24 de femei celebre din Romania!

• 'Pentru mare parte din istorie, Anonimul era o femeie.' Aceasta este una dintre propozitiile celebre rostite de scriitoarea americana Virginia Woolf. Ai stat sa te gandesti vreodata oare cat adevar rezuma acest gand al scriitoarei? Aici si peste tot in lume, modul in care femeile au participat la scrierea istoriei ramane necunoscut, intr-o societate care valorizeaza mai degraba masculinul, lasand in umbra femininul si tot ce au produs femeile mai valoros pentru aceasta societate.

Stiati ca doar 1% din totalul strazilor din Bucuresti poarta numele unei personalitati feminine? Stiati ca nicio statie de metrou din Bucuresti nu poarta nume de femeie? Stiati ca, in pofida acestei diluari semnificative a recunoasterii contributiei femeilor la istoria acestui oras, exista numeroase nume de femei care au scris momente importante in aceasta istorie?

• Proiectul Discriminari urbane. Program de cetatenie activa sensibil la gen ne propune o lista de 24 de femei celebre din Romania, pe care le putem vota. Numele personalitatii cu cele mai multe votari va fi subiectul unei petitii pentru evidentierea realizarilor sale, in cadrul societatii: „Am decis ca, in semn simbolic sa cerem autoritatilor locale, printr-o petitie, redenumirea unei strazi sau a unui alt loc public din Bucuresti (parc, cladire etc.) cu numele unei personalitati feminine importante. Pentru a alege un nume care sa faca obiectul acestei petitii, va propunem o lista cu 24 de personalitati feminine ale caror vieti si realizari au fost, intr-un fel sau altul, legate de capitala”- Proiectul „Discriminari Urbane. Program de cetatenie activa sensibil la gen”.

Este timpul sa ne revendicam istoria! Acestea sunt romancele cu care trebuie sa ne mandrim:

24 de femei celebre din ROMANIA!

Clody Bertola – celebra actrita a teatrului si filmului romanesc, cu origini italiene, franceze si germane s-a nascut pe 12 august 1913, in Bucuresti. A absolvit cursurile Conservatorului de Arta Dramatica in 1936 si a avut o exceptionala cariera teatrala la Teatrul Bulandra, scena care a consacrat-o si unde a obtinut cele mai mari succese.

Cella Serghi – nascuta in 1907 la Constanta, dar refugiata in timpul Primului Razboi Mondial impreuna cu familia la Bucuresti, a fost scriitoare, publicista si traducatoare romana, una dintre cele mai importante prozatoare romane ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul Panza de paianjen, cea mai cunoscuta dintre lucrarile sale, de altfel. A mai scris: Cartea Mironei, Iubiri Paralele, Fetele lui Barota, Pe firul de paianjen al memoriei (volum autobiografic), Aceasta dulce povara, tineretea.

Cella Serghi

Hortensia Papadat-Bengescu – nascuta in 1876, in comuna Ivesti (judetul Galati), caatorita la doar 20 de ani cu magistratul Nicolae Papadat, isi va urma sotul transferat dintr-un oras in altul si se va ocupa de cresterea celor 4 copii, astfel incat debutul ei literar este unul destul de tarziu: in 1912, publica articole in limba franceza, in pres culturala, in 1913, publica la Revista Viata Romaneasca, pentru ca in 1919 sa-si faca debutul editorial cu volumul Ape adanci. In 1933 se stabileste la Bucuresti. Cele mai cunoscute romane ale sale raman cele din ciclul familiei Halippa (Fecioarele despletite, Concert din muzica de Bach, Drumul ascuns, Radacini). A murit la Bucuresti, la 5 martie 1955, la 79 de ani, interzisa ca autoare de catre regimul comunist si uitata de critici si colegi.

Ana Aslan – nascuta in Braila, dar crescuta, scolita si recunoscuta in Bucuresti ca doctorita romanca de marca, specialista in gerontologie. Impreuna cu colaboratoarea ei, farmacista Elena Polovrageanu, inventeaza si breveteaza produsul geriatric Aslavital – care va redefini domeniul geriatriei si ii va aduce un premiu international si medalia Leon Bernard (1952).

Marina Stirbey – obtine brevetul de pilot in 1935, pentru ca, in 1936, sa ocupe locul I la primul concurs aerian organizat in Romania. A paticipat, de asemenea, la un mare raid aerian in nordul Europei, singura a bordul avionului, pe ruta Bucuresti – Stockholm, devenind astfel prima romanca ce a survolat in conditii de ceata deasa Marea Baltica. In 1938, participa, in calitate de membra a comitetului de conducere al Crucii Rose Romane, alaturi de Mariana Dragescu, Nadia Russo, Virginia Dutescu si Irina Burnaia, la manevrele militare regale ce au loc la Galati. Dupa ce zboara pe un avion de transport, echipat sanitar, are idea crearii unei escadrille sanitare militare, incadrata in exclusivitate cu personal navigant feminin. Memoriul inaintat de ea este aprobat de Subsecretariatul de Stat al Aerului din Romania si, la 25 iunie 1940, ia fiinta Escadrila Alba (numita astfel de ziaristul si scriitorul italian Curzio Malaparte), care a avut ca prime titulare pe aviatoarele Mariana Dragescu, Nadia Russo si Virginia

Nadia Russo – este una dintre pionierele aviatiei romanesti. Rusoaica refugiata de revolutia bolsevica, maritata cu un mosier basarabean, isi ia brevetul de pilot la varsta de 35 de ani si incepe o cariera remarcabila de pilot sportiv. In timpul celui de al Doilea Razboi Mondial a activat ca pilot in Escadrila Alba. Dupa razboi a fost inchisa si deportata in Baragan.

Voteaza: discriminari-urbane.ro/index.php/petitie-online/propuneri-personalitate-feminina

Iti recomandam si alte articole de pe Garbo despre femei si istoria lor: 10 femei celebre din Romania

Ce nu ai invatat la scoala: 7 femei pe care ar fi trebuit sa le cunosti!

Garbo

Ultima actualizare: 5 August 2020 @ 05:08

• 
• 

Mai multe despre Garbo