Comunicat de presă
Raportul privind sănătatea copiilor și adolescenților, publicat astăzi de Biroul Regional OMS pentru Europa prezintă date ample privind sănătatea fizică, relațiile sociale și starea de bine mentală a 227.441 de elevi cu vârste de 11, 13 și 15 ani din 45 de țări. Raportul arată că, în România, nivelurile activității fizice în rândul adolescenților sunt în scădere față de 2014, în timp ce comportamentele sedentare sunt în creștere accentuată.
„Datele din 2018, discutate pe larg în acest raport, aduc, deopotrivă, vești proaste și vești bune referitoare la sănătatea și starea de bine a adolescenților. De la percepția acestora privind suportul social până la implicarea în fenomenul de bullying și în comportamentele de risc, studiul conferă informații foarte valoroase pentru o percepție reală a vieții și sănătății adolescenților. Ne-am implicat cu multă responsabilitate în Studiul internațional HBSC care dă voce tinerei generații și aduce în prim-plan îngrijorările, preocupările și perspectivele lor referitoare la propria sănătate și stare de bine. Îl considerăm un instrument de lucru extrem de important care trebuie să existe în agendele publice ale experților în sănătate și ale politicienilor, în egală măsură”, a declarat Prof. Univ Dr. Adriana Băban, coordonator pe România al proiectului.
Situația copiilor și adolescenților în România
Raportul prezintă rezultatele cheie ale Studiului Comportamente legate de sănătate la școlari (Health Behaviour in School-aged Children - HBSC), care este realizat din 4 în 4 ani de către Organizația Mondială a Sănătății. În România, studiul a fost derulat de Departamentul de Psihologie, Laboratorul de Psihologia Sănătății, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, sub coordonarea prof. univ. dr. Adriana Băban, în colaborare cu biroul OMS în România. Studiul a fost realizat pe un eșantion național reprezentativ care a cuprins un total de 4.567 elevi de 11, 13 și 15 ani.
Comparativ cu rezultatele studiului din 2014, în prezentul raport se regăsesc următoarele informații privind situația copiilor și adolescenților din România:
- Mai puțini adolescenți de 15 ani, comparativ cu 2014, și-au început viața sexuală.
- Procentul adolescenților supraponderali și obezi scade ușor, pentru prima dată de la înregistrarea acestuia în 2006, însă doar la băieți. Pentru fete se constată o tendință ascendentă.
- Comportamentele de sănătate orală sunt în creștere comparativ cu anii precedenți însă procentele rămân, în continuare, relativ modeste: mai puțin de jumătate dintre băieți și puțin peste jumătate din fete se spală zilnic, de cel puțin 2 ori, pe dinți.
- Aproape jumătate dintre adolescente și peste o treime din adolescenți folosesc intens rețelele de socializare pentru a comunica cu prietenii, în creștere față de 2014.
- Implicarea în comportamente violente și bullying a scăzut considerabil, la cel mai mic nivel de când se colectează datele HBSC.
„Copilăria și adolescența sunt perioade importante din viața fiecăruia. Sănătatea și starea de bine la această vârstă pot fi un pașaport pentru buna dezvoltare a persoanelor în viitor. Să știm ce are nevoie tânăra generație în ceea ce privește comportamentul sănătos, ne ajută să construim politici de educație pentru sănătate și intervenții personalizate în domeniile nutriției, abuzului de substanțe, sănătății mintale și nu numai. De aceea, studiul HBSC, care urmărește experiențele tinerilor de mai mult de 35 de ani din numeroase țări, este un instrument extraordinar pentru a pune lucrurile în perspectivă pentru factorii de decizie care se ocupă de modelarea viitorului pentru generațiile următoare”, a declarat Dr. Miljana Grbic, reprezentanta OMS în România.
Citiți continuarea pe pagina următoare >>>
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară
Investiție în viitor: EduAct amenajează curți de școală și grădinițe în mediul rural
Prof. Dr. Ruxandra Sinescu lansează programul RenYOU Aesthetics: consultații gratuite pentru proceduri chirurgicale non-estetice