Agitația actuală este un enorm stres pentru funcțiile mentale ca să producă idei, creație, rezolvare sau soluții. Suntem acum rezultatul tehnologiei rapide care nu lasă mintea să se odihnească.
În opinia psihologului Alexandru Pleşea, există totuși soluții pentru a o corecta în ciuda stimulilor care ne iau atenția. Omul amână pentru că își imaginează că peste 1 oră, mâine, va avea altă dispoziție, stimuli sau chef. Își imaginează că se va întâmplă ceva miraculos și îl va teleporta în starea de a face. Suntem într-o eră a letargiei funcțiilor omului.
“Atenția la ce este în fața lui este trăsătură uitată de omenire acum. Ea și-a pierdut însemnătatea pentru că sunt prea multe în jur și nu se pot observa și digera, prin simțuri, într-un timp atât de scurt. Suntem într-o eră a letargiei funcțiilor omului. Prin atenția la ce este în față, există soluția de a transforma trecutul și viitorul într-un moment, acum, care este lipsit de timp, din fața ta. Dar pentru că acest lucru este ori uitat, ori amânat, atenția omului pleacă odată cu prezentul din fața sa. Astfel ajunge omul să viseze că altă dată va fi mai bine, va fi altfel. Reprezentarea procrastinării actuale stă în iluzia mentală că voi avea timp mai târziu. Această anomalie a rațiunii este învățată, fără voință tinerilor, de la părinți, educatori, tutori. Iluzia aceasta, prin repetiție, duce la obișnuință de comportament. Astfel apare procrastinarea cronică”, explică psihologul
6 tehnici prin care ne putem elibera de amânarea cronică
Totodată, specialistul este de părere că amânarea unui lucru care poate fi acum făcut, ar zice că este un lucru legat de priorități și aferent contextului unde ești.
Foto: By Nicoleta Ionescu /Shutterstock“Totuși, ce nu se face acum, se uită. Atât de puțin poate fi materializat din ce gândește mintea, încât te-ai minuna să afli că sunt măsurate de minte sute și mii de idei într-o zi liberă, din care se îndeplinesc una sau două. Restul sunt amânate sau neprioritizate. Astfel, mare parte din dorințele, nevoințele și ideile noastre rămân în urmă, spre un alt timp, prin care, naivi fiind, credem că-l vom avea. Ceea ce simțim să facem, este amânat pentru că alte obișnuințe familiale și profesionale s-au repetat atât de mult încât nu mai ținem cont de interiorul nostru. Iar asta numim noi viață”, declară psihologul Alexandru Pleșea.
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară