soacrele astea....

sau zi-i si tu ce facea tatal tau si el nu face (vezi ce zice, cum se simte)
ruschita
Postat pe 23 Martie 2009 17:51
karinaadela poate ar trebui sa-i spui pur si simplu ca te deranjeaza sa fii comparata mereu cu mama lui si va intelege...oricum nici soacra mea nu mai este din nefericire si sunt sigura ca niciodata nu o sa pot face "bunatatile " pe care le gatea ea poate doar cu cursuri de bucatar dar numai de asta nu mai am eu timp acum. eu cred ca-i este foarte tare dor de ea si din cauza asta incearca mereu sa-i tina imaginea vie vorbeste cu el si afla care-i problema lui ca sincer nu cred ca ti-o spune cu rautate.Pupici
SEBY1YEAR
Postat pe 25 Martie 2009 12:13
Inainte,cand eram proaspat casatoriti il lasam pe el sa planuiasca iesirile de duminica.Si ghiciti,unde ma scotea sotu la plimbare duminica dupa amiaza??LA mormantul lu ma`sa!!!!O duminica asa,urmatoarea tot asa,pana m-am enervat eu si n-am mai vrut
kidz000353
Postat pe 25 Martie 2009 15:41
Aoleu ce sinistru niciodata nu am suportat cimitirele da' sa mai fac si plimbari cu persoana iubita prin ele...
SEBY1YEAR
Postat pe 26 Martie 2009 10:18
da, cred ca are o problema omul, ar trebui sa se fi obisnuit deja cu gandul, doar e om in toata firea:aste este , cu totii ne ducem odata si odata, nu poti sa stai sa jelesti toata viata si sa traiesti in trecut :nici vizitele la mormant, nici placintele si nici sarmalele nu pot da timpul inapoi
ruschita
Postat pe 26 Martie 2009 10:30
Dupa cate am tras si inca mai trag de pe urma ei nici nu vreau sa mai aud de soacra-mea. De 3 ani nu ne-am mai intalnit si nici nu are ce cauta pe la mine asa ca sa stea la ea acasa si sa-si vada de viata ei.
artimizzia
Postat pe 8 Aprilie 2009 14:21
eu sunt in spania deocamdata stau in casa cu soacra mea dar ne intelegem foarte bine ba chiar vrea sa fac totul ma refer de ale casii mie imi spune sa stau cu fata si vreau sa mentionez ca are 70 de ani cand este de stat cu copilul sta fara nici un fel de discutie ce vreau aia face dar este prea buna mai rar asa soacre
kidz000609
Postat pe 8 Aprilie 2009 14:59
si cat despre sotul meu nu este asa mofturos nu fac niciodata mancare duminica dar nu pt ca nu vreau ci pt ca iesim pe afara si mancam mai mult racituri sau mancam pe afara unde ne ducem
kidz000609
Postat pe 8 Aprilie 2009 15:02
eu stau impreuna cu socrii in italia(tot romani si ei)dar va pot spune ca nu cred ca exista pe lumea asta o soacra mai proasta ca a mea.cred ca e unicata eu de 6 ani de cand stau cu ea nu cred ca mam inteles bine o saptamana.ce e mai rau e ca eu sunt singura iar sotul e cu ei,cu toata familia.cel putin cand vine mama la mine in fiecare an in vizita de fiecare data pleaca plangand cand vede cum se comporta cu mine
ariana_kidz
Postat pe 5 Mai 2009 16:48
ce-ti este si cu soacrele astea? nu ai intrebat-o care e problema ei de se comporta urat? ce o costa sa se comporte frumos?oricum parerea mea e ca o relatie armonioasa intre soacra si nora mai rar
SEBY1YEAR
Postat pe 7 Mai 2009 13:07
si eu zic la fel!ce motive or avea de sunt asa de rautacioase nu stiu!ca doar au fost si ele nurori nu?
silviatatu
Postat pe 7 Mai 2009 14:50
pai acuma se razbuna
pinicuta
Postat pe 7 Mai 2009 14:58
asa o sa o lungim la infinit cu relatia soacra-nora-soacra ca orice nora va deveni si ea pana la urma o soacra...
SEBY1YEAR
Postat pe 8 Mai 2009 13:04
buna,am si eu o soacra la care-i zic ,,mama "desi e italiana,sotul meu e italian! m-a acceptat din prima vizita acasa la ei,cand eram prietena cu fiul ei,nu a avut nimic de zis nici de diferenta de varsta...eu sunt mai mare cu 2ani si jumatate decat sotul! probabil si pt ca nu ne vedem decat rar ne intelegem bine,cand mergem acasa la ei,au 3 camere si sunt in 5...socrul doarme pe saltea in bucatarie si soacra pe saltea in camera cumnatei iar noua ne lasa dormitorul mare,doar pt noi! dimineata cand ne trezeam ne aducea micul dejun la pat,asa face si cu cumnata,nu ma lasa sa fac nimic,nimic...hainele le punem in cosul de rufe si in max 2 zile le gasim pe fotoliu calcate si impaturate,mancare ea ne face,nu ne lasa nici sa cumparam ce se gateste,facem lista cu ce am vrea si ne cumpara ea...ce mai...ne rasfata! si sa nu credeti ca sotul meu fiind crescut asa rasfatat este unul care asteapta rasfat mai departe...nu...l-a educat responsabil,stie sa gateasca,de fapt el gateste mai mult acasa la noi ca mancarea romaneasca nu-i place,decat putine mancaruri,asa ca eu nu ma dau inapoi de la mancarea italiana ,acum de cand avem si fetita este si mai activ,nu se da inapoi de la a da cu aspiratorul sau a sterge praful...imi pare nespus de rau ca soacra si socrul nu si-au cunoscut inca nepoata,speram sa vina la botez in romania,la nunta au fost 10 pers din fam lui din it! de fiecare data cand ne suna vrea sa vb si cu mine nu numai cu fiul ei! o admir si o respect si merita pe deplin sa-i zic MAMA!
marirai
Postat pe 14 Iunie 2009 12:24
UAU ! IMPRESIONANT MARIRAI ! MAI RAR SOACRA CA A TA NICI A MEA NU-I CHIAR REA DAR TOT SOACRA ESTE, NU AM REUSIT NICIODATA SA MA APROPII PREA MULT DE EA NU SE BAGA IN RELATIA NOASTRA AS FACE PACAT DAR..... CEVA LIPSESTE
ACUM M-AM OBISNUIT CU EA DAR LA INCEPUT CHIAR SUFEREAM , NU PREA AVEAM MINTE DAR ACUM.... DE AJUTAT NE AJUTA DAR MI-AS FI DORIT SA-MI FIE CA O MAMA, VISEZ, NU ?
BAFTA CU SOACRELE FETELOR !
SAMIA
Postat pe 14 Iunie 2009 12:37
Anyyta,la noi este si faptul ca ne vedem f rar,asa ne intalnim cu drag...stam max 2 saptamani acasa si apoi iar nu ne mai vede 3-4 luni...e drept ar putea fi rea si asa...dar nu e...la inceput ma deranja putin ca vroia sa stie unde mergeam...dar mi-a explicat sotul ca asa a fost de mic....zicea ca daca doamne fereste se intampla ceva sa stie de unde sa-l cheme...si apoi nu o mai lasam sa intrebe ca-i ziceam eu dinainte...acum mergem acolo sau acolo...si era multumita si ea si nu vad de ce sa nu-i fi zis...ca oricum nu venea dupa noi si nu ma deranja cu nimic faptul ca stia unde suntem! eu cred ca depinde putin si de nurori relatia asta...pt ca si eu daca as fi repezit-o ca de fapt ce o intereseaza unde mergem...nu cred ca-n dimineata urmatoare imi mai aducea micul dejun...
marirai
Postat pe 14 Iunie 2009 18:11
foarte frumos din partea ei ce-i drept se gasesc mai rar asa soacre va doresc numai bine .
SEBY1YEAR
Postat pe 15 Iunie 2009 13:21
si eu mi-as dori o asemenea soacra,ca di pacate a mea lasa de dorit
ps.sebi1year vad ca noi ne cam intalnim,unde scrie una scrie si cealalta!te pupam
silviatatu
Postat pe 15 Iunie 2009 13:26
SI EU MA VAD RAR CU SOACRA , E PLECATA SI EA IN ITALIA , DAR CE MA DERANJEAZA LA EA E CA FACE DIFERENTE INTRE NOI, PE CAND PARINTII MEI NU FAC ASA. ULTIMA DATA CAND A FOST ACASA I-A DAT SOTULUI MEU 200 E , EU FATA EDUCATA M-AM GANDIT SA-I MULTUMESC , DAR MI-A ZIS CA I-A DAT LUI FIUSU SA I-A EL CE CREDE CU EI MI S-A PARUT UN GEST..... ORICUM EL MI-A DAT BANII TOT MIE DAR CONSIDER CA NU TREBUIA SA SE POARTE ASA .
SAMIA
Postat pe 16 Iunie 2009 17:34
silvia cam asa este pupici si voua
SEBY1YEAR
Postat pe 22 Iunie 2009 21:52
si eu am o soacra...... Stau la ea. la inceput cand m-am mutat la ei, toate bune si frumoase. Ii sp�lam, calcam, le facem mancare, eram nora perfecta. Primul conflict a venit inainte de nunta, cand am spus ca nu o sa stea cu noi la masa.
a facut foarte urat, dar nici eu nu m-am lasat, iar la nunta mi-a urat sa imi dea Dzeu mai multa minte si atat.
A trecut, am ramas insarcinata si av�nd o sarcina f usoara, am continuat sa fiu aceeasi nora harnica si serviabila pana in ultima clipa.
Dar am nascut si s-a schimbat totul. fetita mea, care are acum 1 an �i zece luni, a fost si este un copil caruia trebuie sa ii acorzi atentie nonstpo, nu suporta sa stea singura �i am inceput sa nu mai pot face nimic. Din cea mai buna nora, am devenit paria societatii,o inutila, o lenesa si cand avea fata 3 luni m-am certat rau de tot cu ai mei socrii. Mi-a strigat ca s-a sacrificat pentru mine �n prima luna, cu toate ca eu nu am rugat-o nimic. a coincis nasterea mea cu concediul ei, �n care nu facut altecea decat sa spele niste scutece curate, pt ca nu erau pisate, nu erau murdare, erau pur si simplu puratate cateva ore. Si atunci am intrebat-o ce i se pare anormal �i daca pe ea nu a ajutat-o nimeni, cu toate ca nu i-am cerut NICIODATA ajutorul. Si ea mi-a raspuns atunci ca pe a ajutat-o masa si nu soacra-sa. m-a durut foarte tare, pt ca mi-as fi dorit sa fie mama langa mine, dar ea sta in Tulcea �i lucreaza. Si acum cand imi aduc aminte MA DOARE. Poate sunt eu foarte sensibila, dar pana atunci se lauda in jos �i in sus ca am castigat o mama, casatorindu-m� cu mihai, si nu o soacra. dar si-a dat arama pe fata. Trei luni nu a vorbit cu mine si nu a venit la fata, cu toate ca stam in aceeasi casa, iar socru-meo un an de zile. De atunci nu ii mai suport si mi-am dat seama cat de parsivi sunt.
nu stiu cand se va intampla, pt ca e foarte greu, dar astept cu nerabdare ziua cand nu voi mai sta cu ei. Va vine sa credeti ca ei nu si-au scos o data nepoata la plimbare dar stiu sa isi dea cu parerea de toate cele. Nimic din ce fac nu e bun sau daca fac mancare ori nu o mananca ori are ceva.
La inceput, daca ma intreba cinvea, spuneam ca am cei buni socrii din lume �i o colega de a mea de munca imi spunea: ai grija Dana, mai vedem. Iar acum...... ce sa mai vorbim. sunt multe de povestit, dar nu mi-ar ajunge toata ziua. Cert e ca acum am garda ridicat� nu la mijloc, ci peste tot.
kidz000762
Postat pe 2 Iulie 2009 15:57
Buna nurori suparate ! :)

Eu nu voi incepe sa va povestesc ce imi face mie soacra, pentru ca imi face destule si ar fi atat de mult de scris, incat as risca sa va plictisesc.

Ce pot sa va spun despre ea, este faptul stiu un lucru: ceea ce imi facea ea mie si ma deranjeaza, este din nestiinta. Ea e genul de soacra ce rupe telenovelele si viata ei reala e un alt fel de trahedia. No poede ser! Bla bla.

Am incercat sa o schimb, sa o invat, sa o educ chiar! Sa vorbeasca corect, sa faca lucrurile corect. Cata vreme am avut timp de ea, se simtea. Cum mi-am luat mana de pe ea, a uitat. Trist este faptul ca proprii ei copii (3) nu se agita in privinta asta si singurii care sufera sunt nepotii si educatia primita de la bunici.

Eu sunt de acord ca relatia asta nora-soacra este dificila, sensibila, nefericita - de cele mai multe ori. M-am prins de asta dupa ce am nascut. Am un baietel de aproape 2 anisori si voi fi si eu soacra la randul meu.

Cate dintre voi nu spune acum ca "eu voi fi o soacra buna, ca am invatat din relatia cu soacra mea ce sa NU fac atunci cand imi va veni randul"? Toate spunem! (si eu, desi nu cred ca va chiar raiul pe pamant)

Ceea ce fac soacrele este doar dintr-un sentiment de protectie nereusita asupra puiului lor. Barbatul tau e copilul ei. Pentru tine e un barbat care se formeaza acum ca si barbat, pentru ea a fost si va ramane copilul ei, atat si nimic mai mult.
Tu esti doar cea care ii fura odorul de acasa si incearca sa schimbe educatia primita de la ea cu educatia pe care ai primit-o de la ai tai, crescuta fiind in spiritul ca ceea ce te-au invatat ei este in mare parte corect.

Ca este sau nu asa, nu prea conteaza. Ideea este ca in 2 case diferite, automat s-au inpregnat rutine diferite. Si tu si el, veniti cu un bagaj de obiceiuri din casa in care ati crescut. Nu prea au cum sa semene mult, deci pentru a convietui in liniste sufleteasca, va veti da unul dupa altul. Parintii vostri, insa, raman cum erau.

Ei doar vin in vizita la voi si isi vad copiii schimbati, comportandu-se parca altfel decat acasa. Ca e mai bine sau nu, ramane de vazut in fiecare caz in parte. Si de aici incep discutiile. Majoritatea pe care nu le cunoastem noi nurorile, sunt de genul: "baiatul meu nu era asa, acum ii face toate mofturile ei, zici ca e sluga ei" sau "el saracu munceste pana seara sa isi ia ea creme de 1 milion de lei" sau "uite saracu', numa' pe el il pune sa stea cu copiii", sau "mvai ce a slabit baietelul meu, de la 100 de kg, acum are doar 80".... etc. Mai am sute de astfel de citate.

Dar ea nu sta cu cartile si netul in nas sa vada ca la 100 de kg copilasul ei era obez si risca boli de inima si altele, nu vede ca el sta cu copiii acum, cand e ea in vizita, sambata de ex, dar in restul saptamanii, tot nora sta si se chinuie (ca nu e usor deloc, dar ea a uitat), nu vede nici ca poate crema aia de 1 milion de lei EL i-a facut-o cadou, din placerea lui, sau poate ea a primit-o cadou de ziua ei de ex.... Dar NU vine sa iti zica, sa poti sa ii explici ca greseste si poate cu sanse sa inteleaga. Ea se duce acasa, vb sau nu cu socra-tu si plange in perna de mila puiutului ei.

In astfel de cazuri, cand simtiti asa ceva, eu cred ca e indicat saincepeti voi discutia, poate incepe si ea sa vorbeasca, sa se planga la tine mai pe departe, mai direct, si sa mai aplanati macar putin marele conflict nora-soacra.

Sunt usor revoltata cu comentariul despre mama soacra de la 2m sub pamant care zici ca nu ai cunoscut-o dar nu iti da pace nici de acolo. Draga mea, oricat de nenorocita ar fi soacra mea (ca mi-a facut la viata ei, destule!) am preferat sa nu ii vorbesc si asta a durut-o mai mult decat orice, ca si fi-su s-a distantat de ea. Dar o spui ca si cum te simti usurata ca este acolo unde este. Problema si centrul atentiei NU ESTE LA TINE. Nu tu esti VICTIMA aici. Ci sotul tau. AJUTA-L sa treaca peste pierderea asta cumva si nu mai detesta MAMA IUBITULUI TAU. Ea, buna sau rea, ti l-a oferit pe cel de langa tine. Nu uita asta! Ar trebui sa ii fii recunoscatoare pt lucrul asta minuscul. AJUTA-L! Daca spune asa ceva, cu sarmalele si restul, inseamna ca sufera mai mult decat ti-o spune. Cam d� pe dinafara. Tu, in loc sa ai ochi sa vezi asta, ai ochi sa ii umpli de lacrimi pentru mila ta. Fa ceva, sufletul lui plange.

Pentru cine a avut rabdare sa citeasca tot, multumesc!

Pentru cine nu, sa ia o revista cu poze ;)

Mult succes cu soacrele si daca ele nu sunt, fiti voi mai ingaduitoare. Sotul va vedea asta si va aprecia. O bila alba in plus de la el, un plus de fericire.
ses
Postat pe 2 August 2009 11:09
Buna

Am citit comentariul tau, foarte interesant.
In opinia mea singurul vinovat de aceasta situatie nu este decat sotul tau (copilul ei) care ar trebui in mod normal sa aiba niste discutii mai lungi cu mama lui si sa ii explice de la A la Z cam cum sta situatia acum in familia lui (ce nu trebuie sa faca ea, cum trebuie sa se comporte etc etc).
Dar evident ca totul tine de armonie si de bagajul cultural...daca mama soacra e genul care mananca pe paine la micul dejun, la pranz si seara telenovele si "traieste" in "realitatea" aia atunci nu ai ce sa faci...e iremediabila.
Se poate schimba dar pentru asta sunt necesare zile intregi de discutii prin care sa-i schimbi optica in privinta realitatii asteia iluzorii.
Sugestia mea ar fi sa discuti cu sotul toate acestea si usor usor sa limitezi vizitele ei si influenta ei in viata micutului vostru, cel putin pana vei observa o schimbare la ea.
supernanny
Postat pe 2 August 2009 12:13
Buna supernanny, Iti multumesc pentru raspuns. Nu ma plang de ea. Eu stiu ce am de facut si cum ai spus si tu, am incercat sa o iau treptat, sa o educ, sa o invat lucrurile despre copii care s-au modificat de cand era ea mama de bebelusi, dar lupt cu morile de vant pe timpul si rabdarea mea. Deci am abandonat lupta si am inceput sa maresc distanta intre noi, mai ales ca sotul meu nu are de suferit din cauza asta, el nefiind in tara o mare parte din an.

Legat de sugestia cu discutia intre ei doi, nu are rost in cazul meu, pentru ca sunt lucruri pe care e mai bine sa i le spun eu, "ca intre mame", ar fi deplasat sa vina el in tara o data pe an si sa ii dea ei sfaturi sa fie mama, bunica, soacra.. Cred ca ai inteles ideea.

In concluzie, eu nu il vad vinovat, atata timp cat ea e "tare de cap" si am incercat amandoi sa discutam cu ea in repetate randuri chestii pe care normal ar fi fost sa ne invete ea pe noi, nu noi pe ea. :)
Si da, am discutat amandoi si e si el de acord ca prezenta ei in viata copilului sa se rezume la vizite rare si scurte, pana cand va da dovada ca are un comportament in regula in fata copilului.

Eu am postat aici mai mult revoltata de un comentariu despre o soacra decedata si totusi prezeenta in problemele cotidiene ale unui cuplu. Am considerat ca "nora" respectiva nu a observat o problema reala si mult mai dureroasa care se ascunde in cuplu (familia ei). Sper din suflet sa citeasca raspunsul meu, sa nu mi-l ia in nume de rau, chiar daca poate tonul a fost usor ridicat.

Cu bine !
ses
Postat pe 2 August 2009 20:35
ai dreptate cu privire la soacra decedata. Si asa cum ai zis si tu, fara ea nu si-ar fi avut so�ul si mai bine ar incerca sa-si inpresioneze sotul cu ceva inedit, astfel incat sa o lauda pt ceea ce face.
Dar mai sunt si soacre nu bune, cu super bune. Bunica mea din partea tatalui, Dumnezeu s� o odihneasca, a fost mai mult decat o mama pt mama mea. Niciodata nu i-a zi s da-te mai incolo sau sa incerce sa o puna �n umbra intr-un fel sau altul. Ii facea toate poftele. Si pentru ca tatal meu a fost �i este �n continuare un tr�ntor �i un mitocan �i brutal si tot ce e mai rau, dar e tatal meu, a sfatuit-o sa se despart� de el, i-a spus ca nu e viata sa stai langa un asemenea om. Deci ea, ca soacra, cu toate ca o durea de fiul ei, a sfatuit-o pe mama sa plece si sa-si creasca copiii in liniste. Bine, ca mama nu a facut asta, a continuat sa spere ca intr-o zi va fi bine
kidz000762
Postat pe 3 August 2009 10:18
ti se pare ca o soacra buna te indeamna la divort? mie mi se pare ca era mai bine sa incerce sa isi educe in final fiul (macar in al 12-lea ceas) ca el sa se poarte ca un tata si sot iubitor si responsabil. din partea soacrei ar fi fost un ajutor cu mult mai potrivit pt familia lor(ca de divortat, la asta se pricepe oricine si fara ajutorul altora)
pinicuta
Postat pe 3 August 2009 10:27
Buna fetelor!
Sunt 3 lucruri pe care tin sa le punctez:

1. Pt un barbat, sotia si soacra NU SE POT COMPARA, nici macar in bucatarie. Sunt doua nivele diferite, nu ai cum sa compari un mar cu o masina. Deci comparatia cu soacra, in ochii barbatului, este o mare gafa, dupa parerea mea.

2. Kidz672, imi pare sincer rau pentru tine si mama ta, dar apreciez pe bunica ta intr-o oarecare masura. I-a trebuit multa tarie de caracter sa poata pune o judecata dreapta mai presus de fericirea copilului ei. E destul de greu sa fii neutru intr-o astfel de postura. Pentru vremurile pe care le-a trait, cu o astfel de gandire, cred ca era o persoana foarte interesanta.

3. Am uitat care era numarul 3 :)))

P.S. Pinicuta, mai, poate ca au incercat metode si metode, dar poate tatal ei era de piatra. Nu ai de unde sa stii. Sunt convinsa ca nci bunica nu a aruncat asa pur si simplu o propunere de divort. Nu e chiar o chestie de cum iti asezi mobila in casa. Cred totusi ca era o concluzie la niste discutii mai serioase.

Va pup, pa !
ses
Postat pe 3 August 2009 11:43
ses, parerea mea este urmatoarea: daca 2 oameni vor sa divorteze, divorteaza. daca cei 2 nu au divortat nici chiar in urma sfatului dat de soacra in acest sens, inseamna ca pt ei totusi familia asta insemna ceva. (si oricum sfatul de a divorta nu a fost de nici un folos)

si: 2. "tatal meu a fost �i este �n continuare un tr�ntor �i un mitocan �i brutal si tot ce e mai rau" - cum a ajuns copilul sa vorbeasca asa despre tatal sau? mama copilului, daca a infruntat si greutatile, si "rautatile" lui, si sfatul soacrei de a divorta, ramanand in continuare langa el, ma indoiesc profund ca l-ar fi vorbit de rau copiilor ei.

cat despre mama lui, ea trebuia sa il cunoasca: daca s-a schimbat peste noapte (dintr-un om bun ce fusese initial - adica la momentul cand s-a casatorit), atunci trebuia sa stie sa il indrume astfel incat sa ramana un om bun ; iar daca nu s-a schimbat ci asa fusese el dintotdeauna, ea trebuie ca stia asta si nu vad de ce l-a lasat sa se casatoreasca (stiind ca el e irecuperabil pierdut) si apoi, DUPA CE SE NASC COPIII , ii vine vbrusc revelatia ca asta nu e viata si ca "mai bine divortati" (eu sincer in gestul pe care l-a facut ea nu vad nici un act de prietenie fatza de nimeni)
pinicuta
Postat pe 3 August 2009 13:00
iar ca sa iti vorbesti de rau cpilul in fatza familiei lui (ca e un om de nimic, plecati nu mai stati cu el ca asta nu e viata etc), e si injositor (si pt fiul tau si pt tine: rezultatele lui ca adult sunt efectul educatiei si exemplelor pe care le-a avut el in copilarie), iar pentru familia lui este dezarmant deoarece: 1. pe el nu il motiveaza sa se schimbe, ci il demoralizeaza si il incapataneaza sa ramana acelasi de pana atunci
si 2.pt familie e dureros in primul rand sa vada ca altii il vorbesc de rau (indiferent cata dreptate ar avea) , si apoi e o mare piedica in calea rezolvarii problemelor (daca nici mama lui nu crede ca mai poate fi recuperta, eu ce motive as avea sa mai cred si sa mai lupt?)
pinicuta
Postat pe 3 August 2009 13:21
eu zic ca bunica ta incerca prin comportamentul care-l avea fata de mama ta sa-si rascumpere greselile oare nu avea si ea o vina pentru ca fiul sau avea un comportament brutal ???
crezi ca ea nu avea pe constiinta greselile trecutului si faptul ca fiul ei a devenit un trantor si un mitocan...de obicei copii copiaza parintii ei sunt ca niste bureti absorb tot ce se petrece intr-o familie iar ca sa dai sfaturi in ceea ce priveste un divort eu zic ca e foarte usor sa o faci dar este mult mai greu sa faci 2 oameni sa nu divorteze si sa fie constienti de greselile lor

SEBY1YEAR
Postat pe 3 August 2009 13:38

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
mamici nascute in martie 29 De la: office_salinasusesi_ro 24 Martie 2010 07:41
Vand carut Hauck, nou, 300 ron 2 De la: ahsoka 20 Mai 2010 16:00
Fundul sau sanii 6 De la: garbo_420653 21 Noiembrie 2015 19:20
avem nevoie mare de ajutor 2 De la: kidz007809 14 Mai 2010 13:12
Vand scaun auto Chicco, marsupiu, hainute noi si sh de calitate 7 De la: chinabuye 9 Mai 2010 15:25
Setari Cookie-uri