Dumnezeule!!!....incep sa cred axioma aia ca...universul si prostia umana...sant infinite!!
doar ca...prostia umana...are si multe fete...in comparatie cu universul care-i...unic!! 
|
ovidiu42
Postat pe 18 Aprilie 2010 22:22
|
De la: dreamer, la data 2010-04-18 22:17:12De la: blondina_X, la data 2010-04-18 21:35:47De la: luptatoareacurajoasa, la data 2010-04-18 21:29:11De la: blondina_X, la data 2010-04-18 21:19:13uite sh eo is o persoana directa...multi nu ma suporta pt k vb pe fata nu imi place sa ii "injur" pe la spate...unii nu stiu chestia asta k nu toti is la fel Asta asa este..Fiecare om are firea lui..La fel daca ai 4 copiii..Fiecare copil are firea lui...Si trebuie sa inveti sa ii controlezi....O seara buna pa
Asa'i fiecare cu firea lui...sa nu incercam sa schimbam pe nimeni asa este corect trebe sa acceptam pe orcine asa mi se pare corect
 poate fiecare cu FIEREA LUI, firea ca firea... fierea e importanta 
daca dumneavoastra spuneti...
|
blondina_X
Postat pe 18 Aprilie 2010 22:22
|
De la: blondina_X, la data 2010-04-18 21:52:20De la: Dor_marunt, la data 2010-04-18 21:48:07Nu prea te duce nici neuronul ala ratacit. Eu cred ca a murit de plictiseala. 
Avocatu aparari fara neuroni
Ai vrut sa scrii:"avocatul apararii".
|
|
|
Doara
Postat pe 18 Aprilie 2010 22:41
|
De la: ovidiu42, la data 2010-04-18 22:22:12Dumnezeule!!!....incep sa cred axioma aia ca...universul si prostia umana...sant infinite!!
doar ca...prostia umana...are si multe fete...in comparatie cu universul care-i...unic!!
te rog frumos sa imi permiti sa comentez.este prima oara ,cand aud ca universul face parte dintr-o axioma,daca poti explica de unde ai preluat aceasta 'axioma'?.despre prostie credeam ca este doar umana.ai intalnit si arici prost?,sau tuberoza proasta?....apoi credeam ca termenul de comparatie se pune intre doua entitati ce se pot compara,dar ca sa compari prostia umana cu universul,este o aberatie,nici decum o axioma.si inchei cu observatia ca universul nu este unic,precum nici soarele,iar prostia cam cate fetze crezi ca are?
|
alexxandra
Postat pe 19 Aprilie 2010 09:38
|
|
cui ii plac oamenii directi in ce sens,cand te face cu ou si cu otet direct in fatza, sau cand iti declara direct in fatza,, cat te iubesc?in ambele situatii prefer diplomatia. eu cred ca asa se ajunge 'direct' la tinta!si iti demonstrez ca si diplomatia poate fi o metoda directa.ex;in loc sa spun direct ca X e prost,spun diplomatic ca X ,de bun ce este ,e luat drept fraier.
|
alexxandra
Postat pe 19 Aprilie 2010 09:56
|
''Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.''
ALBERT EINSTEIN
de asta auzisi donsoara alexandra ?
|
flordavis
Postat pe 19 Aprilie 2010 12:19
|
Cum ar veni, aleho, tu ai fi buna, dar toata lumea te ia drept fraiera 
|
anakin
Postat pe 19 Aprilie 2010 12:21
|
|
Mai bine direct prin telefon decat pe ocolite prin scrisori!
|
florin_c76
Postat pe 19 Aprilie 2010 12:55
|
vorbi si nea Ion, ca si el e om.. 
|
anakin
Postat pe 19 Aprilie 2010 14:06
|
iar aberatii? 
|
panty_C
Postat pe 19 Aprilie 2010 14:58
|
|
Ca de obicei la ce sa te astepti de la el!
|
florin_c76
Postat pe 19 Aprilie 2010 23:26
|
De la: Alexxandra, la data 2010-04-19 09:56:48cui ii plac oamenii directi in ce sens,cand te face cu ou si cu otet direct in fatza, sau cand iti declara direct in fatza,, cat te iubesc?in ambele situatii prefer diplomatia. eu cred ca asa se ajunge 'direct' la tinta!si iti demonstrez ca si diplomatia poate fi o metoda directa.ex;in loc sa spun direct ca X e prost,spun diplomatic ca X ,de bun ce este ,e luat drept fraier. Pai sa fii direct dar diplomat..Dar atunci cand te scoate vreun prost din papuci...Cam uiti de diplomatie...Pt ca sunt unii,care sunt chiar enervanti..Dar poti fii direct,dar diplomat cu oamenii care merita..Care si ei au bun simt..Si nu sunt rautaciosi si vorbesc oamenii pe la spate  eu ii numesc ipocriti.Si nu pot fii diplomata cu asemenea oameni...Care barfesc si sunt invidiosi si rautaciosi 
|
xenaprintesarazboinica
Postat pe 19 Aprilie 2010 23:44
|
|
Draga Irina esti o femeie matura!
|
florin_c76
Postat pe 19 Aprilie 2010 23:46
|
De la: floradavdis, la data 2010-04-19 12:19:40''Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.''
ALBERT EINSTEIN
de asta auzisi donsoara alexandra ?
nu trebuie sa fi malitioasa.am o intrebare pt tine.stiai ca multe din descoperirile stiintifice din trecut ,azi se dovedesc a fi neveridice?eu stiu bine de ce am cerut explicatiile.nu m-am trezit din somn vorbind.nu tot ce era odata batut in cuie,astazi mai are aceasi semnificatie.de pilda se spunea ca pamantul e rotund.apoi s-a dovedit ca nu este rotund.inainte se spunea ca unele planete se invart in jurul altora ,apoi s-a dovedit,ca nu era corecta presupunerea.esti sigura ca te tragi din maimuta?sau inca mai crezi in Darwinism.sau crezi ca te tragi din coasta lui Adam,sau din pamant?
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 10:27
|
Mamaaaa, Alex..!
Ai inceput cu chestii grele de dimineata.
Ti-ai baut cafeaua? ca poate asa devii putin mai diplomata.
|
picaturaderoua
Postat pe 20 Aprilie 2010 10:38
|
|
iooo...m-am gandit mult si cred ca ne tragem din coasta ta ALEXXANDRO
|
erika1
Postat pe 20 Aprilie 2010 10:42
|
De la: floradavdis, la data 2010-04-19 12:19:40''Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.''
ALBERT EINSTEIN
de asta auzisi donsoara alexandra ?
domnisoara floradavis,ti-am scris destule despre ideile gresite ale lui Albert Einstein,eventual daca mai doresti iti mai aduc ,sa ai ce sa citesti 3 ani.
Gre�elile lui Albert Einstein (1)
Teoria relativit��ii
S�mb�t�, 10 Aprilie 2010 09:19
1
digg
digg
Albert Einstein este considerat cel mai mare fizician al secolului al XX-lea. De�i descoperirile acestuia au schimbat modul �n care �n�elegem lumea, acesta a f�cut �i gre�eli. �n acest articol pute�i citi despre aceste erori, �n �n�elesul lui Steven Weinberg.
�tiin�a revine mereu pe calea adev�rului, recunosc�nd c� �i cei mai str�luci�i reprezentan�i ai ei gre�esc uneori.
Albert Einstein a fost cu certitudine cel mai mare fizician al secolului al XX-lea �i unul dintre cei mai mari oameni de �tiin�� din istorie. Poate p�rea lipsit de modestie s� vorbe�ti de gre�elile unei personalit��i de m�rimea lui Einstein, dar gre�elile f�cute de savan�ii de frunte adesea asigur� o mai bun� �n�elegere a spiritului �i preconcep�iilor timpului lor dec�t o fac succesele acestora.
De asemenea, pentru aceia dintre noi care au propriile lor gre�eli �tiin�ifice la activ, exist� o u�oar� consolare s� observi c� �nsu�i marele Einstein are gre�elile sale. Poate �i mai important, ar�t�nd c� suntem con�tien�i de gre�elile f�cute de cei mai mari dintre oamenii de �tiin�� poate fi un bun exemplu pentru aceia care urmeaz� alte presupuse c�i c�tre adev�r. Noi recunoa�tem c� cei mai importan�i predecesori ai no�tri din lumea �tiin�ei nu au fost ni�te profe�i ale c�ror scrieri trebuie studiate ca ghiduri infailibile; ace�tia au fost oameni extraordinari care au preg�tit terenul pentru o mai bun� �n�elegere a lucrurilor, de care noi beneficiem acum.
CONSTANTA COSMOLOGIC�
G�ndind despre gre�elile lui Einstein, ne vine imediat �n minte ceea ce �nsu�i Einstein a numit �ntr-o conversa�ie cu fizicianul George Gamow cea mai mare gre�eal� a vie�ii sale: introducerea constantei cosmologice. Dup� ce Einstein a definitivat formularea teoriei asupra spa�iului, timpului �i a gravita�iei - teoria general� a gravita�iei - el s-a dedicat analizei structurii spa�iu-timpului pentru �ntregul Univers. Atunci el a �nt�mpinat o problem�. Einstein presupunea c� Universul este uniform �i �n mod esen�ial static, dar ecua�iile relativit��ii generale nu p�reau s� permit� o solu�ie independent� de timp a unui Univers caracterizat de o distribu�ie uniform� a materiei. A�a c� Einstein �i-a modificat ecua�iile, incluz�nd un nou termen introduc�nd o cantitate pe care a numit-o constanta cosmologic�. Apoi s-a descoperit c� Universul nu este static, ci se afl� �n expansiune. Einstein a regretat c� �i-a mutilat teoria sa original� baz�ndu-se pe ipoteza fals� a existen�ei unui Univers static. �n plus, e posibil s� fi fost sup�rat c� a ratat �ansa de a prezice, �naintea observ�rii acestui fapt, expansiunea Universului - fapt sugerat de teoria sa.
Aceast� poveste con�ine o �nl�n�uire de erori, dar nu �i pe aceea pe care Einstein credea c� a f�cut-o. �n primul r�nd nu cred c� Einstein poate fi blamat pentru c� a presupus c� Universul este static. Cu rare excep�ii, teoreticienii trebuie s� accepte lumea ca fiind a�a cum este ea prezentat� de c�tre observatori. Vitezele sc�zute ale stelelor f�ceau de necomb�tut ideea c� Universul este static. Astfel, c�nd Willem de Sitter a propus o solu�ie alternativ� la ecua�iile lui Einstein �n 1917, acesta a folosit coordonate pentru care tensorul metric este independent de timp. Cu toate acestea �n�elesul fizic al acestor coordonate nu este evident, iar realizarea c� cosmologia diferit� a lui Sitter nu era una static� - particulele de materie �n acest model se dep�rteaz� accelerat unele de altele - a fost considerat� o sl�biciune a acestei teorii.
Universul �n expansiune
Este adev�rat c� Vesto Melvin Slipher - �n timp ce observa spectrul nebuloasei spiralate �n 1910 - a descoperit existen�a "deplas�rii c�tre ro�u" (citi�i detalii �n paragraful "Deplasarea spre ro�u a liniilor spectrale" din articolul despre func�ionarea universului), una de tipul celei care ar putea fi produse de efectul Doppler �i care ar indica existen�a unei expansiuni; dar nimeni nu �tia ce era o nebuloas� spiralat� la acel moment. A devenit clar c� o nebuloas� spiralat� era de fapt un cluster de galaxii dep�rtate din afara galaxiei noastre abia c�nd Edwin Hubble a descoperit �n 1923 cefeide �n nebuloasa Andromeda �n anul 1923.
Nu �tiu dac� Einstein �tia despre "deplasarea spre ro�u" a lui Slipher �n 1917, dar el �tia despre un lucru ce ar fi putut produce aceast� "deplasare spre ro�u" a liniilor spectrale: c�mpul gravita�ional. Trebuie recunoscut faptul c� Arthur Eddington, care a �nv��at despre teoria general� a relativit��ii �n timpul Primului R�zboi Mondial de la Sitter, a interpretat "deplasarea spre ro�u" din modelul lui Sitter ca fiind o consecin�� a expansiunii Universului.
Edwin Hubble
Cu toate acestea, expansiunea Universului nu a fost acceptat� p�n� la anun�ul din 1929 al lui Hubble despre "deplasarea spre ro�u" a galaxiilor dep�rtate. Doar atunci a �nceput s� se acorde mai mult� aten�ie modelelor despre expansiunea Universului introduse de Alexander Friedmann �n 1922, �n care nu este nevoie de nicio constant� cosmologic�. �n 1917 era �ns� foarte rezonabil c� Einstein s� considere Universul static.
Einstein a f�cut - �n mod surprinz�tor - gre�eala introducerii constantei cosmologice. De�i acest lucru a f�cut posibil� o solu�ie independent� de timp pentru ecua�iile c�mpului ale lui Einstein, solu�ia descria o stare de echilibru instabil. Constanta cosmologic� ac�ioneaz� ca o for�� de respingere care cre�te odat� cu distan�a, �n timp ce for�a de atrac�ie gravita�ional� scade odat� cu distan�a. De�i exist� o anumit� densitate a masei la care aceast� for�� de respingere echilibreaz� for�a de atrac�ie a gravita�iei, echilibrul este instabil. O u�oar� expansiune va cre�te for�a de respingere �i va descre�te for�a de atrac�ie, �n a�a fel �nc�t expansiunea va fi accelerat�. Este greu de �n�eles cum Einstein nu a observat aceast� dificultate elementar�.
Einstein a fost, de asemenea, pus �n dificultate de o idee pe care o preluase de la Ernst Mach: ideea c� fenomenul iner�iei este provocat de masele dep�rtate. Pentru a �ine iner�ia finit�, Einstein a presupus �n 1917 c� Universul trebuie s� fie finit; astfel el a a presupus c� geometria spa�ial� a Universului este aceea a unei suprafe�e sferice tridimensionale. A fost de aceea o surpriz� pentru el s� afle c� atunci c�nd particule de test sunt introduse �n Universul gol din modelul lui Sitter, acestea prezentau toate propriet��ile iner�iei. �n teoria general� a relativit��ii masele obiectelor dep�rtate nu sunt cauza iner�iei, astfel ele afecteaz� alegerea sistemelor iner�iale. Dar aceast� eroare a fost una inofensiv�. A�a cum Einstein a ar�tat �n 1917, presupunerea c� Universul este static, iar nu cea c� acesta este finit, a f�cut necesar� introducerea constantei cosmologice
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 10:46
|
De la: erika1, la data 2010-04-20 10:42:59iooo...m-am gandit mult si cred ca ne tragem din coasta ta ALEXXANDRO
De la: floradavdis, la data 2010-04-19 12:19:40''Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.''
ALBERT EINSTEIN
de asta auzisi donsoara alexandra ?
domnisoara floradavis,ti-am scris destule despre ideile gresite ale lui Albert Einstein,eventual daca mai doresti iti mai aduc ,sa ai ce sa citesti 3 ani.
Gre�elile lui Albert Einstein (1)
Teoria relativit��ii
S�mb�t�, 10 Aprilie 2010 09:19
1
digg
digg
Albert Einstein este considerat cel mai mare fizician al secolului al XX-lea. De�i descoperirile acestuia au schimbat modul �n care �n�elegem lumea, acesta a f�cut �i gre�eli. �n acest articol pute�i citi despre aceste erori, �n �n�elesul lui Steven Weinberg.
�tiin�a revine mereu pe calea adev�rului, recunosc�nd c� �i cei mai str�luci�i reprezentan�i ai ei gre�esc uneori.
Albert Einstein a fost cu certitudine cel mai mare fizician al secolului al XX-lea �i unul dintre cei mai mari oameni de �tiin�� din istorie. Poate p�rea lipsit de modestie s� vorbe�ti de gre�elile unei personalit��i de m�rimea lui Einstein, dar gre�elile f�cute de savan�ii de frunte adesea asigur� o mai bun� �n�elegere a spiritului �i preconcep�iilor timpului lor dec�t o fac succesele acestora.
De asemenea, pentru aceia dintre noi care au propriile lor gre�eli �tiin�ifice la activ, exist� o u�oar� consolare s� observi c� �nsu�i marele Einstein are gre�elile sale. Poate �i mai important, ar�t�nd c� suntem con�tien�i de gre�elile f�cute de cei mai mari dintre oamenii de �tiin�� poate fi un bun exemplu pentru aceia care urmeaz� alte presupuse c�i c�tre adev�r. Noi recunoa�tem c� cei mai importan�i predecesori ai no�tri din lumea �tiin�ei nu au fost ni�te profe�i ale c�ror scrieri trebuie studiate ca ghiduri infailibile; ace�tia au fost oameni extraordinari care au preg�tit terenul pentru o mai bun� �n�elegere a lucrurilor, de care noi beneficiem acum.
CONSTANTA COSMOLOGIC�
G�ndind despre gre�elile lui Einstein, ne vine imediat �n minte ceea ce �nsu�i Einstein a numit �ntr-o conversa�ie cu fizicianul George Gamow cea mai mare gre�eal� a vie�ii sale: introducerea constantei cosmologice. Dup� ce Einstein a definitivat formularea teoriei asupra spa�iului, timpului �i a gravita�iei - teoria general� a gravita�iei - el s-a dedicat analizei structurii spa�iu-timpului pentru �ntregul Univers. Atunci el a �nt�mpinat o problem�. Einstein presupunea c� Universul este uniform �i �n mod esen�ial static, dar ecua�iile relativit��ii generale nu p�reau s� permit� o solu�ie independent� de timp a unui Univers caracterizat de o distribu�ie uniform� a materiei. A�a c� Einstein �i-a modificat ecua�iile, incluz�nd un nou termen introduc�nd o cantitate pe care a numit-o constanta cosmologic�. Apoi s-a descoperit c� Universul nu este static, ci se afl� �n expansiune. Einstein a regretat c� �i-a mutilat teoria sa original� baz�ndu-se pe ipoteza fals� a existen�ei unui Univers static. �n plus, e posibil s� fi fost sup�rat c� a ratat �ansa de a prezice, �naintea observ�rii acestui fapt, expansiunea Universului - fapt sugerat de teoria sa.
Aceast� poveste con�ine o �nl�n�uire de erori, dar nu �i pe aceea pe care Einstein credea c� a f�cut-o. �n primul r�nd nu cred c� Einstein poate fi blamat pentru c� a presupus c� Universul este static. Cu rare excep�ii, teoreticienii trebuie s� accepte lumea ca fiind a�a cum este ea prezentat� de c�tre observatori. Vitezele sc�zute ale stelelor f�ceau de necomb�tut ideea c� Universul este static. Astfel, c�nd Willem de Sitter a propus o solu�ie alternativ� la ecua�iile lui Einstein �n 1917, acesta a folosit coordonate pentru care tensorul metric este independent de timp. Cu toate acestea �n�elesul fizic al acestor coordonate nu este evident, iar realizarea c� cosmologia diferit� a lui Sitter nu era una static� - particulele de materie �n acest model se dep�rteaz� accelerat unele de altele - a fost considerat� o sl�biciune a acestei teorii.
Universul �n expansiune
Este adev�rat c� Vesto Melvin Slipher - �n timp ce observa spectrul nebuloasei spiralate �n 1910 - a descoperit existen�a "deplas�rii c�tre ro�u" (citi�i detalii �n paragraful "Deplasarea spre ro�u a liniilor spectrale" din articolul despre func�ionarea universului), una de tipul celei care ar putea fi produse de efectul Doppler �i care ar indica existen�a unei expansiuni; dar nimeni nu �tia ce era o nebuloas� spiralat� la acel moment. A devenit clar c� o nebuloas� spiralat� era de fapt un cluster de galaxii dep�rtate din afara galaxiei noastre abia c�nd Edwin Hubble a descoperit �n 1923 cefeide �n nebuloasa Andromeda �n anul 1923.
Nu �tiu dac� Einstein �tia despre "deplasarea spre ro�u" a lui Slipher �n 1917, dar el �tia despre un lucru ce ar fi putut produce aceast� "deplasare spre ro�u" a liniilor spectrale: c�mpul gravita�ional. Trebuie recunoscut faptul c� Arthur Eddington, care a �nv��at despre teoria general� a relativit��ii �n timpul Primului R�zboi Mondial de la Sitter, a interpretat "deplasarea spre ro�u" din modelul lui Sitter ca fiind o consecin�� a expansiunii Universului.
Edwin Hubble
Cu toate acestea, expansiunea Universului nu a fost acceptat� p�n� la anun�ul din 1929 al lui Hubble despre "deplasarea spre ro�u" a galaxiilor dep�rtate. Doar atunci a �nceput s� se acorde mai mult� aten�ie modelelor despre expansiunea Universului introduse de Alexander Friedmann �n 1922, �n care nu este nevoie de nicio constant� cosmologic�. �n 1917 era �ns� foarte rezonabil c� Einstein s� considere Universul static.
Einstein a f�cut - �n mod surprinz�tor - gre�eala introducerii constantei cosmologice. De�i acest lucru a f�cut posibil� o solu�ie independent� de timp pentru ecua�iile c�mpului ale lui Einstein, solu�ia descria o stare de echilibru instabil. Constanta cosmologic� ac�ioneaz� ca o for�� de respingere care cre�te odat� cu distan�a, �n timp ce for�a de atrac�ie gravita�ional� scade odat� cu distan�a. De�i exist� o anumit� densitate a masei la care aceast� for�� de respingere echilibreaz� for�a de atrac�ie a gravita�iei, echilibrul este instabil. O u�oar� expansiune va cre�te for�a de respingere �i va descre�te for�a de atrac�ie, �n a�a fel �nc�t expansiunea va fi accelerat�. Este greu de �n�eles cum Einstein nu a observat aceast� dificultate elementar�.
Einstein a fost, de asemenea, pus �n dificultate de o idee pe care o preluase de la Ernst Mach: ideea c� fenomenul iner�iei este provocat de masele dep�rtate. Pentru a �ine iner�ia finit�, Einstein a presupus �n 1917 c� Universul trebuie s� fie finit; astfel el a a presupus c� geometria spa�ial� a Universului este aceea a unei suprafe�e sferice tridimensionale. A fost de aceea o surpriz� pentru el s� afle c� atunci c�nd particule de test sunt introduse �n Universul gol din modelul lui Sitter, acestea prezentau toate propriet��ile iner�iei. �n teoria general� a relativit��ii masele obiectelor dep�rtate nu sunt cauza iner�iei, astfel ele afecteaz� alegerea sistemelor iner�iale. Dar aceast� eroare a fost una inofensiv�. A�a cum Einstein a ar�tat �n 1917, presupunerea c� Universul este static, iar nu cea c� acesta este finit, a f�cut necesar� introducerea constantei cosmologice
inainte sa vb citeste;
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 10:50
|
De la: anakin, la data 2010-04-19 12:21:58Cum ar veni, aleho, tu ai fi buna, dar toata lumea te ia drept fraiera
sa vedem cine este fraier domnule!!inainte sa va dati atotstiutori,studiati.iti dau si tie tema de studiat.poate asa vei invata sa nu vb inainte sa te documentezi.De la: floradavdis, la data 2010-04-19 12:19:40''Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.''
ALBERT EINSTEIN
de asta auzisi donsoara alexandra ?
domnisoara floradavis,ti-am scris destule despre ideile gresite ale lui Albert Einstein,eventual daca mai doresti iti mai aduc ,sa ai ce sa citesti 3 ani.
Gre�elile lui Albert Einstein (1)
Teoria relativit��ii
S�mb�t�, 10 Aprilie 2010 09:19
1
digg
digg
Albert Einstein este considerat cel mai mare fizician al secolului al XX-lea. De�i descoperirile acestuia au schimbat modul �n care �n�elegem lumea, acesta a f�cut �i gre�eli. �n acest articol pute�i citi despre aceste erori, �n �n�elesul lui Steven Weinberg.
�tiin�a revine mereu pe calea adev�rului, recunosc�nd c� �i cei mai str�luci�i reprezentan�i ai ei gre�esc uneori.
Albert Einstein a fost cu certitudine cel mai mare fizician al secolului al XX-lea �i unul dintre cei mai mari oameni de �tiin�� din istorie. Poate p�rea lipsit de modestie s� vorbe�ti de gre�elile unei personalit��i de m�rimea lui Einstein, dar gre�elile f�cute de savan�ii de frunte adesea asigur� o mai bun� �n�elegere a spiritului �i preconcep�iilor timpului lor dec�t o fac succesele acestora.
De asemenea, pentru aceia dintre noi care au propriile lor gre�eli �tiin�ifice la activ, exist� o u�oar� consolare s� observi c� �nsu�i marele Einstein are gre�elile sale. Poate �i mai important, ar�t�nd c� suntem con�tien�i de gre�elile f�cute de cei mai mari dintre oamenii de �tiin�� poate fi un bun exemplu pentru aceia care urmeaz� alte presupuse c�i c�tre adev�r. Noi recunoa�tem c� cei mai importan�i predecesori ai no�tri din lumea �tiin�ei nu au fost ni�te profe�i ale c�ror scrieri trebuie studiate ca ghiduri infailibile; ace�tia au fost oameni extraordinari care au preg�tit terenul pentru o mai bun� �n�elegere a lucrurilor, de care noi beneficiem acum.
CONSTANTA COSMOLOGIC�
G�ndind despre gre�elile lui Einstein, ne vine imediat �n minte ceea ce �nsu�i Einstein a numit �ntr-o conversa�ie cu fizicianul George Gamow cea mai mare gre�eal� a vie�ii sale: introducerea constantei cosmologice. Dup� ce Einstein a definitivat formularea teoriei asupra spa�iului, timpului �i a gravita�iei - teoria general� a gravita�iei - el s-a dedicat analizei structurii spa�iu-timpului pentru �ntregul Univers. Atunci el a �nt�mpinat o problem�. Einstein presupunea c� Universul este uniform �i �n mod esen�ial static, dar ecua�iile relativit��ii generale nu p�reau s� permit� o solu�ie independent� de timp a unui Univers caracterizat de o distribu�ie uniform� a materiei. A�a c� Einstein �i-a modificat ecua�iile, incluz�nd un nou termen introduc�nd o cantitate pe care a numit-o constanta cosmologic�. Apoi s-a descoperit c� Universul nu este static, ci se afl� �n expansiune. Einstein a regretat c� �i-a mutilat teoria sa original� baz�ndu-se pe ipoteza fals� a existen�ei unui Univers static. �n plus, e posibil s� fi fost sup�rat c� a ratat �ansa de a prezice, �naintea observ�rii acestui fapt, expansiunea Universului - fapt sugerat de teoria sa.
Aceast� poveste con�ine o �nl�n�uire de erori, dar nu �i pe aceea pe care Einstein credea c� a f�cut-o. �n primul r�nd nu cred c� Einstein poate fi blamat pentru c� a presupus c� Universul este static. Cu rare excep�ii, teoreticienii trebuie s� accepte lumea ca fiind a�a cum este ea prezentat� de c�tre observatori. Vitezele sc�zute ale stelelor f�ceau de necomb�tut ideea c� Universul este static. Astfel, c�nd Willem de Sitter a propus o solu�ie alternativ� la ecua�iile lui Einstein �n 1917, acesta a folosit coordonate pentru care tensorul metric este independent de timp. Cu toate acestea �n�elesul fizic al acestor coordonate nu este evident, iar realizarea c� cosmologia diferit� a lui Sitter nu era una static� - particulele de materie �n acest model se dep�rteaz� accelerat unele de altele - a fost considerat� o sl�biciune a acestei teorii.
Universul �n expansiune
Este adev�rat c� Vesto Melvin Slipher - �n timp ce observa spectrul nebuloasei spiralate �n 1910 - a descoperit existen�a "deplas�rii c�tre ro�u" (citi�i detalii �n paragraful "Deplasarea spre ro�u a liniilor spectrale" din articolul despre func�ionarea universului), una de tipul celei care ar putea fi produse de efectul Doppler �i care ar indica existen�a unei expansiuni; dar nimeni nu �tia ce era o nebuloas� spiralat� la acel moment. A devenit clar c� o nebuloas� spiralat� era de fapt un cluster de galaxii dep�rtate din afara galaxiei noastre abia c�nd Edwin Hubble a descoperit �n 1923 cefeide �n nebuloasa Andromeda �n anul 1923.
Nu �tiu dac� Einstein �tia despre "deplasarea spre ro�u" a lui Slipher �n 1917, dar el �tia despre un lucru ce ar fi putut produce aceast� "deplasare spre ro�u" a liniilor spectrale: c�mpul gravita�ional. Trebuie recunoscut faptul c� Arthur Eddington, care a �nv��at despre teoria general� a relativit��ii �n timpul Primului R�zboi Mondial de la Sitter, a interpretat "deplasarea spre ro�u" din modelul lui Sitter ca fiind o consecin�� a expansiunii Universului.
Edwin Hubble
Cu toate acestea, expansiunea Universului nu a fost acceptat� p�n� la anun�ul din 1929 al lui Hubble despre "deplasarea spre ro�u" a galaxiilor dep�rtate. Doar atunci a �nceput s� se acorde mai mult� aten�ie modelelor despre expansiunea Universului introduse de Alexander Friedmann �n 1922, �n care nu este nevoie de nicio constant� cosmologic�. �n 1917 era �ns� foarte rezonabil c� Einstein s� considere Universul static.
Einstein a f�cut - �n mod surprinz�tor - gre�eala introducerii constantei cosmologice. De�i acest lucru a f�cut posibil� o solu�ie independent� de timp pentru ecua�iile c�mpului ale lui Einstein, solu�ia descria o stare de echilibru instabil. Constanta cosmologic� ac�ioneaz� ca o for�� de respingere care cre�te odat� cu distan�a, �n timp ce for�a de atrac�ie gravita�ional� scade odat� cu distan�a. De�i exist� o anumit� densitate a masei la care aceast� for�� de respingere echilibreaz� for�a de atrac�ie a gravita�iei, echilibrul este instabil. O u�oar� expansiune va cre�te for�a de respingere �i va descre�te for�a de atrac�ie, �n a�a fel �nc�t expansiunea va fi accelerat�. Este greu de �n�eles cum Einstein nu a observat aceast� dificultate elementar�.
Einstein a fost, de asemenea, pus �n dificultate de o idee pe care o preluase de la Ernst Mach: ideea c� fenomenul iner�iei este provocat de masele dep�rtate. Pentru a �ine iner�ia finit�, Einstein a presupus �n 1917 c� Universul trebuie s� fie finit; astfel el a a presupus c� geometria spa�ial� a Universului este aceea a unei suprafe�e sferice tridimensionale. A fost de aceea o surpriz� pentru el s� afle c� atunci c�nd particule de test sunt introduse �n Universul gol din modelul lui Sitter, acestea prezentau toate propriet��ile iner�iei. �n teoria general� a relativit��ii masele obiectelor dep�rtate nu sunt cauza iner�iei, astfel ele afecteaz� alegerea sistemelor iner�iale. Dar aceast� eroare a fost una inofensiv�. A�a cum Einstein a ar�tat �n 1917, presupunerea c� Universul este static, iar nu cea c� acesta este finit, a f�cut necesar� introducerea constantei cosmologice
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 10:54
|
|
|
carmencita_yulyana
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:01
|
De la: Alexxandra, la data 2010-04-19 09:38:48De la: ovidiu42, la data 2010-04-18 22:22:12Dumnezeule!!!....incep sa cred axioma aia ca...universul si prostia umana...sant infinite!!
doar ca...prostia umana...are si multe fete...in comparatie cu universul care-i...unic!!
te rog frumos sa imi permiti sa comentez.este prima oara ,cand aud ca universul face parte dintr-o axioma,daca poti explica de unde ai preluat aceasta 'axioma'?.despre prostie credeam ca este doar umana.ai intalnit si arici prost?,sau tuberoza proasta?....apoi credeam ca termenul de comparatie se pune intre doua entitati ce se pot compara,dar ca sa compari prostia umana cu universul,este o aberatie,nici decum o axioma.si inchei cu observatia ca universul nu este unic,precum nici soarele,iar prostia cam cate fetze crezi ca are?
greseli facute de Albert Einstein
De la: floradavdis, la data 2010-04-19 12:19:40''Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.''
ALBERT EINSTEIN
de asta auzisi donsoara alexandra ?
domnisoara floradavis,ti-am scris destule despre ideile gresite ale lui Albert Einstein,eventual daca mai doresti iti mai aduc ,sa ai ce sa citesti 3 ani.
Gre�elile lui Albert Einstein (1)
Teoria relativit��ii
S�mb�t�, 10 Aprilie 2010 09:19
1
digg
digg
Albert Einstein este considerat cel mai mare fizician al secolului al XX-lea. De�i descoperirile acestuia au schimbat modul �n care �n�elegem lumea, acesta a f�cut �i gre�eli. �n acest articol pute�i citi despre aceste erori, �n �n�elesul lui Steven Weinberg.
�tiin�a revine mereu pe calea adev�rului, recunosc�nd c� �i cei mai str�luci�i reprezentan�i ai ei gre�esc uneori.
Albert Einstein a fost cu certitudine cel mai mare fizician al secolului al XX-lea �i unul dintre cei mai mari oameni de �tiin�� din istorie. Poate p�rea lipsit de modestie s� vorbe�ti de gre�elile unei personalit��i de m�rimea lui Einstein, dar gre�elile f�cute de savan�ii de frunte adesea asigur� o mai bun� �n�elegere a spiritului �i preconcep�iilor timpului lor dec�t o fac succesele acestora.
De asemenea, pentru aceia dintre noi care au propriile lor gre�eli �tiin�ifice la activ, exist� o u�oar� consolare s� observi c� �nsu�i marele Einstein are gre�elile sale. Poate �i mai important, ar�t�nd c� suntem con�tien�i de gre�elile f�cute de cei mai mari dintre oamenii de �tiin�� poate fi un bun exemplu pentru aceia care urmeaz� alte presupuse c�i c�tre adev�r. Noi recunoa�tem c� cei mai importan�i predecesori ai no�tri din lumea �tiin�ei nu au fost ni�te profe�i ale c�ror scrieri trebuie studiate ca ghiduri infailibile; ace�tia au fost oameni extraordinari care au preg�tit terenul pentru o mai bun� �n�elegere a lucrurilor, de care noi beneficiem acum.
CONSTANTA COSMOLOGIC�
G�ndind despre gre�elile lui Einstein, ne vine imediat �n minte ceea ce �nsu�i Einstein a numit �ntr-o conversa�ie cu fizicianul George Gamow cea mai mare gre�eal� a vie�ii sale: introducerea constantei cosmologice. Dup� ce Einstein a definitivat formularea teoriei asupra spa�iului, timpului �i a gravita�iei - teoria general� a gravita�iei - el s-a dedicat analizei structurii spa�iu-timpului pentru �ntregul Univers. Atunci el a �nt�mpinat o problem�. Einstein presupunea c� Universul este uniform �i �n mod esen�ial static, dar ecua�iile relativit��ii generale nu p�reau s� permit� o solu�ie independent� de timp a unui Univers caracterizat de o distribu�ie uniform� a materiei. A�a c� Einstein �i-a modificat ecua�iile, incluz�nd un nou termen introduc�nd o cantitate pe care a numit-o constanta cosmologic�. Apoi s-a descoperit c� Universul nu este static, ci se afl� �n expansiune. Einstein a regretat c� �i-a mutilat teoria sa original� baz�ndu-se pe ipoteza fals� a existen�ei unui Univers static. �n plus, e posibil s� fi fost sup�rat c� a ratat �ansa de a prezice, �naintea observ�rii acestui fapt, expansiunea Universului - fapt sugerat de teoria sa.
Aceast� poveste con�ine o �nl�n�uire de erori, dar nu �i pe aceea pe care Einstein credea c� a f�cut-o. �n primul r�nd nu cred c� Einstein poate fi blamat pentru c� a presupus c� Universul este static. Cu rare excep�ii, teoreticienii trebuie s� accepte lumea ca fiind a�a cum este ea prezentat� de c�tre observatori. Vitezele sc�zute ale stelelor f�ceau de necomb�tut ideea c� Universul este static. Astfel, c�nd Willem de Sitter a propus o solu�ie alternativ� la ecua�iile lui Einstein �n 1917, acesta a folosit coordonate pentru care tensorul metric este independent de timp. Cu toate acestea �n�elesul fizic al acestor coordonate nu este evident, iar realizarea c� cosmologia diferit� a lui Sitter nu era una static� - particulele de materie �n acest model se dep�rteaz� accelerat unele de altele - a fost considerat� o sl�biciune a acestei teorii.
Universul �n expansiune
Este adev�rat c� Vesto Melvin Slipher - �n timp ce observa spectrul nebuloasei spiralate �n 1910 - a descoperit existen�a "deplas�rii c�tre ro�u" (citi�i detalii �n paragraful "Deplasarea spre ro�u a liniilor spectrale" din articolul despre func�ionarea universului), una de tipul celei care ar putea fi produse de efectul Doppler �i care ar indica existen�a unei expansiuni; dar nimeni nu �tia ce era o nebuloas� spiralat� la acel moment. A devenit clar c� o nebuloas� spiralat� era de fapt un cluster de galaxii dep�rtate din afara galaxiei noastre abia c�nd Edwin Hubble a descoperit �n 1923 cefeide �n nebuloasa Andromeda �n anul 1923.
Nu �tiu dac� Einstein �tia despre "deplasarea spre ro�u" a lui Slipher �n 1917, dar el �tia despre un lucru ce ar fi putut produce aceast� "deplasare spre ro�u" a liniilor spectrale: c�mpul gravita�ional. Trebuie recunoscut faptul c� Arthur Eddington, care a �nv��at despre teoria general� a relativit��ii �n timpul Primului R�zboi Mondial de la Sitter, a interpretat "deplasarea spre ro�u" din modelul lui Sitter ca fiind o consecin�� a expansiunii Universului.
Edwin Hubble
Cu toate acestea, expansiunea Universului nu a fost acceptat� p�n� la anun�ul din 1929 al lui Hubble despre "deplasarea spre ro�u" a galaxiilor dep�rtate. Doar atunci a �nceput s� se acorde mai mult� aten�ie modelelor despre expansiunea Universului introduse de Alexander Friedmann �n 1922, �n care nu este nevoie de nicio constant� cosmologic�. �n 1917 era �ns� foarte rezonabil c� Einstein s� considere Universul static.
Einstein a f�cut - �n mod surprinz�tor - gre�eala introducerii constantei cosmologice. De�i acest lucru a f�cut posibil� o solu�ie independent� de timp pentru ecua�iile c�mpului ale lui Einstein, solu�ia descria o stare de echilibru instabil. Constanta cosmologic� ac�ioneaz� ca o for�� de respingere care cre�te odat� cu distan�a, �n timp ce for�a de atrac�ie gravita�ional� scade odat� cu distan�a. De�i exist� o anumit� densitate a masei la care aceast� for�� de respingere echilibreaz� for�a de atrac�ie a gravita�iei, echilibrul este instabil. O u�oar� expansiune va cre�te for�a de respingere �i va descre�te for�a de atrac�ie, �n a�a fel �nc�t expansiunea va fi accelerat�. Este greu de �n�eles cum Einstein nu a observat aceast� dificultate elementar�.
Einstein a fost, de asemenea, pus �n dificultate de o idee pe care o preluase de la Ernst Mach: ideea c� fenomenul iner�iei este provocat de masele dep�rtate. Pentru a �ine iner�ia finit�, Einstein a presupus �n 1917 c� Universul trebuie s� fie finit; astfel el a a presupus c� geometria spa�ial� a Universului este aceea a unei suprafe�e sferice tridimensionale. A fost de aceea o surpriz� pentru el s� afle c� atunci c�nd particule de test sunt introduse �n Universul gol din modelul lui Sitter, acestea prezentau toate propriet��ile iner�iei. �n teoria general� a relativit��ii masele obiectelor dep�rtate nu sunt cauza iner�iei, astfel ele afecteaz� alegerea sistemelor iner�iale. Dar aceast� eroare a fost una inofensiv�. A�a cum Einstein a ar�tat �n 1917, presupunerea c� Universul este static, iar nu cea c� acesta este finit, a f�cut necesar� introducerea constantei cosmologice
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:01
|
eu vorbeam despre prostie fato si nu despre greselile lui Einstein ....si daca nu iti place de acest domn atunci rectific ...
Io tot cred ca prostia este infinita ,la fel ca si explicatiile tale inutile care nu reflecta decat o inteligenta copy=paste atunci cand primesti''lovitura de gratie sub centura ''
mai lasa-ne ... 
|
flordavis
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:02
|
Doamne, alehandro, ce plictisitoare esti! 
|
Tylly
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:03
|
hai ma cell,recunoaste ca fata e mai desteapta decat Einstein
|
erika1
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:19
|
De la: floradavdis, la data 2010-04-20 11:02:05eu vorbeam despre prostie fato si nu despre greselile lui Einstein ....si daca nu iti place de acest domn atunci rectific ...
Io tot cred ca prostia este infinita ,la fel ca si explicatiile tale inutile care nu reflecta decat o inteligenta copy=paste atunci cand primesti''lovitura de gratie sub centura ''
mai lasa-ne ...
incercati,sa luati lucrurile bune din ce vi se intampla.eu am incercat sa va feresc,sa discutati asemenea subiecte intr-un grup evoluat,inainte sa va documentati.dar sigur nu este o greseala zicala cu facerea de bine si .......!!!
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:39
|
De la: floradavdis, la data 2010-04-19 12:19:40''Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.''
ALBERT EINSTEIN
de asta auzisi donsoara alexandra ?
reciteste la ce te refereai.am o intrebare totusi.cu ce intrumente masori universul si prostia?nu mai lua de capatai vb altuia.te rog sa ma luminezi care sunt instrumentele de masurare la ceea ce faci referire?
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:45
|
ce naiba sa masori mai fato mai ?? daca ceva e infinit adica e nemasurabil mai fetitzo ....
tu gandesti ce zici ce dracu ca ma scoti din toate alea ...
iti dau un ex : explicatiile tale sunt infinite draga mea ..ca nu se stie unde naiba se vor termina ..deci nemasurabile,deci infinite .. papucii lui de neuron al tau de nu intelege
understood ? 
|
flordavis
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:56
|
De la: floradavdis, la data 2010-04-20 11:56:30ce naiba sa masori mai fato mai ?? daca ceva e infinit adica e nemasurabil mai fetitzo ....
tu gandesti ce zici ce dracu ca ma scoti din toate alea ...
iti dau un ex : explicatiile tale sunt infinite draga mea ..ca nu se stie unde naiba se vor termina ..deci nemasurabile,deci infinite .. papucii lui de neuron al tau de nu intelege
understood ?
doamne cata ignoranta!nimic nu este nemasurabil!!am impresia ca sunt intr-un film de proasta calitate,cand te vad cum insisti in nestiinta ta.te-am prins intre corzi si nu poti sa cedezi?de fraza 'nimic nu se pierde ,totul se transforma',ai auzit?ai auzit de 3D?ai auzit de tot unitar?sti cate universuri exista?care dintre ele este infinit?ai auzit de fizica cuantica?nu mai fi malitioasa ,ca nu ai motive.eu iti vb civilizat,incearca sa joci cu aceleasi instrumente.
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 12:34
|
esti in delir fato iti zic eu ...nu am auzit de 3D ,nici de fizica cuantica habar nu am ..pe tine te ajuta la ceva toate astea cand inca nu ai invatat bine cum sa folosesti punctele de ortografie ?
o dai din una in alta ,fara nici un sens ,esti un penibil total
..aa..m-am gandit mai bine si tot cred ca prostia ta este nemasurabila
vezi ce diplomata sunt cu tine?sa nu mai zici ca nu joc cinstit ..
|
flordavis
Postat pe 20 Aprilie 2010 12:47
|
|
flora, iti pierzi timpul, crede-ma
|
zambila
Postat pe 20 Aprilie 2010 12:49
|
12:07, 15 Iulie 2024
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară