Cel putin 3 argumente pentru fratia dintre romani si maghiari

Cu un aplomb tineresc revolutionar, o tanara de la un liceu din judetul Covasna poarta o bentita tricolora, chiar de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Iar gestul ei se transforma cu repeziciunea fulgerului, in “Cazul Bentita Tricolora”. Orgoliul nationalist si-a facut simtita prezenta in diverse moduri: pagini de sustinere a fetei pe Facebook, comentarii interminabile la TV sau comentarii in presa, animand sentimente profunde de ura.

In societatea mondiala a secolului XXI, consider exploatarea identitatii nationale in felul acesta, drept una dintre cele mai periculoase unelte de manevra a maselor, iar interesele politice sunt mereu majore. Peste tot in Europa, s-au dus campanii electorale bazate pe stimularea sentimentului nationalist. Campanii electorale care de altfel au fost castigate de catre partide cu orientare de dereapta. (Vezi - "Cazul Mailat" si alegerea lui Brlusconi ca premier al Italiei, in urma cu cativa ani) 

Intr-o lume care se transforma pe zi ce trece sub impactul noilor tehnologii, cand calatorim atat de usor si cand, mai ales in Europa moderna se incearca stergerea granitelor, cand oamenii se stabilesc atat de usor dintr-o parte in cealalta a lumii, cand familiile devin din ce in mai complexe din punct de vedere etnic, oare de ce continuam sa ne lasam manati de furia unor timpuri trecute?

Ideea de "natiune" a aparut in jurul lui 1789, la Kant si, in acea perioada de framantari, avea o enorma semnificatie pentru popoarele Europene care isi cautau identitatea, dupa lungi siruri de batalii . "Mai tarziu, in anul 1882, Sub titlul Qu’est-ce qu’une Nation? (Ce este o natiune?), Ernest Renan a sustinut o conferinta la Sorbona in care incercase pentru intaia oara sa lamureasca sensul conceptului de natiune din diverse perspective", scrie Victor Neumann in Observatorul cultural.  Renan observa inca din acele vreuri ca  "natiunea" este o „idee clara in aparenta, dar care poate deveni periculoasa prin gresita intelegere“.

Am salutat pozitia mai multor editorialisti care au amendat, nu gestul unei fete de 15 ani, de inteles, pentru ca se afla la varsta teribilismului si elanului revolutionar, ci atitudiea adultilor romani, secui si maghiari care prefera ura. Nu ne gandim nicio clipa la implicatiile acestui sentiment, nu constientizam ca aceasta ura este incurajata din interese cu mult superioare noua si ca isi are radacinile in vremuri cand realitatile sociale erau cu totul si cu totul altele.

Nu ne gandim nicio clipa ca poate, exista si lucruri care ne leaga, mai degraba, decat sa ne desparta. Departe de mine incercarea de a subestima valoarea culturii ce ne defineste ca oameni uniti de limba, traditii, obiceiuri.  Totusi, frumusetea de a apartine unui grup care isi are trasaturile sale definitorii, nu cred ca trebuie transformata in nebunie oarba. Mai mult, cred ca trebuie sa avem inimile mai deschise pentru a imbratisa o diversitate culturala, specifica vremurilor in care traim noi astazi. Foarte multi maghiari si romani  functioneaza in baza unei "orbiri", formula care nu este neaparat, cea mai benefica pentru comunitate.

 Vom face impreuna cativa pasi inapoi in istorie pentru a reveni in prezent...

Cel putin 3 argumente pentru fratia dintre romani si maghiari

1. Matei Corvin- si ungur, si roman

Matei Corvin, a fost unul dintre marii regi ai Ungariei (1458 – 1490). Dar, refuzam sa ne amintim ca Matei Corvin a fost fiul unui mare voievod roman - Iancu de Hunedoara.  Iata ce scrie revista Historia despre Matei Corvin:

"Unul dintre cele mai importante lucruri legate de marele rege al Ungariei este mai putin scos in evidenta. Bineinteles, stim cu totii ca Matia Corvin este fiul lui Iancu de Hunedoara, deci roman dupa tata. Mama sa, sotia lui Iancu, este unguroaica, Elisabeta Szilagy. Insa am preferat, de-a lungul vremurilor, sa-l privim pe Matia Corvin ca pe un invadator, un inamic al lui Stefan cel Mare si al lui Vlad Tepes. La randul lor, nici ungurii nu au vrut sa insiste asupra originii marelui rege din motive lesne de inteles. In epoca nu conta originea etnica, ci descendenta nobiliara. Dezavantajat ca nu provenea dintr-o familie domnitoare in Europa, precum regii maghiari de dinaintea sa, Matia s-a lovit de problema originii sale. Iar raspunsul pe care l-a gasit a fost ca se trage din romani, tocmai datorita faptului ca valahii sunt urmasii Romei. A fost un curent de gandire promovat la curtea sa, curent preluat mai tarziu cu atata fervoare de intelectualii ardeleni.

Dosarul revistei „Historia“ dedicat figurii lui Matia Corvin se incheie cu aceasta intrebare: „De ce nu putem depasi cliseele si refuzam sa il asumam pe Matia Corvin in Panteonul Istoriei Romanilor, la fel cum am facut cu tatal sau, Iancu de Hunedoara?“ A fost ungur si rege al Ungariei, dar a fost si roman.

Garbo

Ultima actualizare: 28 August 2019 @ 06:08

• 
• 

Mai multe despre Garbo