O poveste fara de sfarsit, oameni si oameni, cei care stiu sa vada in jurul lor, si cei care sunt indiferenti, reci, invidiosi, rai, nemultumiti, carcotasi, fatarnici, clevetitori. Asta vreti sa cititi? Imi pare rau sa v-o spun, CITITI IN ALTA PARTE " CU ALINIAT " despre toata mizeria lumii, oamenii curati la suflet stiu sa se bucure de fiecare secunda, nu ca si cum ar fi ultima ci, ca si cum ar fi o nota intr-o partitura menita sa aduca acorduri nebanuite... Daca cei ce gandesc sterp, arid, lipsit de dea mai mica vibratie a inimii si uneori cu creierul la turatie mica nu pot fi FERICITI, este pentru ca au uitat sa priveasca in jur cu iubire, cu intelegere, cu nerabdarea de a afla taine noi, au uitat sa citeasca O CARTE, sa citeasca si sa memoreze o poezie sau macar un vers care le-a placut... dar oare le-a placut...? Eminescu, Minulescu, Stanescu, Brumaru, Arghezi, Baudelarire, Bacovia, sunt nume care umplu o biblioteca... FACETI-VA TIMP PENTRU SUFLET... altfel, imbatraniti prematur, va uratiti sufleteste, va mutilati sentimentele, deveniti ipotenti intelectual, si focar de epidemie.... Omul ar trebui sa fie FERICIT pentru ca i s-a dat facultatea gandirii... numai ca, de la-nceputul lumii, a gandit fie pozitiv, fie negativ.... cat din timpul nostru ne ocupa gandurile negative, ce se-ntind metastazic si ne omoara frumusete de suflet... Ciudat, cand spui oamenilor lucruri frumoase, cauta semnificatii ascunse, oculte, daca-i zambesti, te suspicioneaza ca porti in taina pumnalul, daca-i vrei binele, crede ca ai interes,...ce ne-a dezbinat asa de rau... ma infioara mediocritatea, prostia, alienarea... omenirea nu va disparea fizic...cu cat uitam sa fim umani, sa gasim metafore, semnificatii, sensuri, sa ne jucam cu vorbele, sa ne bucuram de comunicarea noastra, murim incet...ASA DISPARE LUMEA... prin uratenia lor.... Metaforele se traiesc, poezia nu se citeste ca faptul divers, cuvintele frumoase se scriu izvorate dintr-un suflet frumos, se citesc cu o lumina a ochilor lipsita de ura si invidie, si se traies... FERICIREA, BUNATATEA, NOBLETEA, INTELEPCIUNEA, nu sunt obiecte de studiu in scoala.... cu ele te nasti, le cultivi, ai grija de ele, le-nfloresti in tine si le-mparti si altora, de ce, pentru ca toate acestea vin din plinatatea sufletului, si nu te fac egoit... NU VREAU SA DAU LECTII DE FERICIRE...VREAU SA SPUN CE MINUNTAT E SA FII FERICIT... daca nu poti s-o faci nici macar din lucruri marunte la -ndemana oricui, E PACAT, ... NU AI VOCATIE PENTRU FERICIRE... P.S. Uitasem sa va spun,..NU E OBLIGATORIU SA FII FERICITI... cei ce nu vreti...RAMANETI ASA ....
Un OM FERICIT.
|
zbor_spre_infinit____
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:07
|
nu vad nimic nepotrivit in ce spui tu, da' n-ai lasat nici un capat liber ca sa se continue 
fericirea asta nu e nici obligatorie, nici un dat si nici o constanta. e o stare pe care o numesti asa pentru ca ai cunoscut inainte reversul, o stare contrarie. nu pentru ca asa trebuie ci pentru ca asa se intampla. traim o succesiune de fericiri si nefericiri, de bucurii si tristeti, de liniste si ingandurare, fiecare dupa propriul sau ciclu. echlibrul ala universal, tai chi parca, are doua talere, yin si yang. binele si raul, ziua si noaptea, fericirea si nefericirea. daca ar lipsi una dintre notiuni, din oricare mperechere, cealalta si-ar pierde sensul.
apoi, fericirea pe care azi o clamezi, pentru tine are un continut concret. poezie, carti, si ce ai mai scris tu pe acolo. pentru altii, poate avea alt continut, dar tot fericire sa se numeasca.
esti astazi un om fericit? bravo tie! da' cum ai constatat asta? nu cumva ai trecut anterior printr-o stare numita altfel?
in fine, cu atata concretezte a subiectului, nici eu nu mai stiu ce vreau sa spun. da' tu ce doreai sa transmiti?
|
pik_nik
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:30
|
pikule, esti total 
|
|
|
sora_ilsi
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:32
|
http://www.youtube.com/watch?v=4uEPqs2tNrI&feature=related
 prieteni sa fim FERICITI cat mai putem 
|
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:36
|
pe mine ma face fericita si o melodie...un dans..o glumitza dar de calitate
http://www.youtube.com/watch?v=5AfTl5Vg73A&feature=related
altii nu sunt fericiti nici in paradis...
|
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 01:53
|
Raspuns pentru Pik_Nik
Cand am scris " analiza pe text si pretext" a fost un raspuns pentru cei care si-au asternut gandurile preocupati fiind nu de continutul celeilalte postari ci de aliniat, de ore ce-o fi in spatele la ce a scris, etc, nu-ncercam un raspuns rautacios ci doar ii informam ca fericirea nu e obligatorie. Daca atunci cand spus FERICIRE oamenii cauta in spatele cuvantului semnificatii si ganduri ascunse...atunci e o lipsa de fericire...
M-au bucurat cele scrise. Multumesc.
|
zbor_spre_infinit____
Postat pe 8 Ianuarie 2010 02:24
|
Asa spuneam si eu 
|
zbor_spre_infinit____
Postat pe 8 Ianuarie 2010 02:27
|
Raspuns pentru sora Isli
ASA CRED SI EU. E PROFUND IN GANDIRE SI-NTELEPT...POATE SE IA SI LA ALTII...
|
zbor_spre_infinit____
Postat pe 8 Ianuarie 2010 02:31
|
mai da ce e cu baudelaire?? e etalon de fericire?? 
ma'ntreb si eu...cumva, cu fleures de mal?? 
|
fleurdelis
Postat pe 8 Ianuarie 2010 04:24
|
 fleur,chiar asa de ce baudelaire?
pt.ca din cauza lui..nu avem somn la ora asta 
|
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 04:41
|
da mai....mi-a urat ilsi sweet dreams si iaca n-am parte! nush care-i nelinistit in acest bloc de-mi tranteste tomurile lui baudelaire deasupra si nu poci dormi....si mi-e un sooooooooooomn 
|
fleurdelis
Postat pe 8 Ianuarie 2010 04:50
|
inseamna ca noi suntem fericite!!!ne-am trezit devreme 
|
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 05:03
|
"Simbolismul este un vechi limbaj catalizator universal care relev� complicate percepte �i credin�e, �mp�rt�ind informa�ii �i st�rnind emo�ii mai puternice dec�t un �ntreg dosar.Este intradev�r o form� interna�ionala de comunicare ce dep�e�te barierele de limb�, istorie, na�ionalitate, cultur� �i religie. La baza acestui limbaj vor sta mereu semnele �i simbolurile.
...
Charles Baudelaire(1821-1867)
� Cu Baudelaire, lirica francez� a devenit un fapt european�(Hugo Friedrich). Baudelaire s-a n�scut la 9 aprilie 1821, �n Parisul care pl�ngea moartea lui Napoleon.Dupa studii fragmentare, �ntrerupte printr-o eliminare �n 1836, poetul intra in posesia unei mo�teniri substan�iale, care-i permite s� c�l�toreasc�, s� aib� o via�� boem�, s� sondeze cele mai variate moduri de existen��.
Via�a lui Baudelaire este plin� de contradic�ii : incearc� s� se sinucid�, dezam�git de resursele sale �i ale mediului, dar are �i energia necesar� angaj�rii �n manifestarile revolu�iei de la 1848 ; scrie poeme ocazionale, dedicate doamnei Sabatier �i, �n acela�i timp reface demiurgic universul liricii europene ; prin discern�m�nt �i spirit vizionar �l traduce pe A .E. Poe, precursorul simbolismului.La 31 august 1867, paradoxurile devin o singur� realitate : moartea omului, c�ruia �l supravie�uie�te poetul.
�n istoria literaturii universale , Charles Buadelaire este men�ionat �n mai multe ipostaze : poet, estetician, critic literar �i de art�.Fiecare dintre acestea este ilustrat� cu texte ce �l propun pe autorul �n cauz� ca precursor al poeziei moderne �i teoretician al simbolismului.
�Baudelaire se g�se�te , con�tient �i lucid, la �ncruci�area drumurilor dintre romantism �i simbolism�(Sorina Bercescu).Aceast� consemnare trimite evident la prezen�a, �n opera autorului francez, a datelor romantice �i a celor simbolistice.
�n concep�ie lui Baudelaire, poetul este acel artist capabil sa inving� orice obstacol, s� anuleye orice inhibi�ie sau cenzur� canonic�, spre a stap�ni lumea prin analogie, coresponden�e si simbol. �Din ur�t-sus�ine Baudelaire-poetul va face s� se nasc� un farmec nou� , iar acest crez artistic poate fi corelat cu ideea c� �poezia este un produs al urii, un mijloc de a �oca cititorul �i chiar de a-l tortura�.Gestul esen�ial al artsitului numai poate fi contemplarea estetic� a sectacolului vie�ii , ci participarea la desf�urarea lui printr-o emo�ie definitorie : �Voi scrie totu�i aceste pagini, pentru c� vreau s�-mi datez m�nia�.
Poezia �Coresponden�e� a lui Baudelaire este esen�ial� pentru �n�elegerea principiilor curentului simbolist.Ea reprezint� o adev�rat� art� poetic� �n care descoperim dimensiunile fundamentale ale lirismului bazat pe simbol �i sugestie.Iat� aceste text cu valoare de manifest, transpus �n rom�ne�te de Alexandru Philippide:
�Natura e un templu ai c�rui st�lpi tr�iesc
�i scot adesea tulburi cuvinte, ca-ntr-o cea��;
Prin codri de simboluri petrece omu-n via��
�i toate-l cerceteaz� cu-n ochi prietenesc.
Ca ni�te lungi ecouri unite-n dep�rtare
�ntr-un acord �n care mari taine se ascund,
Ca noaptea sau lumina, ad�nc, f�r� hotare,
Parfum, culoare, sunet se-ng�n� �i-�i r�spund.
Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii,
Dulci ca un ton de flaut, verzi ca ni�te c�mpii,
Iar altele bogate, trufa�e, prih�nite,
Purt�nd �n ele av�nturi de lucruri infinite,
Ca moscul, ambra, smirna, t�m�ia care c�nt�
Tot ce vr�je�te mintea �i sim�urile-nc�nt�.�
Analiza sonetului lui Baudelaire conduce la descoperirea c�torva adev�ruri deosebit de importante pentru simbolism.Poezia prezint� ipoteza unui univers material de natur� sacr�, �n care natura este depozitar� unei ordini divine, inaccesibil� omului.Natura este deschis� spre om, c�ruia �ncearc� s�-i vorbeasc�.Limbajul naturii este �ns� unul �ncifrat, confuz, pentru c� la el nu se poate ajunge pe o cale ra�ional�.
Lumea �n �ntregimea ei e o colec�ie de semne �i simboluri.�n spatele acestora se afl� o misterioas� ordine divin� care nu-l refuz� pe om, ci, dimpotriv�, �l prive�te cu familiaritate.Calea de acces spre aceast� natur� prietenoas� e �ns� interzis�, at�ta vreme c�t omul nu �tie s� ajung� la ea f�r� a-i tulbura tainele.
Prima strof� a poeziei pune �n ecua�ie coresponden�a dintre natur� �i om, posibil� la alt nivel dec�t cel al cunoa�terii pozitiviste, ra�ionale.
Strofa a doua prezint� o natur� care nu cunoa�te dualiltatea �i f�r�mi�area substan�ei ei �n obiectele pe care ni le restituie nou� sim�urile.�n natur�, parfumurile, culoriile �i sunetele, alc�tuiesc o unitate profund� �i trainic�.
Cel de-al doilea nivel de sens al poemului are �n vedere rela�iile dintre lucrurile lumii.Baz�ndu-se doar pe cunoa�terea sa empiric�, omul nu va ajunge niciodat� la aceast� unitate ascuns�, de�i obiectiv�, obiectelor �i fenomenelor.
Ultimele dou� strofe sugereaz� posibilitatea accesului la profunzimea sacr� a lumii.Dualismul eu-lume trebuie anulat prin promovarea unei alte modalit��i de cunoa�tere de factur� intuitiv�, poetic�.
Procedeul esen�ial pe care �l vor folosi poet�ii simboli�ti pentru a ajunge la esen�a universului e sinestezia, prin care datele disjunctive ale sim�urilor sunt sintetizate �ntr-o unic� percep�ie ce dep�e�te normle bunului sim� comun.
Strofa a treia este de fapt un inventar de sinestezii, �n care olfactivul se combin� cu tactilul, vizualul �i auditivul.Pentru a ajunge la o adev�rat� cunoa�tere, omul trebuie s�-si lase mintea vr�jit� �i sim�urile �nc�rcate de coresponden�ele posibile ale lucrurilor.Numai astfel el va ajunge la con�tiin�a unei lumi infinite �i misterioase.
O alta idee important� care apare aici (�i pe care o vom reg�si �n toat� poezia simbolist� �i modern�) e aceea c� misterul nu trebuie distrus prin cunoa�tere ra�ional�.Acesta fiind de natur� divin�, la el nu se poate ajunge dec�t pe o cale ira�ional�.
Paul Verlaine (1844-1896). Poet simbolist francez, promotor al poeziei moderne �i al unei tehnici noi de versifica�ie, sintetizat� metaforic �n celebrul vers �De la musique avant tout chose�. Primul s�u volum se nume�te �Poeme saturniene� (�Poemes saturniens�, 1866). �n 1869 public� �Les Fetes galantes�, �n care apare prima not� personal� ce �l face at�t de celebru.
�n 1874 public� �Romances sans paroles�, apoi �Sagesse� (1881). Cele mai importante culegeri de versuri sunt: �Jadis et naguere�, �Araour�, �Parallelement�, �Bonheur�, �Chansons pour Elle�. Un studiu asupra simboli�tilor se nume�te �Les Poetes maudits�.
Poezia cu acest titlu este �ntr-adev�r o art� poetic� celebr�, prin care Paul Verlaine define�te noul statut al poeziei moderne, a�ezat� sub semnul armoniei muzicale des�v�r�ite: �Deci, muzica �nt�i de toate / Astfel, Imparele prefer, / Mai vagi, mai libere-n eter, / Fiind �n tot, plutind �n toate�.
Muzica devine o cale de eliberare a fiin�ei, un mijloc de plutire spre lumea eteric� a �nceputurilor; de aceea versul trebuie s� se bazeze pe sugestie �i pe ambiguitate implicit�: �Alege vorbele ce-�i vin / S� par� scoas� din confuzii: / O, c�ntecele gri, iluzii / De Tulbure �n Cristalin!�.
Poezia autentic�, pur�, se �nscrie �n zona vagului �i a misterului, din care se scot senza�ii estetice inedite: �Sunt ochii splendizi dup� voaluri, / Zi ezit�nd �n dup�-amiezi / Sunt a�trii-n azurii gr�mezi / Pe dulci, tomnatice fund�turi�. Poetul devine un estet al sim�urilor vizuale recept�nd nuan�e, ecouri cromatice, nu culori pregnante, lipsite de mister: �Nuan�a eu r�vnesc s-o caut, / Nuan�a, nicidecum culoare, / Nuan�a doar � �ngem�nare / De vis cu vis, de corn cu flaut!�. Ironia nu este gustat� pentru c� ucide esen�a poetic�, o destineaz� imperfectului: �Alung� Poanta ce ucide / �i crudul Spirit, r�s impur, / Ce lacrimi scot �n ochi de-Azur / �i izul trivial de blide!�.
Rima �i elocin�a trebuie folosite cu mare grij�; exuberan�a �i caracterul n�valnic al versurilor nu sunt dorite, nici rimele c�utate cu obstina�ie: �Suce�te g�tul elocin�ei, / �i bine faci c�nd, cu putere, / Ast�mperi Rima-n chingi severe, / Ea, sclav� a nesocotin�ei�. Rima devine un instrument imperfect de revelare a armoniilor ascunse ale lumii: �Ah, Rima � numai chin �i sil�! / Ce surd copil ori negru drac / Scorni bijuteria � fleac / Ce sun� gol �i fals sub pil�?�.
Muzica este, �n schimb, singurul mijloc care dezv�luie orizonturile profunde ale lumii: �Deci, muzic� mai mult, mereu, / Iar versul t�u aripi �nalte / S� prind� n�zuind spre alte / Iubiri �i bol�i de Empireu!�. Muzica deschide calea c�tre toate aventurile spiritului: �S� fie bun� aventura / C�nd sufl� zgribuli�ii nori / Prin minte �i prin cimbri�ori... / Tot restul e literatur�.
Arta poetic�
de Paul Verlaine
Deci, muzic� �nt�i de toate,
Astfel Imparele prefer,
Mai vagi, mai libere-n eter,
Fiind �n tot, plutind �n toate. [...]
Nuan�a eu r�vnesc s-o caut,
Nuan��, nicidecum Culoare,
Nuan�a doar � �ngem�nare
De vis cu vis, de corn cu flaut!
Alung� Poanta ce ucide
�i crudul Spirit, R�s impur,
Ce lacrimi scot �n ochi de-Azur,
�i izul trivial de blide!
Suce�te g�tul elocin�ei,
�i bine faci, c�nd cu putere,
Ast�mperi Rima-n chingi severe,
Ea, sclav� a nesocotin�ei... [...]
Deci, muzic� mai mult, mereu,
Iar versul t�u aripi �nalte
S� prind�, n�zuind spre alte
Iubiri �i bol�i de Empireu!
S� fie buna aventur�
C�nd sufl� zgribuli�ii zori
Prin min� �i prin cimbri�ori...
Tot restul e literatur�."
005,ai facut o analiza reala,a comportamentului uman din zilele de azi.insa viata aceasta atat de gri,ne-a transformat ,in 'suflete bolnave,reci,insensibile,la frumusete,natura,poezie,cultura,omenie fata de semeni,si ma voi opri.aiconturat atat de dur ,dar de real,viata noastra incat imediat mi-am dat seama de ce ai pomenit si de Charles Baudelaire,printre alti scriitori,si nu m-a rabdat inima,sa nu reamintesc tuturor ,despre opera lui,care ne transforma din inumani in umani. desi repet ,poate viata cu aleile ei intortocheate,ne-a uratit unora sufletul.poate citindu-l pe Baudelaire, cu inima deschisa pentru a primi transformarea,atat cat poate fiecare.un pod de flori si pasari zburand deasupra poate ne va apropia ,mai mult sufleteste unii de altii.ciripitul,va fi muzica sublima,ce ne va iconjura.
|
alexxandra
Postat pe 8 Ianuarie 2010 05:39
|
versuri de macedonski alexandru,zugravind crampeie de fericire
�n mintea omului r�m�ne
Tabloul fericirii stinse...
Astfel tresar �i-n al meu suflet
Reamintirile �ntinse;
Aci rev�d o alb� cas�...
O hor�, fete, fluturi, salbe,
Frunzi�uri, vii �i flori pe c�mpuri
�i porumbei cu aripi albe!
Aci m� v�d pe alte ��rmuri
Pribeag prin ��rile str�ine,
Pe margine de-albastre lacuri
Cu negre st�nci �i vechi ruine!
Aci rev�d, rev�d un t�n�r...
La bra� el poart� o femeie...
Le bate inima-n unire
�i afl�-a raiurilor cheie!
P�durea-n umbr� le-nf�oar�
Amorul lor ca un tezaur
�i soarele prin frunze-apune
�n fundul unui cer de aur!
Dar, Doamne, pentru ce pe lume
C�nd ver�i at�ta fericire
Ne-o iei �ndat� ce ne-ai dat-o
�-abia ne la�i o suvenire?
(Amintiri)
in multe cazuri,fericirea umana tine de farmecul amintirilor de altadata..ideea este ca fericirea este EFEMERA..
|
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:11
|
hai sa ne "trezim" de-a binelea pe acordurile valtzului rozelor...
http://www.youtube.com/watch?v=LdRpDbuyxVQ
fie ca iubirea sa va invaluie de adevaratelea ,nu numai ca un simbol 
|
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:25
|
mai insomniacelor, voi particularizati fericirea asta privatizandu-l pe baudelaire
sau n-ati inteles nimic din ce am scris io. ca mare lucru nici eu n-am priceput. 
daca fleur ar fi fost fericita azi noapte fara baudelaire trantit pe noptiera, si fara paturi scartzaind deasupra, altul ar fi fost fericit cu un acoperis deasupra capului, de exemplu. da' si aluia cu acoperisul odata obtinut, l-ar fi pleznit asa din senin foamea, si gata cu fericirea lui.
cum spuneam, nu e decat o stare. si in continutul ei poti sa gasesti de toate...
|
pik_nik
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:28
|
|
batman-batman
|
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:36
|
|
iar aleha cezariana a luat-o in faimosu-i si traditionalu-i stil caracteristic, rau de tot pe aratura
|
pik_nik
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:37
|
gata cu fericirea lui.
tocmai ce spuneam...fericire efemera
|
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:38
|
|
io ,la ora aiasta,tat tat am intzeles ce-o spus cezarica
|
LILO
Postat pe 8 Ianuarie 2010 06:39
|
n-am avut rabdare sa citesc tot - da' esenta e clara.
Pina la urma, fericit esti TU cu TINE. Atit. Daca iti zimbesti in interior, te placi si esti multumit cu ce faci si ce esti, nu e nevoie sa imparti floricele absolut nimanui.
Cind am facut cele mai frumoase gesturi fata de cineva eram absolut nefericita, si exact atunci mi s-a trezit nobletea existentiala.
Altfel, starea mea normala de fericire este foarte apropiata de indiferenta fata de nefericirea celorlalti. Nu stiu cum se vede asta din afara - probabil tot ca rautate, sau mai rau...
|
quasaria
Postat pe 8 Ianuarie 2010 09:11
|
Iti spun io cum risti sa se vada: ca egoism
Dar cui ii pasa? 
|
ready_vivus
Postat pe 8 Ianuarie 2010 10:28
|
Hopaaaa, avem la micul dejun dileme existentiale pe baza de 7005, cu o exprimare usor "irinucista" la esenta, care dupa 6 postari se lupta impotriva clevetitorilor, precum Vadim cu mafia...
Dar ia sa o lasam si sa face o analiza pe "text si pretext".
In principiu, literar vorbind, exegetii fac o analiza pe text si paratext. Pretextul este cu totul altceva, si in principiu este analizat in cazuri speciale, atunci cand exista suspiciuni ale unor actiuni ori reactiuni individuale, ori atunci cand doresti escamontarea unei motivatii reale si nejustificabile in context.
ALINEAT. - e bine sa retineti termenul acesta atunci cand doriti sa incepeti o fraza noua, de la capatul randului. Atunci insa cand folosesti cuvantul "aliniat"(de doua ori in situatii diferite), te simti si te asezi in linie dreapta.
Pe de alta parte, contopirea intre simbolism si romantism indica o stare de spirit anume, facuta pentru meditatie, total contrara non-conformismului "hobbitului" Brumaru, si disociata de emo-urile lui Baudelaire (opinie personala).
Cu un singur lucru as fi de acord in multitudinea de propozitii incepute si neterminate din expunere: cu necesitatea comunicarii, socializarii si cunoasterii, care toate luate impreuna duc la diversificare, si in context extins, la impacarea de sine. ... evident, daca asta a dorit cumva sa spuna.
|
anakin
Postat pe 8 Ianuarie 2010 10:58
|
anakine, e complicat cu fericirea asta
sau e prea dimineata?
sau io-s blonda?
|
zambila
Postat pe 8 Ianuarie 2010 11:26
|
io am doua amendamente si nelamuriri...in rest am inteles tot...
1. e ipotent....sau impotent???
2. e metastazic (cu caracter de metastaza, dar nu neaparat o formatiune metastatica) .....sau metastatic (care tine de o metastaza, deja formata)....daca e sa ma iau dupa context....as tinde catre a doua formulare...pentru ca metastazele se intind...
|
tutankhamon
Postat pe 8 Ianuarie 2010 11:33
|
Imi place ca am reusit o adevarata avalansa de opinii. Sunteti ageri, si chiar v-ati trezit de dimineata.
Cat priveste nedumeririle literare, sintactice si morfologice exprimate, s-a inventat studiul... eventual aprofundat... Tineti-o tot asa imi place ... am incitata putin crerele... ( a se citi incitat si nu exccitat - pentru orice eventualitate... pentru a nu face abuz de fericire....)
Sincer imi place, 
|
zbor_spre_infinit____
Postat pe 8 Ianuarie 2010 14:41
|
005,
ce sincer te bucuri,cocos...
|
iasomia
Postat pe 8 Ianuarie 2010 14:45
|
ca si harap-alb cand se vedea cu spanul...
allors, du calme, 7005, crerele nu se incita doar pentru cateva cuvintele, acolo..
|
anakin
Postat pe 8 Ianuarie 2010 15:02
|
|
mamaaaaaaaa cata fericireeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee.
|
fleurdelis
Postat pe 8 Ianuarie 2010 15:11
|
De la: tutankhamon, la data 2010-01-08 11:33:39io am doua amendamente si nelamuriri...in rest am inteles tot...
1. e ipotent....sau impotent???
2. e metastazic (cu caracter de metastaza, dar nu neaparat o formatiune metastatica) .....sau metastatic (care tine de o metastaza, deja formata)....daca e sa ma iau dupa context....as tinde catre a doua formulare...pentru ca metastazele se intind...
mamii la tine toate fericirile sunt medicale??
da s'te pup
|
fleurdelis
Postat pe 8 Ianuarie 2010 15:13
|
12:07, 15 Iulie 2024
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară