Legea Dualității: cum integrăm partea luminoasă și pe cea întunecoasă în plan personal și profesional

* de Florin Amariei, masterand în psihoterapie, trainer în metodologia terapiei de cuplu

Magnetul are doi poli, avem parte luminoasă și parte întunecoasă, avem feminin-masculin, gol-plin, lumină-întuneric, cald-rece, noapte-zi, la nivel microscopic avem particule încărcate negativ și particule încărcate pozitiv. Avem plus și minus, beneficii și dezavantaje, creștere și descreștere. Toate apar împreună și se co-creează una pe alta.

Mintea noastră animală (creierul limbic) are un singur scop: supraviețuirea. Iar pentru asta, caută să ne aducă prada (plusurile) și să ne ferească de prădători (minusuri). Așadar, majoritatea dintre noi, conduși de mintea animală, vrem doar pradă, fără prădători, vrem să scăpăm de părțile care nu ne plac (minusuri, durere, întuneric, provocare). Vrem doar plăcere fără durere, sprijin fără provocare, plus fără minus, ușor fără greu, ordine fără dezordine, plăcut fără neplăcut, benefic fără malefic.

Noi nu trăim în Realitate, ci trăim în ceea ce percepem noi despre Realitate. În Realitate (adică, în lumea fizică, acolo unde e toată informația pe care o filtrăm), orice eveniment, orice acțiune care se întâmplă, totul este NEUTRU (adică, nici pozitiv, nici negativ, ci neutru: plus și minus în egală măsură). Asta e starea de echilibru: plus și minus în egală măsură. Când percepem lucrurile în felul ăsta, avem pace în suflet, liniște, recunoștință, iubire, echilibru, armonie, împăcare cu privire la tot ce ni se întâmplă.

Însă, atunci când trecem prin situații grele, suntem obișnuiți să vedem doar un singur pol, cel negativ (costurile, dezavantajele, minusurile acelei situații). Iar asta ne aduce foarte multă suferință, tristețe, dezamăgire.

De exemplu, dacă sunt concediat, mintea mea animalică va percepe imediat minusurile din această situație: rămân fără bani pentru plata ratelor, întreținerii, supraviețuirii, îmi voi găsi greu de muncă întrucât e criză economică, pierd colegii faini de la muncă. În situația asta, evident că voi fi trist, speriat sau îngrijorat cu privire la viitor și cum îmi voi întreține familia, poate voi vrea să mă răzbun pe șeful care m-a nedreptățit și m-a dat afară și pe fond de stres, mă și îmbolnăvesc.

Cum mă ajută legea dualității să trec prin situația asta? Ei bine, e necesar să mă uit și la celălalt pol (pozitiv) și să-mi pun întrebarea: „Ce beneficii am eu din faptul că am fost concediat? Care sunt oportunitățile din situația asta? Ce abilități sunt nevoit să-mi dezvolt? Cum mă ajută să fiu un om mai responsabil, matur, echilibrat?” Iau un pix și o hârtie și mă apuc să scriu beneficiile concedierii: am o ocazie să învăț ceva nou, să-mi dezvolt noi abilități / în sfârșit, pot să-mi aleg un job care e în valorile mele: să fac ce-mi place, să lucrez la visul meu, nu al altuia / am ocazia să-mi aleg un job mai bine plătit, cu program flexibil, să pot lucra de oriunde / noul job îmi va permite să am mai mult timp liber pentru cei dragi / etc.

Cu cât găsesc mai multe beneficii, cu atât percep această situație mai echilibrat. Iar când plusurile egalează minusurile, ajung la recunoștință față de această situație. Și în felul ăsta, în loc să mă afecteze negativ, folosesc situația asta ca pe o oportunitate de dezvoltare, progres, evoluție.

Foto: inimalGraphic /Shutterstock

Cum să integrăm Legea dualității pornind de la experiențele profesionale?

Aceste legi sunt universale și se aplică în orice context, prin urmare și în cel profesional. Indiferent de contextul în care ne aflăm (acasă sau la muncă), mintea noastră va face același lucru: va căuta plusuri fără minusuri, plăcere fără durere, pozitiv fără negativ. Mintea va separa lucrurile în bune și rele, plăcute și neplăcute, dezirabile și indezirabile. Iar asta, evident, ne aduce suferință, indiferent de domeniul despre care discutăm.

De exemplu, sunt destule situații pe care vom fi tentați să punem eticheta de „NEGATIV”, ceea ce, evident, ne va aduce suferință: șeful a strigat la mine, șeful mă pune des să stau peste program și nu-mi plătește orele suplimentare, colegii sunt bârfitori și nu-și fac treaba, unele colege profită de slăbiciunea șefului și primesc tot felul de favoruri / etc.

Evident că, privite în felul ăsta, toate aceste situații (și multe altele), ți se vor părea DOAR rele, prin urmare, vei merge la acest job cu inima strânsă, plin de resentimente, trăind într-un stres continuu.

Soluția este să iei fiecare situație nemulțumitoare, pe rând, și să-i cauți beneficiile, avantajele. Și să cauți atât de multe răspunsuri până vei ajunge în starea de recunoștință cu privire la acea situație.

Foarte important: a-ți găsi beneficiile dintr-o situație negativă, nu înseamnă, în mod obligatoriu s-o tolerezi în continuare. Nu acesta este mesajul. Ci, e nevoie să percepi în echilibru o situație, pentru a putea lua o decizie echilibrată, obiectivă, fără încărcătură emoțională negativă (bagaj emoțional care te face să suferi).

Care sunt lecțiile principale ale Legii compensarii atunci când căutăm acest echilibru

Legea compensării va acționa atunci când încălcăm legea dualității. Adică, atunci când căutăm doar un singur pol (cel pozitiv) și când îl respingem pe cel negativ. În această situație, polul respins (cel negativ), ajunge să se manifeste într-o manieră exagerată, uneori chiar violentă sau nesănătoasă pentru noi. Practic, legea compensării va acționa asupra ta când vrei doar jumătatea pozitivă a unui lucru și o negi, o respingi pe cea negativă (pentru că, în felul ăsta încalci legea dualității).

Prin urmare, când încălcăm dualitatea = compensarea urmărește să readucă lucrurile în echilibru. E un fel de termostat al Universului care reglează lucrurile: adică, întoarce lucrurile în forma lor fundamentală care nu înseamnă nimic altceva decât dualitatea lucrurilor în orice fel de sistem.

Hai să luăm un exemplu: de ce te critică cineva? Când ajunge cineva să te critice? Ei bine, atunci când te atașezi prea mult de laude (că le vezi doar plusurile) și respingi critica (întrucât îi vezi doar minusurile), practic, tu forțezi Universul să-ți aducă mai mulți oameni în viața ta care te critică, pentru a învăța să integrezi și această trăsătură în viața ta. Mai exact, e nevoie să vezi și minusurile laudelor, dar și plusurile criticii. Când ajungi să înțelegi că și laudele și criticile au plusuri și minusuri în egală măsură, atunci, vei observa că nu vei mai „atrage” în jurul tău oameni care te critică în mod exagerat.

Pe scurt, cu cât fugi mai tare de critică, cu atât o vei crea mai mult în viața ta. Ca să “scapi” de ea, e nevoie să-i vezi beneficiile: cum te ajută pe tine, în valorile tale, faptul că ești criticat? Cum te ajută să te dezvolți, să crești, să fii un om mai bun, mai performant?

---

---