|
nu mai tine in tine ca te imbolnavesti,spune tot....
|
iasomia
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:10
|
in puublic mai?? 
|
fleurdelis
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:12
|
|
Lilo, vezi ca faci confuzii, draga mea.Aia este Avestita, nu Zburatorul.Ra apare si in scrierile ebraice, si pornise sa chinuiasca si sa o omoare pe Fecioara Maria, respectiv pe Cristos.Mai era numita si Aripa Satanei.Daca mai am memorie buna, apare in scrierile lui Gaster.Poate fi identificata cu Irod care de asemenea vroia sa-l prinda pe Cristos si sa-l omoare, deoarece vedea in el un concurent la tron.
|
|
|
Ioana007
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:35
|
fleur,
din moment ce este sf,mai conteaza?... 
daria,
vezi ca atunci cand ti-am zis"treci acasa" ma refeream la politica...
|
iasomia
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:43
|
|
Avestita actiona asupra femeilor aflate in momentul nasterii.Pentru a preintampina acest lucru, erau scrise toate numele ei pe perete sau era citita un fel de rugsaciune in care se mentiona intamplarea cu descoperirea ei de catre un inger cand pleca sa faca rau unei femei insarcinate, cel mai adesea fecioara Maria,fapt pentru care este sanctionata si impiedicata sa ajunga la destinatie.Este posibil ca mitul sa se fi nascut din faptul ca la nastere, femeile erau mai mult expuse la imbolnaviri, care puteau produce moartea mamei, sau a fatului.
|
Ioana007
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:44
|
|
nu e chiar sf. am avut ceva vise care m-au..."deturnat" din drum. sunt lucruri care te influenteaza in vis si nu le poti opri! tocmai cand uneori pare sa'ti mearga bine in viata. eu leam zis "semne", sau premonitii. da ma rog
|
fleurdelis
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:51
|
si ce este rusinos in asta?... 
|
iasomia
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:54
|
|
|
fleurdelis
Postat pe 6 Ianuarie 2010 17:57
|
Perfect.Observ ca va plac visele.Am sa va aduc aici un articol care are acest subiect:
"Omul utilizeaz� cuvantul scris sau vorbit pentru a transmite mesaje celor din jur. Limbajul s�u este plin de simboluri, dar el folose�te, semne sau imagini care nu sunt strict descriptive, precum abrevierile, succesiunile de ini�iale(ONU, UNICEF), nume de medicamente. Toate acestea nu au semnifica�ie prin ele insele, ins� au c�p�tat semnifica�ie prin folosirea lor generalizat�. Acestea nu sunt simboluri ci semne care conduc numai la obiectele c�rora le sunt asociate.
Simbolul este un termen, nume sau imagine care, chiar �i atunci cand ne sunt familiare in via�a cotidian�, posed� totu�i implica�iile care se adaug� la semnifica�ia lor conven�ional�. Simbolul implic� un oarecare necunoscut, ascuns pentru noi, un sens in plus fa�� de cel evident �i imediat. Cuvintele, imaginile simbolice, au un aspect �incon�tient" mai vast, care nu s-a definit niciodat� cu precizie �i nici nu a fost explicat pan� la cap�t.
Deoarece o mul�ime de lucruri se situeaz� dincolo de limitele in�elegerii umane utiliz�m constant termeni simbolici pentru a reprezenta concepte pe care nu putem nici s� le definim �i nici s� le in�elegem complet. Chiar percep�ia realit��ii este incomplet�, omul nu percepe niciodat� totul pentru c� sim�urile ii limiteaz� percep�ia sa asupra lumii inconjur�toare. Iar atunci cand sim�urile lui reac�ioneaz� la fenomenele reale la senza�ii vizuale sau auditive, sunt transpuse din domeniul realit��ii in cel al min�ii �i astfel devin realit��i psihice cu o natur� incomplet cognoscibil�.
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:35
|
Apoi la aceste aspecte incon�tiente ale personalit��ii noastre con�tiente trebuie s� ad�ug�m evenimentele de care nu am luat cuno�tin�� in chip con�tient. Noi le-am inregistrat, f�r� �tirea noastr�, �i putem s� lu�m con�tiin�� de ele prin reflectarea profund�, sau cand vor �a�ni mai tarziu din incon�tient ca o gandire de mana a doua. Aceast� gandire se poate manifesta sub forma unui vis.
Aceasta este pe scurt un traseu posibil de a ajunge la conceptul cheie al acestei lucr�ri. Iar dac� atunci cand spui vis de gande�ti la Freud, afl�m c� �i el s-a gandit la simbolul visului.
In inegalabila sa lucrare dedicat� viselor �i interpret�rii lor in psihanaliz�, Traumdeutung, Freud aminte�te �i de faimoasele "chei de vise", aceste adev�rate manuale de interpretare de uz comun. Apreciind faptul c� mentalitatea popular� acord� viselor semnifica�ie, spre deosebire de savan�ii contemporani lui, care nu vedeau in ele decit manifest�ri nervoase aberante, Freud nu intirzie ins� s� le pun� intr-o lumin� critic�.
O "cheie a viselor" este, in fapt, o "metod� de descifrare", "intrucit trateaz� visul ca pe o scriere secret�, caz in care fiecare semn este tradus printr-un semn corespondent, cu ajutorul unei chei sigure"
Iat� cum am putea utiliza o asemenea "metod� de descifrare". S� zicem c� am visat urm�toarele: Am mers la gar� s� iau trenul �i am descoperit brusc c� mi-am uitat bagajele . Deschid o "cheie a viselor" �i aflu c�: "mersul cu trenul" inseamn� "un necaz care te pa�te de unde nu te a�tep�i". "Bagajele" sint "o veste bun�" sau "imbog��ire rapid�, nea�- teptat�". "A uita" (bagajele) - "ceva de care nu �tii dar vei afla la timpul potrivit"; "veste" ("de peste m�ri �i ��ri"). Interpretarea visului nu este greu de elaborat dac� construiesc o rela�ie logic� intre toate aceste elemen- te: Imbog��ire peste noapte in urma unei nenorociri (probabil un deces) a unei persoane (rude) indep�rtate; mo�tenire etc.simbolurile folosite in vis servesc de cele mai multe ori la a ascunde personae, p�r�i ale corpului vizand sexualitatea. De axemolu organelle genitale utilizeaz� o colec�ie de simboluri bizare �i obiecte ciudate: arme ascu�ite, obiecte lungi �i rigide, trunchi de arbori, bastoane, pentru organelle sexuale masculine, iar pentru cele feminine: dulapuri, cutii, ma�ini, sobe, camere. Cunoa�terea simbolurilor ne poate ajuta la traducerea a ceea ce r�mane neclar in con�inutul manifest al visului.
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:36
|
Sigmund Freud este primul care a incercat s� exploreze empiric fundalul incon�tient al con�tiin�ei. El a luat ca ipotez� faptul c� visele nu sunt produsul hazardului, c� ele se afl� in rela�ie cu gandurile �i cu problemele noastre con�tiente.
In epoca "pre�tiin�ic�", umanitatea nu-�i pierdea timpul cu interpreatarea viselor. Cei care �i le aminteau le considerau ca fiind manifest�ri binevoitoare sau ostile a unor for�e supranaturale. Mai tarziu, �tafeta a fost predat� psihologilor �i aproape to�i savan�ii lumii contemporane, spunea Freud, sunt de accord in a atribui geneze visului activit��ii psihice a omului "am aplicat imaginilor visului acela�i procedeu de investigare care fusese testat in analiza imaginilor psihotice. Sentimentele de angoas� �i onsesiile sunt incompatibile cu o con�tiin�� normal�, exact ca �i visele pentru o con�tiin�� aflat� in starea de veghe. Originea lor, ca �i a viselor, se afl� in adancurile incon�tientului."
Freud �i Josef Breuer au constatat c� simptomele nevrotice, isteria, anumite tulbur�ri psihice, comportamente anormale au in realitate un sens simbolic. Reac�iile fizice ale acestor bolnavi nu sunt decat una din formele in care se manifest� problemele care le tulbur� incon�tientul. Aceste probleme se exprim� �i mai frecvent in vise.
�i de la aceast� concluzie Freud a ajuns la ipoteza c� dac� incuraj�m vis�torul s�-�i comenteze imaginile viselor sale �i s�-�i exprime gandurile sugerate de ele, el va releva fundalul incon�tient al tulbur�rilor de care se plange. In sus�inerea acestei ideii o s� aduc pe scurt in discu�ie tribul Senoi. . Exist� o cultur� minuscul�, localizat� undeva in Malaiezia, de la care chiar si Jung a avut de inva�at. Este vorba de tribul Senoi, care tr�ie�te in p�durile ecuatoriale din centrul Malaieziei, departe de orice interac�iune cu civiliza�ia modern�. M�rturiile despre tribul SENOI sunt descrise pentru prima data in 1969 de c�tre prof. Kilton Stewart. Aceast� mic� societate nu cunoa�te probleme sociale, doar o armonie perfect� care dureaz� de secole; nu se cunoa�te cand a avut loc vreun conflict in cadrul acestui trib. Cum au reusit?
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:37
|
Prin practicarea unor metode speciale de interpretare a visurilor, sub indrumarea direct� a conducatorului spiritual al tribului, pe care-l numesc tohat. De�i tr�iesc in cabane de lemn, suspendate, diminea�a are loc un ritual neobi�nuit: membrii fiec�rei familii se adun� la un loc, povestindu-�i �i analizandu-�i visurile din timpul nop�ii, sub indrumarea tat�lui sau a fra�ilor mai mari. Apoi, to�i b�rba�ii tribului se adun� la tohat pentru a prezenta visurile mai importante. Acesta il va indruma pe fiecare, in func�ie de visurile pe care le-au avut. Iar rezultatele sunt excep�ionale, dovedite de bun�starea din cadrul tribului datand de sute de ani.
Freud a acordat o importan�� particular� viselor ca punct de plecare pentru tehnica "asocia�iilor libere". Ins� Jung incepe s� aib� indoieli asupra acestei metode �i a utilit��ii sale, indoieli care se int�resc atunci cand un prieten in cursul unui voiaj in Rusia a sesizat c� anumite cuvinte str�ine pe care le vedea pe panouri i-au produs o stare de reverie, el atribuia acelor cuvinte, pe cere nu le in�elegea defel tot felul de sensuri. El descoperise cu nepl�cere subiecte dezagreabile, ingropate de mult in memoria sa, lucruri pe care dorise s� le uite �i pe care con�tiin�a sa le uitase. El izbutise s� descopere ceea ce psihologii numesc "complexe", adic� teme afective refulate, susceptibile de a provoca tulbur�ri permanente in via�a noastr� psihic� sau chiar nevroze. Concluzia lui Jung este c� atunci cand vrei s� descoperi comlexele unei personae nu este necesar s� ai ca punct de plecare visul pentru asocierea liber� ci se poate ajunge aici din orice punct al circumferin�ei, de exeplu de la un tablou abstract sau un alfabet chirilic.
Aceasta este doar o prim� diferen�� de viziune in ceea ce prive�te visul la cei doi psihanali�ti. �i cum altfel am putea noi s� in�elegem �i s� avem o defini�ie cat mai cuprinz�toare a visului dac� nu in "disputa" celor doi?
Mai departe Jung caut� o alt� utilitate viselor �i spune el " nu cumva ar fi mai oportun s� accord mai mult� aten�ie formei �i con�inutului visului, in loc s� m� las centrat de "asocierea liber�" care ajunge la complexe" avand in vedere faptul c� deseori visele au o structur� bine definit�, un sens vizibil �i manifest� o id�e sau inten�ie subiacent�.
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:38
|
Noua tehnic� a lui Jung �inea cont de toate aspectele mai vaste �i mai variate ale visului. De exemplu actul sexual poate fi simbolizat printr-un num�r mare de imagini diferite, iar printr-un process de asociere, aceste imagini ne conduc la id�e de raporturi sexuale �i la complexele specifice care influen�eaz� comportamentele sexuale ale unui individ. Dar am aflat deja c� la acest� concluzie putem ajunge �i prin reverie declan�at� de un tablou abstract. Astfel putem presupune c� visul poate con�ine un mesaj altul decat cel sexual. " Un om viseaz� c� introduce o cheie intr-o broasc�, c� manuie�te o bat� sau c� izbe�te intr-o poart� cu un berbec. Fiecare din aceste instrumente poate fi privit ca un symbol sexual. Dar faptul c� incon�tientul a ales una din aceste imagini are o importan�p� deloc de neglijat. Problema real� este de a in�elege de ce a fost preferat� cheia in locul batei sau a berbecului. Deci nu actul sexual a fost desemnat ci o alt� situa�ie psihologic�."
In timp ce asocierea liber� ne antreneaz� din ce in ce mai departe de materialul original al visului printr-un demers de zig-zag, Jung consider� c� metoda sa determin� mai degrab� s� facem o "plimbare" circular� care are ca centru imaginea visului.
In paralel� cu ceea ce Jung scrie, Freud descrie procesul de analiz� a visului.
Analiza visului incepe cu izolarea tuturor detaliilor pentru a desface astfel leg�turile care le leag� unele de altele. Fiecare dintre aceste detalii este supus asocia�iilor libere de ideii care I se ofer�. Prin acest procedeu se ob�ine un ansamblu de ganduri �i reminescen�e printer care se afl� un num�r mare de elemente esen�iale ale vie�ii intime a vis�torului. Materialul astfel relevant prin analiza visului se g�se�te in stranse rela�ii cu visul insu�i, dar o simpl� examinare a con�inutului visului nu l-ar fi descoperit, mai ales c� visul este uneori incoerent, inteligibil �i lipsit de orice elemente afective.
Ce este opera�ia de interpretare a visului, realizat� de Freud din perspectiva lui J. B. Pontalis?
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:39
|
Mai intai are loc o substitu�ie a imaginilor cu ascultarea unei relat�ri. Apoi, in are loc o readucere a acestei relat�ri, in forma de discurs subordonat� logicii, la forma unui text. Abia aici incepe "travaliu" de interpretare, prin descompunerea , dezlegarea, destr�marea textului pentru ca , in ultima analiz�, s� ajungem la enun�area acelei Wunsch(poft�, dorin��). Pentru a in�elege mai bine, Pontalis allege metafora trenului: relatarea visului ar fi ceea ce c�l�torul poveste�te despre c�l�toria sa la revenirea acas�. Wunsch ar fi ceea ce l-a indemnat, in starea de excitare, nelini�te �i a�teptare s� ia trenul. Dar povestitorul �i cel care ascult� ignor� acest lucru ca �i cum gara din care incepe c�l�toria nu at figura, ci numai gara de destina�ie(relatarea) �i sta�iile intermediare(asocia�iile). "Trenul de ganduri" nu o ia niciodat� pe calea cea mai scurt�, ci pe o traiectorie extreme de complicat�. Cel care viseaz� i�i inventeaz� parcursul care este numai al lui, i�i are propria re�ea. Autorul vede in vis un mister, o enigm� pe care Freud o neglijeaz�, el "rupe vraja visului", visul nu mai este calea regal�, interpretarea fiind considerat� aceast� cale.
Visul, consider� Freud, este un substitute al intregului con�inut intelectual �i sentimental al asocia�iilor de idei la care analiza ajunge. Visul, a�a cum se g�se�te in memorie este opus aterialului care va fi furnizat mai tarziu de analiz�. Primul este con�inutul manifest al visului iar al doilea con�inutul latent al visului. Procesul de transformare a visului latent in vis manifest se nume�te mecanismul visului.
Astfel pentru Freud visul este o confiden��, dar una voalat� in termini improprii; pentru Jung visul este o exteriorizare specific� a incon�tientului care apare in con�tient; pentru Aristotel o activitate mental� a sufletului omului adormit, �i nu in ultimul rand visul este pentru Roland Cahen, expresia acestei activit��i mentale care tr�ie�te in noi, care gande�te, simte, incearc�, speculeaz�, in marja activit��ii noastre diurne �i la toate nivelurile, de la planul cel mai biologic la cel mai spiritual al fiin�ei, f�r� ca noi s� o �tim.
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:39
|
|
Se vorbea de Biblie. Raman la opinia ca Tora -cartea sfanta a evreilor- sau dupa cum o cunoastem noi -Vechiul Testament- reprezinta o istorie incifrata a umanitatii, incepand cu chiar primul capitol -Facerea. De asemenea, raman la opinia ca "Adam" si "Eva" sunt asa zise "esantioane", adica primii indivizi (a se citi primele populatii) care au aparut si s-au adaptat evoluand continuu, pana in momentul in care nu au mai fost "viabili" din punct de vedere genetic fata de noile conditii atmosferice ale Terrei. Sa nu uitam un lucru: daca cele 4 miliarde si ceva de ani de la aparitia pamantului si pana azi s-ar echivala cu 24 de ore, atunci am putea considera ca omul a aparut pe Terra la ora 23.59. In acest rastimp insa s-au petrecut multe evenimente la scara cosmica, incluzand aici si formarea atmosferei terestre, "curatarea" ei continua si racirea planetei, fapte ce au dus la aparitia conditiilor ce permiteau sustinerea altor forme de viata pe planeta (comparati formele de viata actuale cu cele de acum 70 de milioane de ani, adica cu dinozaurii). Asa sustine stiinta. Raportat la ce ne spune Biblia, "Adam" a "trait 900 de ani. Biblici. Adica 900.000 de ani terestri. Dupa el a aparut "Seth" (daca imi amintesc eu bine), o alta umanitate, mai evoluata si mai adaptata la noile conditii atmosferice.
|
ready_vivus
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:40
|
Pentru fiecare dintre ace�ti autori visul se prezint� pu�in altfel, �i ca s� vedem mai clar acest "altfel", Jung poveste�te unul din visele sale lui Freud, ii cere s� il interpreteze �i apoi face diferen�a. Pe scurt Jung are un vis in care vede intr-o cas� p�r�sit� sceletele �i craniilie celor din familia lui.(detalii cu privire la acest vis in C.G. Jung, Analiza viselor, Ed. Aropa, 1998). Freud interpreteaz� visul ca fiind o tentativ� de a sc�pa de o problem� cu care vis�torul se confrunt� in realitate. Iar Jung vede in acest vis un rezumat al vie�ii �i evolu�iei sale spirituale, pentru c� pentru el visul are o valoare care nu ar trebui subestimat�, fiind autoprezentarea �i autodescrierea spontan� a situa�iei actual constatat� �i prezent� in incon�tient. Visul aduce un soi de bilan�, intinerar al situa�iei intrapsihice prezente.
Visul este v�zut plastic de Jung ca o dram� in 4 acte:
-1. expozi�ia �i prezentarea personajelor, a locului geografic, epoca, decorurile.
-2. ac�iunea care se anun�� �i se inoad�.
-3. peripe�ia sau drama.
-4. punctus terminus- solu�ionarea, deznod�mantul, concluzia.
Astfel pentru Jung lumea viselor este la fel de bogat�, divers� �i polimorf� ca �i lumea con�tientului, �i visul prezint� in acest context o diversitate, o bog��ie care poate dep�i pe cea a con�tientului pentru c� visul poate face apel la toate materialele psihice subliminale, amintiri, percep�ii �i apercep�ii, criptomnezii, reful�ri care nu au atins inc� pragul con�tiin�ei. El vede in vis o expresie spontan�, normal�, creatoare a incon�tientului sub form� de imagini �i simboluri. In timp ce Freud �prea scurt �i prea schematic"(Roland Cahen) are tendin�a s� vad� intr-un vis o manifestare deja oarecum perturbat� a vie�ii mentale sau o form� de activitate psihic� care dac� se agraveaz� se va indrepta spre patologic, simptome isterice, ideii obsesive �i delirante care au deci prea pu�in sens in sine �i care manifest� in cel mai bun caz o dorin�� mai mult sau mai pu�in infantil�.
Multe vise pot fi interpretate cu ajutorul vis�torului, care furnizeaz� concomitent asocia�iile �i contextul imaginilor onirice, cu care ii putem explora toate aspectele. Aceast� metod� convine tuturor cazurilor obi�nuite, cele in care o rud�, un prieten i�i poveste�te un vis in decursul unei conversa�ii, dar cand este vorba de vise obsesionale, sau cu o inc�rc�tur� afectiv� puternic�, asocia�iile personale pe care le propune vis�torul nu mai suficiente pentru o interpretare satisf�c�toare. In aceste cazuri trebuie s� lu�m in considerare faptul c� g�sim in vis elemente care nu sunt individuale �i nu pot fi extrase din din experien�a personal� a vis�torului. Aceste elemente, Freud le denume�te �reziduri arhaice", forme psihice pe care nu le poate explica nici un incident al vie�ii individului �i care par s� fie inn�scute original, o mo�tenire a spiritului uman.
In afar� de interpretare prin asociere liber� mai exist� �i explorare a visurilor, despre care Kaplan s-a ocupat, fiind oarecum la polul opus cu Freud.
Explorarea visurilor const� in aplicarea metodelor de actualizare a con�inutului visului, de raportare a acesteia la personalitatea individului �i la via�a de fiecare zi. Un sfert din visurile noastre au teme sexuale sau se refer� la sentimente �i rela�ii, o jum�tate din ele inf��i�eaz� in situa�ii de adversitate �i conflict. Eul oniric este imaginea din vis a celui care viseaz�, el are reac�ii emo�ionale �i particip� la evenimente. In opozi�ie cu acest Eu este configura�ia arhetipal� major� a Adversit��ii, care corespunde acelei energii care distruge �i se opune. In contradic�ie cu aceast� dinamic� major� se afl� arhetipul Eroic, cel care salveaz� �i conduce la victorie. Salvatorul �i Eroul reprezint� dou� personific�ri ale acestui arhetip. La intersec�ia dintre Adversitate �i Eroism se afl� din nou Sinele, ale c�rui principale tr�s�turi arhetipale sunt lupta �i conflictul.
Func�iile visului din perspectiva lui Jung
Imaginile viselor noastre sunt mult mai pitore�ti �i mai frapante decat conceptele sau experien�ele care sunt contrapartea lor in via�a diurn�. Unul din motive este c� in vis, aceste concepte pot exprima sensul lor incon�tient. In timp ce in gandurile noastre con�tiente noi ne men�inem in limitele afirma�iilor ra�ionale, care au mai pu�in� culoare, c�ci le-am dezbr�cat de majoritatea asocia�iilor lor psihice. Noi tr�im intr-o lume �obiectiv�" �i am dezbr�cat-o de ceea ce psihologii numesc identitate psihic�, sau �participare mistic�". Dar tocmai acest halou de asocia�ii incon�tiente dau aspectul colorat �i fantastic al universului primitivului. Noi i-am pierdut con�tiin�a in a�a m�sur� incat nu-l recunoa�tem.
Mesajele incon�tiente sunt de o foarte mare importan��. In via�a noastr� con�tient� suntem expu�i la tot soiul de influen�e. Evenimentele ne pot stimula sau deprima, ne atrag aten�ia �i ne pot incita s� ne angaj�m pe c�i care nu convin individualit��ii noastre. C� ne d�m seama sau nu, con�tiin�a noastr� este constant tulburat� de asemenea incidente, �i expus� aproape f�r� ap�sare impotriva lor.
Func�ia general� a viselor este de a incerca s� restabilim echilibrul nostru psihologic cu ajutorul unui material oniric care, intr-o m�sur� subtil�, reconstituie echilibrul total al intregului nostru psihic. Aceasta este func�ia complementar� a visului in constitu�ia noastr� psihic�.
Visul compenseaz� deficien�ele personalit��ii acelor oameni care au o opinie foarte bun� despre ei in�i�i sau care fac proiecte grandioase f�r� leg�tur� cu capacit��ilereale, �i tot visul ii avertizeaz� de pericolul demersului lor. De axemplu: un caz tipic al femeii care duce o via�� foarte ambi�ioas�. In starea de veghe ea este trufa�� �i autoritar� iar visele ii sunt �ocante �i ii ar�t� tot felul de lucruri nepl�cute. Ea refuz� cu indignare s� le admit� atunci cand terapeutul i le relev�. Visele devin ins� amenin��toare �i pline de referin�e la plimb�rile pe care femeia obi�nuia s� le fac� singur� prin p�dure. Astfel visele o avertizeaz� de pericol, dar ea nu le ia in seam�. Peste pu�in timp este atacat� in p�dure de un pervers sexual �i se alege cu cateva coaste rupte.
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:40
|
A�adar visele pot s� anun�e anumite situa�ii cu mult inainte ca ele s� se produc�. Visele ac�ioneaz� uneori ca �i Oracolul din Delfi care spune regelui Cresus c� dac� va traversa Halys va distruge o mare imp�r��ie.
Omul primitiv era mult mai guvernat de instinctele sale decat omul modern, �ra�ional", descendentul s�u care a inv��at s� se �controleze" In procesul civiliza�iei s-a ridicat un perete desp�r�itor, din ce in ce mai ermetic, intre con�tiin�a noastr� �i straturile instinctive mai profunde ale psihicului, �i a fost desp�r�it� in final, de baza somatic� a fenomenelor psihice. Din fericire aceste straturi instinctiv fundamentale nu s-au pierdut. Ele fac parte din incon�tient �i se exprim� numai prin limbajul imaginilor onirice. Aceste fenomene instinctive, pe care nu le recunoa�tem intotdeauna ca atare se manifest� sub o form� simbolic�, �i joac� un rol vital in ceea ce numim func�ia compensatorie a visului.
Pentru a salva stabilitatea mental�, trebuie ca con�tientul �i incon�tientul s� fie integral legate pentru a evolua paralel. Dac� sunt separate rezult� tulbur�ri pasihice. Astfel simbolurile viselor sunt mesagerii indispensabili care transmit informa�ia dinspre partea instinctiv� spre partea ra�ional� a min�ii umane.
�Visele sunt deghizarea unei dorin�e" Freud
Afirma�ia lui Freud c� visul este realizarea unei dorin�e incon�tiente creeaz� impresia c� psihanaliza a adus o contribu�ie revolu�ionar� pe t�rimul interpret�rii. Pentru c� ea ar poseda, in aceast� privin��, o viziune calificat� drept "�tiin�ific�", radical opus� celei populare sau tradi�ionale.
Faptele, ins�, nu stau deloc a�a. Oricine cerceteaz� clasificarea viselor in antichitate, �i m� refer aici in special la lucrarea lui Macrobius , "Comentariul la visul lui Scipio", observ� c� tradi�ia a remarcat �i visele cu con�inut "�tiin�ific", de genul celor abordate de psihanaliz�.
Pe scurt, Macrobius distinge patru categorii de vise. Trei dintre ele ofer� interes efortului de interpretare, in timp ce ultima r�mine, ca s� spunem a�a, apanajul vulgului. Primele trei categorii includ: visul simbolic, visul viziune �i visul oracular(6). Ultima se refer� la visul care provine din fermenta�ia nocturn� a impresiilor noastre diurne. Observ�m limpede c� ultima categorie define�te visele supuse aten�iei lui Freud.
Concluzia care se impune in lumina celor de mai sus ar fi: mentalitatea antic� a cunoscut �i visele cu caracter "profan", adic� cele care nu merit� supuse interpret�rilor, dar care, ulterior, au f�cut obiectul cercet�rii "�tiin�ifice" a psihanalizei. Pe de alt� parte, este evident c�, interesat de "visele profane", suspectind de pe pozi�ii �tiin�ifice mentalitatea tradi�iei, Freud a ignorat visele sacre (primele trei categorii la Macrobius). El a creat senza�ia c� �i acestea ar putea fi incluse la capitolul viselor-dorin��, capitol familiar lui, atunci cind ele nu sint rodul crea�iei poetice sau de conjunctur� ideologic�.
Visul simbolic "inv�luie�te in metafore, ca un fel de ghicitoare, o semnifica�ie ce nu poate fi in�eleas� f�r� interpretare". Visul viziune, sau horama , "este o derulare premonitiv� a unui eveniment viitor". Visul oracular, sau chrematismos, se recunoa�te "atunci cind, in somn, p�rintele celui care viseaz�, sau alt personaj respectat sau impresionant, poate un preot sau chiar un zeu, dezv�luie f�r� ajutorul simbolurilor ceea ce se va intimpla, ceea ce trebuie sau nu trebuie f�cut". (E.R.Dodds, "Dialectica spiritului grec", Ed.Meridiane, 1983, p.130).
Dup� criteriul de realizare a dorin�elor Freud stabile�te trei tipuri de vise:
1. vise care reprezint� o dorin�� nedeghizat�(visul infantil)
2. vise care reprezint� deghizat o dorin�� refulat�;
3. vise care reprezint� nedeghizat o dorin�� refulat�.
Alte func�ii ale viselor:
(din perspectiva lui Streohon Kaplan)
Urm�rirea itinerarului oniric a adus intotdeauna modific�ri insemnate in via�a omului. Putem tr�i la suprafa�� sau ne putem deplasa in adancurile experien�ei noastre pentru a g�si sensuri. A tr�i la suprafa�� inseamn� a participa la via�� f�r� a reflecta, inseamn� a avea copii, a presta o activitate productiv�, a plange, a rade �i toate celelalte lucruri care fac parte din ceea ce numim via��. Aceste experien�e sunt reale, nimeni nu se poate indoi de ele, dar in acela�i timp ele sunt adesea repuse in scena de vis. Aceasta este ceea ce numim via�a interioar� prin contrast cu via�a exterioar�.
Cercet�rile moderne au descoperit ceea ce se cuno�tea inc� din timpuri str�vechi �i anume c� visurile noastre constituie o parte integrat� a s�n�t��ii noastre mentale. In interiorul sufletului nostru, in via�a interioar� care corespunde dinamicii personalit��ii, exist� un centru natural de autocontrol care ne ajut� s� prelucr�m evenimentele din via��. In fiecare noapte acest centru de integrare, Sursa visurilor, ne trimite mesaje referitoare la dificult��ile curente din via�a noastr� �i la ceea ce trebuie s� interpret�m pentru a le rezolva. O dificultate reprezint� o problem� nerezolvat�, un poten�ial nou �i un punct de op�iune pentru schimbare.
Adormind, devenim incon�tien�i, inregistr�m cele mai importante experien�e legate de starea de veghe poten�ial�, in vis Eul nostru ac�ioneaz�, iar propria noastr� imagine din vis incearc� s� ne fac� s� devenim con�tien�i de ceea ce suntem in realitate.
Adesea simptomele fizice simbolizeau� alte dinamici care se afl� active in interiorul nostru. Dac� putem ajunge la acestea, simptomele pot fi vindecate. Este ca �i cum intregul nostru corp este un vis, care atunci cand il in�elegem �i lucrim asupra lui, devine echilibrat �i se reintegreaz�. De exemplu eu, autorul eseului, am inceput s� studiez pentru aceast� lucrare in perioada cand organismul meu respingea un antibiotic de care aveam mare nevoie pentru a preveni o infec�ie. Pu�in sceptic� la ceea ce inseamn� psihanaliz�, dar fiind de aceea�i p�rere cu psihanali�tii in ceea ce prive�te visele, am avut ocazia s� am un vis, in care organismul meu incerca s� m� conving� c� acel medicament pe care il iau nu este bine tolerat. Estfel dup� o zi de la vis am fost nevoit� s� intrerup tratamentul respectiv �i s� incep altul. De data aceasta am avut un vis in care cele dou� medicamente, personificate se certau, iar incon�tientul meu l-a ales pe cel din urm�, promi�andu-i c� il va tolera. S� fi fost faptul c� tocmai citeam despre func�iile visului?, sau am devenit eu mai atent� la mesajele organismului meu date prin intermediul viselor?
Visurile par mai mult a explora problemele decat a da r�spunsuri. Ele deschid calea c�tre prelucrare, dar nu realizeaz� aceast� prelucrare. Visurile prezint� problemele noastre de via�� �i necesitatea schimb�rii cu mult inainte ca ca noi s� ne d�m seama la nivelul con�tiin�ei.
C�, probleme noastre sunt transpuse in vis ne-o dovede�te �i P. G. Ashley, in lucrarea sa �Visul �i sexualitate", in care prin intemediul unor studii de caz, ne arat� coresponden�a intre vis �i realitate. Ins� el se refer� doar la problemele de ordin sexual cu care pacien�ii se confrunt�, �i risc� astfel s� generalizeze faptul c� problema sexualit��ii este una definitorie pentru echilibrul emo�ional al organismului uman.
O alt� func�ie a visurilor este c� intrerupe somnul atunci cand e necesar; este paznic de noapte con�tiincios care reduce la t�cere toate zgomotele care ar putea trezi popula�ia dar care nu ezit� s� indeplineasc� sarcina opus� �i s� ridice toate lumea in picioare in momentele in care zgomotele devin nelini�titoare.(S. Freud)
Conform teoriei lui Robert, visul indepline�te pentru creerul suprainc�rcat, rolul de supap� de siguran��. Visele au o putere de deconectare, de t�m�duire.
Burdach vede in vis un timp in care spiritul i�i reface energia pentru a doua zi, �i citeaz� pe Novalis cu privire la activitatea oniric�: �Visul ne ap�r� impotriva uniformit��ii, impotriva monotoniei vie�ii, fiind un divertisment liber al fanteziei noastre inl�n�uite, care intrerupe permanenta seriozitate a adultului printr-un vesel joc de copil"
Inchei aici acest inceput de a intra in lumea visului, sau a�a cum am v�zut in lumea relat�rilor despre vis �i a interpret�rilor care i se aduc. Nu este un eseu care s� cuprind� toate defini�iile conceptelor legate de vis, nici nu sunt prezenta�i to�i psihanali�tii de seam� care s-au ocupat cu studierea visului, ci mai degrab� este un eseu pentru a deschide pofta de a �ti mai mult. Tocmai de aceea informa�iile pot p�rea disparate, sunt de fapt fragmente din controversele celor care au studiat visele. �i mai mult decat atat sunt informa�iile pe care �un individ" le-a selec�ionat din multitudinea lor, ca fiind in concordan�� cu personalitatea sa.
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:42
|
|
Interesant punctul tau de vedere Ready-vivus.Vrei sa continui ideile si sa le sustii cu argumente?
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:45
|
|
Vanghi, argumente de ce fel? Stiintifice? Nu am, pentru ca nu sunt om de stiinta. Nu de ASTFEL de stiinta. Sunt doar niste opinii, pur si simplu o interpretare (nu imi apartine, pot doar sa vorbesc despre ea) a straturilor alegorice in care este imbracata Biblia si -mai ales- Apocalipsa, care mi se pare cea mai elocventa protoistorie a Pamantului. Si apropos de asta, inclusiv numarul 666 reprezinta o perioada, mai bine zis un raport dintre varsta pamantului si perioadele precesionale ale acestuia... iar perioada 666, care se pare ca a fost ultima perioada agitata a Terrei (din punct de vedere al evenimentelor cosmice care au culminat cu evenimentul ce a dus la potopul lui Noe) s-a INCHEIAT in anul 1 inainte de Hristos. Iar acum ne aflam sub numarul 667.
|
ready_vivus
Postat pe 7 Ianuarie 2010 09:51
|
|
Una din teoriile vehiculate cu privire la aparitia vietii pe Pamant se numeste Teoria Panspermiei. Aceasta spune ca viata a aparut din spatiu. Accidental sau nu, ramane de vazut. Bineinteles ca apar noi si noi intrebari, de genul "Dar acolo de unde a venit pe Pamant, de unde a aparut". Tocmai pe aici ne apropiem deja cu intrebarile de ideea de Divinitate. Si cu cat credem ca am dat raspunsuri unor intrebari, cu atat apar altele si altele, tot mai complexe.
|
ready_vivus
Postat pe 7 Ianuarie 2010 10:03
|
Empatia
Empatia reprezint� capacitatea de a te pune �n locul altor persoane, de a simti ceea ce ele simt. �n primul rand, empatia are la baz� cunoa�terea de sine, astfel cu c�t ne cunoa�tem mai bine pe noi �n�ine, �i suntem mai deschi�i fa�� de propria persoan�, cu at�t putem s� �n�elegem mai bine sentimentele, ideile, dorin�ele celorlal�i.
Aceast� capacitate de a simti, �i de a �ncerca s� privim lucrurile a�a cum cei din jurul nostru le privesc, e �i foarte util� �i foarte benefic�, at�t �n rela�iile familiale, amicale, ne ajut� s�-i cunoa�tem �i s�-i �n�elegem mai bine pe ceilal�i, dar �i �n rela�iile profesionale, �n orice domeniu, aplan�nd conflicte �i divergen�e de opinii.
Foarte rar, oamenii vor s� vorbeasc� despre tr�irile, sentimentele �i emo�iile lor, astfel, pentru a intui ceea ce simt e nevoie s� interpret�m limbajul lor nonverbal(gesturi, mi�c�rile corpului, expresii faciale ) �i paraverbal(intensitatea si tonul vocii, ritmul vorbirii, debitul).
Cercet�torii sus�in c� empatia �i are r�d�cinile �n prima copil�rie. Un prim concept care a �ncercat s� explice empatia a fost cel de ��imita�ie motorie��, a lui E.B. Tichener. Prin imita�ie motorie se �n�elege c� empatia are ca fundament ��imita�ia fizic� a nefericirii altora, ceea ce evoc� sentimente �n persoana respectiv�(Daniel Goleman). Astfel, un copil a c�rui mam� plange, �i �terge ochii, indiferent dac� i-au curs lacrimi sau nu.
S-a constatat c� empatia este mai dezvoltat� la copiii ai c�ror p�rin�i le explic� faptul c� oamenii sunt afecta�i de ac�iunile lor. Astfel, e mult mai bine s� spunem ��uite ce tare ai sup�rat-o�� dec�t ��ur�t din partea ta��.
Prin racordare, termenul lui Stern, �n�elegem mai mult dec�t o simpl� imita�ie, ci, raportat la rela�ia p�rinte-copil, reprezint� capacitatea de a-�i recepta empatic emo�iile sau, cum spune Goleman, de a se ��sincroniza emo�ional��. Stern sus�ine c� ��dac� doar imi�i copilul, asta arat� doar ce-a facut, nu �i ce-a sim�it. Pentru ca el s� �n�eleag� faptul c� sesizezi ce simte, trebuie s� redai sentimentele sale profunde �ntr-un alt fel. Atunci copilul �tie c� este �n�eles.�� �n momentul �n care copilul se bucur�, mama trebuie s�-i arate c� este bucuroas� la r�ndul s�u, prin z�mbete, leg�ndu-l �i g�ngurindu-i.
O racordare deficitar� ar putea fi una din cauzele pentru care oamenii devin delincven�i. Un studiu a revelat faptul c� cei mai violen�i criminali nu au avut parte de aceast� �� sincronizare emo�ional㒒, nici �n familie, nici cu alte persoane, astfel, ace�tia nu au putut �n�elege suferin�a �i chinul la care �i-au supus victimele.
Totu�i, exist� �i copii care sunt abuza�i intens din punct de vedere emo�ional, sunt umili�i �i amenin�a�i, �i , �n mod paradoxal, �i dezvolt� capacitatea empatic� extrem de mult, fiind capabili s� intuiasc� �i s� simt� la un nivel superior emo�iile �i suferin�ele celor din jur.
�n filmul ��Funny face�� cu Audrey Hepburn �i Fred Astaire, personajul acesteia �l �ntreab� pe protagonist: ���tii ce �nseamn� empatia? �� El r�spunde: empatia, p�i e ceva asemanator simpatiei. Ea r�spunde: ��Oooh, merge dincolo de simpatie. Simpatia �nseamn� s� �n�elegi ceea ce simte cineva, pe c�nd empatia �nseamn� s�-�i proiectezi imagina�ia �n a�a fel �nc�t s� sim�i ceea ce simte o alt� persoan�, �nseamn� a te pune �n locul acelei persoane.��
--------------------------------------------------------------------------------
Spune despre aceasta pagina prietenilor tai.
eu unul nu cred ca este benefic sa na incarcam cu problemele altora.parerea mea este ca fiecare sa isi traiasca viata proprie.daca esti o fire mai labila,ajungi sa retraiesti ,mai multe vieti,care nu iti apartin,amprentandu-ti viata cu multiple personalitati.consider ca si uitatul la telenevole,nedetasandu-te de subiect si traind intriga,transpunandu-te in locul personajelor,iti poate cauza psihic.asa si cu visele .nu toate visele sunt premonitii si nici comunicari cu spirite.atentie mai ales la cei ce isi viseaza des persoanele care au murit.nu traiti in umbra lor.detasati-va de ele,lasati-le sa plece in lumea lor.cunosc pe cineva care si-a pus tabloul mamei decedate in pat.acolo il tine in permanenta.aceasta persoana este obsedata de vise cu morti,traind chiar cosmaruri ,in care era posedata,iar mai nou se considera ,o urmasa a MARIEI-MAGDALENA.in momentul in care aceasta persoana m-a vizitat,am simtit un frig puternic in jurul meu.acest lucru mi-a dat de inteles ca traieste psihic in alta lume.de aceea e bine sa fim atenti la trairi si interpretari,si mai ales la visele ,de noapte.
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 10:55
|
Draga Cezar, te intreb daca empatia poate fi introdusa intre problemele de limbaj.Ai putea sa faci o evaluarea a tipurilor de limbaj cunoscute de noi la ora actuala?
Redivivus, sigur ca nu-ti cer sa dezbati stiintific problemele ci numai sa iti expui opiniile.Ideea de panspermie, sau de transfer al vietii prin univers de colo, colo, este foarte interesanta.Imi pun cateva intrebari interesante.Potrivit parerii tale, legat de aparitia vietii, aceasta a afarut in anumite locuri in univers si de acolo a inceput sa migreze in spatiul cosmic cautand locuri propice de dezvoltare?Sau putem defini insasi materia ca fiind plina de viata?Aceasta ar presupune ca orice lucru care exista prin insusi existenta lui, inseamna ca traieste?
|
Ioana007
Postat pe 7 Ianuarie 2010 11:16
|
Detalii Cuprins Fragmente din carte Opinii [0]
Detalii
Doctorul Richard Moss de �ngrijire a ONU este un om Revela�ia tr�s�tur�. ONU Care este un om experimentat Starea de con�tiin�� suprema o fiin�ei omene�ti �n �ngrijirea deplin aceasta traieste. ACEA Este stare de con�tiin�� despre �ngrijirea vorbesc misticii �i de �ngrijire, odata tr�it�, ne schimb� pentru totdeauna. Richard Moss si-a dedicat Via�a UNEI MISIUNI enorme: aceea de ai �nv��a cum si pe al�ii sa traiasca la cel mai �nalt nivel posibil energetice pentru o fiin�� omeneasca. Aceasta vitalitate radical� cum o numeste el, �nseamn� tr�irea la maxim o UNEI vieti pline de autenticitate, de energie debordant� �i mai ales de bucurie.
Mandala fiin�ei este una dintre cele mai celebre c�r�i ale doctorului Richard Moss �i cuprinde o cale Practic� foarte eficienta prin grija se poate accesa aceast� stare de vitalitate radical� ce caracterizeaz� o fiin�� uman� la trezit� adevarata sa con�tiin��. Cheia acestei Practici este ancorarea in prezent momentul.
Calatoria ne pe care-o Moss Propune Richard Este o c�l�torie spre libertate un propriei noastre Fiin�e. Este o c�l�torie presupune grija desc�tu�area Fiin�ei din lan�urile propriilor temeri, ale sentimentelor auto-limitatoare, o c�l�torie �n cursul c�reia intervin �n�elegeri profunde, vindec�ri spontane �i creativitatea debordant� ce �nso�e�te Intotdeauna expansiunea con�tiin�ei.
Doctorul Richard Moss este unul dintre cei mai respecta�i autori �i �nv���tori �n Domeniul transform�rii interioare �i al tr�irii con�tiente. De peste 30 de ani el �nso�e�te mii de oameni, prin intermediul c�r�ilor �i cursurilor de v�nzare, pe Drumul catre intelepciunea �i puterea adev�ratului nostru Sine.
Dup� Fluturele Negru, O prima carte exceptionala un dr.. Richard Moss, Elena Francisc sunt pl�cerea de a Va prezenta �n seria c�r�ilor de �ngrijire v� pot schimba viziunea asupra lumii, Mandala Fiin�ei, O carte de �ngrijire la veti reveni mereu.
din punctul meu de vedere,persoana la care faceam referire ,cu tabloul mamei decedate,consider ca deja este habotnica,in credinta ei.ea nu mai realizeaza ca este laica,traieste intr-o mare confuzie spirituala,refuzand liberul arbitru,nerecunoscandu-l.traieste limitat numai intre copertile bibliei,pe care o citeste doar ca o carte de povesti,in personajele careia deja ea se recunoaste,umbland de colo colo haotic,si propovaduind de fapt "religia "ei proprie.am luat legatura cu preotul la care ea se confeseaza,aratandu-i situatia confuza,in care se afla enoriasa lui.nu il intereseaza decat faptul,ca ea trebuie sa vina la slujbe.ca ce intelege ea din aceste slujbe este problema ei.el nu realizeaza ca deja ea ,are probleme psihice ,trecand brusc de la o viata din tinerete ,mai petrecareata ,ajungand acum sa creada ca in mod sigur pe ea o va arde Dumnezeu in iad.este pacat ,ca din cauza unor preoti,se umplu cabinetele de psihiatrie si psihologie.
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 11:55
|
sa spun si eu ceva despre fiinta care doarme cu portretul? sunt corpuri de energie in univers care pur si simplu se hranesc cu energia celor slabi. eu cred ca spiritul decedatei a pus stapanire pe energia bietei femei. intr0-un fel preotul are dreptate, fiecare e direct responsabil despre ceea ce intelege dintr'o sluijba. iar crestinismul, asta e deja stiut, e o forma ceva mai limitata de spiritualitate.nu dezvolt.
|
fleurdelis
Postat pe 7 Ianuarie 2010 12:03
|
|
Fleur ai perfecta dreptate in tot comentariul tau.
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 12:24
|
i pe ceilalti prin inteligenta emotionala
Bucuresti, 24 Aprilie 2008 - Empatia si capacitatea de detectare si interpretare corecta a reactiilor emotionale ale altor
persoane reprezinta cea mai spectaculoasa competenta de inteligenta emotionala (IE). Aceste abilitati stau la baza
impactului major pe care �l putem avea asupra celor din jur: clienti, prieteni, subalterni sau persoane iubite. �i putem
�ntelege si influenta mai bine pe ceilalti atunci c�nd putem trece dincolo de aparente, dincolo de cuvinte, dincolo de
masti. De aceea, Competent Consulting organizeaza pe 3 si 4 mai 2008 trainingul de dezvoltare a empatiei si citire a
limbajului corporal emotional, din cadrul seriei SmartEmotions. Eminamente practic, bazat pe exercitii oferite �n premiera
publicului rom�nesc, seminarul asigura sporirea semnificativa a laturii interpersonale a inteligentei emotionale.
Exact cum autocunoasterea sta la baza capacitatii de autocontrol a reactiilor emotionale, la fel si citirea si interpretarea
corecta a manifestarilor altor persoane sta la baza capacitatii de influentare a comportamentului acestora. Astfel de
abilitati sunt extrem de utile �n toate situatiile ce implica autoritate, influenta, convingere: v�nzari, management,
coaching, educatie, cooperare, viata de familie. Datorita lor, impactul nostru asupra reactiilor si deciziilor celor din jur
sporeste semnificativ, fiindu-ne mult mai usor sa gestionam situatiile �n conformitate cu obiectivele si interesele noastre.
Este ca si cum am juca carti si am avea posiblitatea nu doar sa tragem cu ochiul la cartile adversarilor, ci chiar sa
influentam ordinea �n care le pun �n joc.
Pentru a va estima calitatile �n aceasta privinta, evaluati cu DA sau NU �n ce masura vi se potrivesc urmatoarele
afirmatii:
1. Rareori mi se �nt�mpla sa ma mire reactiile emotionale ale celor din jurul meu.
2. Nu trebuie ca cealalta persoana sa-mi spuna ce parere are despre o propunere pe care i-am facut-o, deoarece �mi
dau seama doar pe baza schimbarilor ce apar la nivelul fetei, privirii sau gesturilor sale.
3. Rareori le solicit explicatii suplimentare celor din jur, deoarece �nteleg extrem de usor cum se simt si care sunt
motivele lor profunde.
4. Colegii si prietenii ma apreciaza pentru faptul ca le este foarte usor sa-mi �mpartaseasca problemele pe care le au,
deoarece se simt �ntelesi si sustinuti de mine.
5. Adesea este nevoie doar de o privire ca sa �mi dau seama �n ce fel as putea ajuta pe cineva.
6. �mi place sa descopar ce se ascunde �n mintea si sufletul altor persoane, asa ca �i observ atent pe ceilalti.
7. Chiar daca am puncte de vedere diferite, cel mai adesea �nteleg si accept reactiile celor din jur.
8. Rareori mi s-a reprosat faptul ca m-as concentra excesiv asupra problemelor cu care ma confrunt, uit�nd de cei din
jurul meu.
9. Chiar daca intru pentru prima oara �n contact cu un grup de persoane, �mi ete usor sa identific cine este liderul si care
sunt celelalte roluri.
10. Atunci c�nd am de rezolvat o problema, identific rapid persoana care m-ar putea pune �n legatura cu decidentul si
stiu exact cum sa-i prezint situatia astfel �nc�t sa obtin sprijinul sau.
11. �mi este usor sa �nteleg care sunt fortele emotionale ce influenteaza reactiile clientilor, colegilor sau prietenilor mei.
12. Rareori mi se �nt�mpla sa fiu plimbat/a de la o persoana la alta p�na c�nd �mi rezolv o problema.
Primele patru afirmatii descriu competenta sociala, ce se bazeaza pe buna cunoastere a limbajului corporal si abilitati de
ascultare activa. Urmatoarele patru afirmatii evalueaza nivelul de empatie, adica de preluare si interpretare corecta a
starilor emotionale ale celor din jur. �n fine, ultimele patru afirmatii evalueaza constienta politica, ce ne permite
detectarea si valorificarea relatiilor profunde ce se stabilesc �ntre oameni. Cu c�t scorul obtinut este mai aproape de 12
(socotind un punct pentru fiecare DA), cu at�t aveti o capacitate mai mare de utilizare a inteligentei emotionale �n cadrul
comunicarii si cooperarii cu ceilalti. Scoruri mai mici de 8 pot sa va indice nevoia urgenta de a va dezvolta aceste
competente, de exemplu prin participarea la programul SmartEmotions.
Ori de c�te ori comunicam cu cineva, pe l�nga toate informatiile pe care le receptionam prin intermedul cuvintelor,
receptionam si detalii referitoare la mimica, gesturile si intonatiile sale. Acestea vin sa �ntareasca ori sa contrazica cele
spuse, �n acest din urma caz reprezent�nd un semnal de alarma ce ne face sa avem tot mai putina �ncredere �n
cuvintele rostite. Reactia apare la nivelul sistemului limbic, formatiunea din creier ce este responsabila de reactiile
noastre emotionale. Din pacate, aceasta nu are capacitatea de a ne oferi informatii detaliate, ci doar senzatia ca �ceva
nu este �n regula�. Prin educarea adecvata a ochilor si urechilor, putem sa obtinem mult mai multe informatii, bazate pe
observarea si interpretarea corecta a semnalelor non-verbale si a celor para-verbale |(transmise de voce). Merg�nd mult
dincolo de banalitatile si simplificarile prezentate de obicei �n cartile si trainingurile de limbaj corporal, workshopul
SmartEmotions organizat de Competent Consulting prezinta un sistem simplu si eficient, verificat �n diferite culturi, de
citire a exprimarii emotiilor. La sf�rsitul primei zile de training, participantii nu doar vor identifica emotiile de baza, ci vor
avea si abilitatea de a evalua proportia �n care acestea participa �n exprimarea unei reactii complexe. Amintiti-va de
ultima disputa pe care ati avut-o cu cineva. Nu doar v-au iritat spusele sau faptele celeilalte persoane, dar poate ca v-au
si dezgustat, �ntristat, speriat ori amuzat, �n proportii si momente diferite. Tocmai de aceea aveti nevoie de un nstrument
fin, bine calibrat, care sa va permita identificarea corecta a tuturor acestor emotii complexe.
Un al doilea element ce poate fi educat este empatia, ce repreznta capacitatea de a prelua starile emotionale ale altor
persoane. Pentru a ne apara de contaminarea cu emotiile celor din jur, de obicei mentinem acest canal informational
�nchis sau c�t mai limitat. Doar atunci c�nd ne identificam cu personajul dintr-un film sau se �nt�mpla ceva cu o
persoana care ne este foarte draga mai lasam empatia sa ne dea o idee despre ce simte altcineva. Dar proced�nd
astfel, renuntam la o sursa de informatiii extrem de importante, ce ne pot da o idee asupra motivatiilor celorlaltor
persoane. De c�te ori vi s-a �nt�mplat ca, la sf�rsitul unei dispute, sau chiar la c�teva zile dupa aceea, persoana cu care
v-ati certat sa va explice motivele reactiilor sale, iar dvs. sa exclamati: �De-as fi stiut de la bun �nceput, sigur n-am fi
ajuns aici!�? Este situatia clasica �n care ignoram informatiile venite pe cale empatica, ce ne permit sa ne punem �n locul
celeilalte persoane si sa-i �ntelegem asteptarile, convingerile, valorile. Acestea nu sunt exprimate nici prin cuvinte, nici
prin limbaj corporal, astfel �nc�t ne sunt accesibile doar �n masura �n care ne utilizam �n mod adecvat empatia. De
aceea, cea de-a doua zi a trainngului din 3-4 mai 2008 organizat de Competent Consulting la U Business Center
vizeaza educarea comunicarii empatice. �n felul acesta, participantii vor avea capacitatea de a �citi� dincolo de cuvinte si
exprimari corporale, deslusind motivatiile profunde ale interlocutorilor.
SmartEmotions este primul program de dezvoltare personala bazat pe tehnici de inteligenta emotionala. Acestea
asigura o integrare si armonizare excelenta a emotiilor �n luarea si punerea �n aplicare a deciziilor. Se desfasoara
interactiv, accentul fiind pus pe exercitii si pe dezvoltarea de abilitati. Prezentat de Daniel Bichis, singurul rom�n
certificat international �n masurarea si dezvoltarea nivelului de inteligenta emotionala, programul este deosebit de
apreciat de participanti din cauza cantitatii foarte de mari de informatii utile si a atmosferei relaxate, placute �n care se
desfasoara. �n ciuda numarului mare de doritori, numarul de locuri este limitat la 16, pentru a se asigura distribuirea
adecvata a atentiei trainerului spre toti participatii.
Deschideti canalele de comunicare si sporiti-va sansele de a avea o viata plina de relatii bune si constructive cu ceilalti,
rezerv�ndu-va acum un loc la acest training. At�t �n vata personala, c�t si �n cea profesionala puteti profita de seria
SmartEmotions oferita exclusiv de Competent Consulting sub deviza: �succesul dumneavoastra este profesia noastra�.
Ioana nu sunt de acord cu empatia.daca exista persoane slabe de inger,exista si comportamentul de "maimuta".se mai numeste si asa,deoarece maimuta este cea care ,imitandu-ne,intra foarte usor in personajul cu care empatizeaza.sigur ca empatia o recunosti usor si ca limbaj vorbit si ca limbaj al comportamentului imitativ.corpul este cel care prin anumite miscari imitative ,arata celor in cunostinta de cauza,ca persoana de fata,are probleme de comportament empatic.
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 12:45
|
De la: fleurdelis, la data 2010-01-07 12:03:44iar crestinismul, asta e deja stiut, e o forma ceva mai limitata de spiritualitate.nu dezvolt.
Eu nu as zice ca e o forma limitata de spiritualitate, dimpotriva...
Problema este ca se limiteaza fortat spiritualitatea practicantilor, pe principiul "Crede si nu cerceta"...
Doar unii au acces la ea.
|
ready_vivus
Postat pe 7 Ianuarie 2010 12:48
|
De la: ready_vivus, la data 2010-01-07 12:48:44De la: fleurdelis, la data 2010-01-07 12:03:44iar crestinismul, asta e deja stiut, e o forma ceva mai limitata de spiritualitate.nu dezvolt.
Eu nu as zice ca e o forma limitata de spiritualitate, dimpotriva...
Problema este ca se limiteaza fortat spiritualitatea practicantilor, pe principiul "Crede si nu cerceta"...
Doar unii au acces la ea.
ai dreptate ,trebuie sa tindem spre evolutie,iar fraza "crede si nu cerceta",duce la involutie.daca nu ar fi stiinta,cercetarile,descoperirile,noi am fi ramas tot la faza de "lut"sau la Darwinism.azi am revazut filmul,The last Mimzy.superb si f real.stramosii nostrii,sunt fiinte inteligente ale universului.mai departe ma abtin.
|
alexxandra
Postat pe 7 Ianuarie 2010 13:03
|
Stiinta nu face altceva decat sa confirme religia... sau mai bine spus divinitatea ca forma de existenta. Trebuie doar sa "ai ochi" pentru a realiza aspectul asta. 
|
ready_vivus
Postat pe 7 Ianuarie 2010 13:05
|
|
da, am un dinte impotriva acestui crede si nu cerceta, a bigotismului, a colectionarii exagerate de "icoane" si de "gesturi" religioase, mai pe scurt a oricarei manifestari de forma fara fond. am intalnit oameni blestemand in biserica, iar ei treceau drept "foarte" credinciosi.asa cum am intalnit oameni credinciosi fara sa stie, dintr-un bun simt si echilibru al vietii lor.asa cum am intalnit artisti care depaseau prin mediattie cu mult crestinismul. ma gandesc aici la brancusi, al carui maestru spiritual era milarepa, si cu toate acestea a sculptat pasarea maiastra(in varianta ei finala, stilizata) pornind dela flacara unei lumanari, privite intens arzand in biserica.brancusi mergea in fiece duminica la biserica, chiar si canta in corul acesteia si cu toate acestea prin meditatiile lui depaasea mimetica crestinului de rand.
|
fleurdelis
Postat pe 7 Ianuarie 2010 13:32
|
12:07, 15 Iulie 2024
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară