Oboseala cronică, un răspuns al organismului la stresul generat de perioadele de criză

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte dificil pentru foarte mulţi dintre noi, iar pandemia de COVID-19 a fost o sursă semnificativă de îngrijorare și stres de luni de zile, fără să avem vreo asigurare despre un viitor apropiat cu mult diferit.

Odată cu stresul neobișnuit al evenimentelor care au decurs din epidemia de coronavirus, multe persoane au resimţit o gamă variată de emoții negative, cum ar fi tristețea, anxietatea, furia și frica, în timp ce altele se simt profund devitalizate şi obosite în marea majoritate a timpului. Această stare emoțională a fost supranumită „oboseală de criză”.

Ce se întâmplă în situații de stres prelungit

Specialiştii spun că, în condiţii de stres prelungit, organismul reacţionează în mai multe faze.  În primul rând, există faza eroică, în care oamenii încearcă să conceapă un plan de acţiune pentru a răspunde crizei şi să-l pună în aplicare. În continuare, urmează faza de lună de miere, în care oamenii se simt bine cu rezultatul acţiunilor lor, mai ales dacă acestea au fost luate la nivel de grup sau de comunitate. Urmează faza de deziluzie, acolo unde începe oboseala de criză. Această fază poate dura câteva luni, timp în care persoanele se simt lipsite de energie, letargice, uneori irascibile şi necomunicative.

Pe scurt, când stresul devine cronic și persistă săptămâni, luni sau chiar ani, acesta poate avea efecte nocive și, în condiții severe, poate duce la oboseala de criză. Astfel, pot apărea şi alte probleme, cum ar fi insomnia sau disfuncţionalităţi ale metabolismului, caz în care este indicat un consult medical. Marile centre de analize medicale Cluj, Bucureşti, Iaşi sau Timişoara oferă seturi de teste detaliate care pot evalua starea generală de sănătate, iar medicul de familie sau specialistul poate stabili în baza lor un eventual tratament.

Un alt tip de răspuns în cazul unei crize este starea de anxietate accentuată, în care oamenii devin deosebit de irascibili şi au un comportament disproporţionat chiar şi în situaţii de disconfort minor.

Soluții pentru problemele create de stres

Pe de altă parte, mai greu de diagnosticat sunt simptomele legate de stresul accentuat si de oboseala de criză în cazul persoanelor introvertite, care devin şi mai introvertite în situaţii pe care le percep ca fiind deosebit de dificile. De multe ori, persoanele acestea par mai curând resemnate şi neîngrijorate faţă de criză, pentru că îşi interiorizeză emoţiile.

Care ar fi soluţiile în astfel de situaţii ? Psihologii şi psihoterapeuţii recomandă în perioadele de stres acut, atunci când oboseala de criză se instalează, o reîntoarcere la cei patru piloni de susţinere ai sănătăţii fizice: nutriția, somnul, activitatea sexuală și exercițiile fizice sau mişcarea.

De asemenea, este importantă păstrarea unei bune comunicări cu prietenii, familia și societatea în general, chiar şi prin intermediul internetului, atunci când se impune menţinerea unei distanțe fizice.

Rutina este şi ea foarte importantă în situaţiile de criză, spun specialiştii, pentru că ajută majoritatea persoanelor să îşi mențină un sentiment de normalitate.

Pe de altă parte, expunerea la media ar trebui limitată, mai ales atunci când criza este legată de evenimente sau fenomene sociale, aşa cum este cazul epidemiei de COVID-19.

Implicarea în activități relaxante, care pot fi practicate în siguranţă ajută, de asemenea, la depăşirea oboselii de criză. Lectura, pescuitul, plimbările în natură sunt exemple de astfel de activităţi, care pot ajuta pe plan emoţional. Un timp prelungit acordat hobby-urilor şi pasiunilor personale constituie o altă modalitate de a răspunde în mod pozitiv unei situaţii dificile. 

Sportul este şi el foarte important în astfel de momente. Mişcarea, în general, promovează secreţia de „hormoni ai fericirii”, ceea ce duce la o stare de bine şi contracarează efectele stresului.

Există numeroși pași care pot fi făcuţi în vederea atenuării oboselii de criză, de la îngrijirea sănătății fizice, până la dezvoltarea relaţiilor cu cei dragi şi acordarea unei atenţii mai mari pasiunilor care suscită emoţii pozitive. Cu toate acestea, dacă toate aceste demersuri nu ameliorează situaţia, experții recomandă un consult medical şi, eventual, o discuţie cu un profesionist în sănătate mentală.

Sursă foto: Photo by Dmitry Schemelev /Unsplash

Garbo

Ultima actualizare: 6 August 2020 @ 12:08

• 
• 

Mai multe despre Garbo