slabesc din solduri?	14	De la: quasaria 24 Decembrie 2009 00:51
prea sentimentala	20	De la: garbo_398552 5 Mai 2014 23:26

Sunt mai bun, nu sunt mai bun... sunt mai bun?	55	De la: catharsis 23 Februarie 2015 07:58
Vreau sa-mi salvez casnicia	59	De la: linistit 27 Februarie 2011 13:49